1,027 matches
-
scriere frumosa. Articolul 21 Termenulu surnumerariatului va fi obligatoriu de unu anu și facultativu încă de unu anu, dacă la espirarea anului anteiu nu se va ivi ver-ua vacanția, seu dacă surnumerariulu nu va însuși cunoscintile cerute. Articolul 22 Surnumerarii carii prin zellu și activitate voru proba că insusescu cualilatile cerute voru putea fi numiți la vacanția în posturi de agenți de urmărire, măi 'nainte chiaru de împlinirea stagiului de unu anu. Assemenea surnumerarii vor putea fi însărcinați provisoriu a ține
LEGE nr. 555 din 23 martie 1865 de instituirea perceptorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125627_a_126956]
-
îndatorați a strînge dupe rolurile anuale și cele suplementare din despărțirea loru. Capitolul 9 Penalități Articolul 39 Perceptorii, carii pînă la finele fia-cărui trimestru nu voru achita celu putinu 3/4 părți din contribuțiile despartirei loru pe acelu trimestru, si carii nu voru justifica în asemănare cu dispositiile legei asupra Comptabilității generaie, căușele legale ce au impedicatu împlinirea restului, voru perde dreptu amendă retribuția ficsa pe o lună. Articolul 40 Perceptorii carii pînă în terimu de nouă luni dupe espirarea unui
LEGE nr. 555 din 23 martie 1865 de instituirea perceptorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125627_a_126956]
-
părți din contribuțiile despartirei loru pe acelu trimestru, si carii nu voru justifica în asemănare cu dispositiile legei asupra Comptabilității generaie, căușele legale ce au impedicatu împlinirea restului, voru perde dreptu amendă retribuția ficsa pe o lună. Articolul 40 Perceptorii carii pînă în terimu de nouă luni dupe espirarea unui trimestru nu voru fi achitatu remasitele acelui trimestru, voru fi supuși a plăti dreptu amendă 2% pentru acele remasite pînă la definitivă loru liquidare. Dispositiile prevedute la Art. 39 și 40
LEGE nr. 555 din 23 martie 1865 de instituirea perceptorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125627_a_126956]
-
liquidare. Dispositiile prevedute la Art. 39 și 40 de mai susu, voru fi aplicabile cu începere de la anul 1866, în vederea preferinței ce urmeză a se dă în cursulu anului 1865 perceperii remasiteloru din anii precedenți. Articolul 41 Acei din perceptori, carii pînă la espirarea esercitiului fia-cărui anu (30 Septembrie alu douilea anu), nu voru fi achitatu tote contribuțiunile directe din circonscriptia fie-căruia pe acelu anu, voru plăti fiscului dreptu amendă 4 %, asupra aceloru remasite. Acesta amendă se va împlini de la perceptori
LEGE nr. 555 din 23 martie 1865 de instituirea perceptorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125627_a_126956]
-
Domnu, din trei candidați presintati de Consiliuiu judetianu. Domnulu ilu poate revoca numai după cerirea Consiliului seu a Comitetului permanentu. Titlul U ÎI DESPRE ALEGĂTORII CONSILIULUI JUDETIANU ȘI LISTELE ELECTORALE Articolul 7 Sînt alegetori direcți ai Consiliului judetianu toți acei carii intrunescu condițiunele prescrise de legi pentru a lua parte la alegerile deputatiloru la adunarea Legislativă. Listele electorale formate după acea lege voru servi și pentru alegerea Consiliuriloru judetiane. Articolul 8 Alegetorii fia-caria plasse formedia unu singuru colegiu electoralu. Aceleași dispositiuni
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
dece dile ce urmedia, Prefectulu este datoru a face o nouă convocare colegiului, observendu formele statornicite mai susu. La espirarea terminului de trei septamani se procede la alegere, ori care ar fi numerulu alegetoriloru de fatia. Articolul 17 Pentru candidații carii n'ar fi dobanditu majoritatea absolută a voturiloru, se procede la unu alu duoilea scrutinu. Acei carii la acestu alu duoilea scrutinu voru dobanditu în colegiu cele mai multe voturi, fie chiar mai putinu de catu jumetate și unulu a summei voturiloru
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
susu. La espirarea terminului de trei septamani se procede la alegere, ori care ar fi numerulu alegetoriloru de fatia. Articolul 17 Pentru candidații carii n'ar fi dobanditu majoritatea absolută a voturiloru, se procede la unu alu duoilea scrutinu. Acei carii la acestu alu duoilea scrutinu voru dobanditu în colegiu cele mai multe voturi, fie chiar mai putinu de catu jumetate și unulu a summei voturiloru rostite (majoritate relative) sînt aleși. În casu de paritate a voturiloru se va decide prin sorți. Articolul
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
totu odată în cancelaria Comitetului permanentu, unde voru stă deschise tempu de o lună, ori cui vă voi a le cerceta. Articolul 55 Consiliulu judetianu hotarasce lefile tutuloru inpiegatiloru plătiți de judetiu. Elu numesce d'a dreptulu pe toți inpiegatii carii primescu retribuțiune de la dinsulu. Articolul 56 O cassa de pensiune se va institui în fia-care resedintia de judetiu de catra Consiliulu judetianu, pentru inpiegatii săi particulari. Articolul 57 Consiliulu decide despre infiintiarea și inbunetatirile stabilimenteloru publice, aternate de judetiu. Articolul
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
fi luată parte la întruniri nelegali se voru pedepsi cu inchisore de la o lună pînă la duoi ani; totu acea hotărîre 'i poate declara esclusi din Consiliulu judetianu pe tempu pînă la 4 ani din dioa condamnarei. Pentru Consiliarii inse carii ar dovedi că de și au assistatu da asemene întruniri nelegale nu s'au inpartasitu la incheiari esite din atribuțiunile Consiliului seu vatamatore interessului generalu, Tribunalulu va putea admite inprejurari atenuante și reduce pedepsa. Articolul 75 Nici unu Consiliu judetian
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
se face prin urmare duoi ani după începerea sessiunei anteia, afară de casulu de disolvare unde Consiliulu se re'noesce cu totulu. În inteia sessiune Consiliulu inparte pe membrii șei activi și supleanți, în două serii prin tragera la sorți, membrii carii vor trage cele inteiu numere compunu seria destinată a esi mai înainte. Membrii esiti potu fi realeși. Articolul 79 Demissiunele Consiliariloru trebe a se adressa Consiliului; candu acesta n'ar fi adunatu, Comitetului permanentu. La prilegiu de vacanția prin anulare
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
aprobare. Pentru a pute delibera, trebe se fia fatia, celu putinu duoi membrii aleși de Consiliu. Ori ce incheiari se face prin majoritatea glasuriloru. Processele verbali ale sedintieloru sînt summare, și după aprobarea loru se trecu, sub-semnate de toți membrii carii au fostu fatia într'unu inadinsu protocolu parafatu de Presiedintele consiliului judetianu. Nu se poate procede la ordinea dilei pînă a nu se aprobă processulu verbalu alu siedintei din urmă. Articolul 87 Fia-care membru primesce pe anu o lefa de
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
de a lua parte la tote deliberările acestuia, iar în intervalulu, precumu și în tempulu sessiunei, în dilele libere, Comitetulu delibera asupra ori ce priveste administrarea dilnica a interesseloru eselucivu locali ale judetiului, precumu și asupra modului esecutarei aceloru legi, carii chiama, intervenirea Comitetului. Elu apera înaintea Tribunaleloru, processele pornite în contra judetiului, fără a mai aștepta deliberarea Consiliului judetianu, candu acesta n'ar fi adunatu În privintia averei miscatore a judetiului, elu poate chiaru porni processu, intenta acțiuni possesorii (de proprietate
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
prescrise de Consiliu seu de Comitetu. Articolul 93 Comitetulu verifica prin unu membru de ai șei starea venituriloru și a chieltuieliloru judetiului de căte ori va găsi cu cale, si celu putinu odată pe anu. Articolul 94 La inceputulu fia caria trilunii, Ministeriulu de finance pune la dispositiunea Comiteteloru permanente a tutuloru Consiliuriloru de judetie, productulu dariloru prelevate în trilunia trecută, de catra inpiegatii șei pe sema, judetieloru, precumu și summele ce legile le acordă din cassa Statului. Articolul 95 Nu
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
care voru fi deosebite pentru Consiliu și Comitetu, inse și unulu și altulu numerotate și parafate de Presiedintele consiliului. Actele asia transcrise, precumu și originalile processeloru verbale, se subscriu intaiu de secretaru și apoi de Presiedinte și de toți membrii carii au fostu fatia la deliberări. În casu de inpiedecare a Secretarului, Comitetulu randuesce pe unu membru alu seu spre a'lu înlocui. Actele Consiliului, originale și copii, se subsemnedia de Președinte, de consiliari, Secretari și de secretarulu Consiliului, iar acelea
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
urbane, adică orasie și orasiele. Articolul 2 Comună ingrijesce singură interessele sale și se administra de sine în marginea legiloru. Ea formedia o persona juridică. Articolul 3 Totu locuitorulu face parte dintr'o comună și contribuie la sarcinile comunale. Acei carii locuescu afară de unu centru de populațiune, sînt îndatoriți se se înscrie și se facă parte din comuna cea mai apropiată de locuintia loru. Articolul 4 Nici o comună nu va pute numera mai putinu de una sută familii seu cinci sute
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
Articolul 4 Nici o comună nu va pute numera mai putinu de una sută familii seu cinci sute locuitori. Satele care nu voru ajunge la acestu numeru, precum și cătunele și locuintiele izolate, se voru uni cu comună cea mai apropiată. Satele carii, avendu mai putinu de una sută familii, aru declară că potu se susține singure sarciniele comunale, se voru pute recunosce că comune. Articolul 5 Neputendu o comună purta singură tote sarcinele ce 'i sînt inpuse, vă ave dreptulu se se
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
și ceti. Capitolul 4 DESPRE ALEGĂTORII COMUNALI Articolul 21 Membrii consiliiloru Comunale se alegu directu de catra adunarea alegetoriloru comunei. Articolul 22 Sînt alegetori în comuna: a) Românii ce se află în condițiunile stipulate prin legea de fatia. ... b) Străinii carii voru fi dobînditu inpamentenirea mică. ... c) Toți aceștia voru trebui se aibă vîrstă legiuita, se fia domiciliați în comuna cu șese luni înainte și se platesca catra Statu contribuțiunea directă în următoarea proporțiune: ... în comunele rurale o dare catra Statu
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
Guvernului Terei. ... d) Dacă a întemeiatu în România o fabrică seu o manufactura folositore Terei și care ocupă celu putinu 50 meseriași. Articolul 27 Nu potu fi alegetori comunali, ori care aru fi contribuțiunea ce platescu catra Statu: 1) Servitorii carii primescu simbrie. 2) Interdicții. 3) Faliții nereabilitați. 4) Cei osîndiți judecatoresce la o pedepsa criminală seu la o pedepsa corectiunala, pentru urmatorele delicte: a) Furtisagu. ... b) Abusu de încredere. ... c) Insielaciune. ... d) Spargere de peceți și sustragere de acte depuse
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
55 Primarele comunei, seu în lipsei inteiulu seu agiutoru ori în lipsă și a acestuia celu mai în vîrstă dintra Membrii, deschide, presida și închide sedintia. Hotărîrile se dau cu majoritate absolută de voturi, la casu de paritate, propunerea asupra caria se desbate, cade. Articolul 56 Toți membrii 'și dau votulu pe fatia, afară numai de cașurile unde sînt persoane în jocu, precumu numiri în funcțiuni, revocări și suspendări de funcțiuni etc. În asemenea cașuri votulu este secretu. Primarulu votedia celu
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
naționale" purtată la cingetore. Articolul 108 În casu de rescola, de atrupamente ostile, seu de loviri grele, făcute pacei publice, Primarulu seu acela ce'lu inlocuesce, vă pute cere d'a dreptulu intervențiunea puterei armate comunale seu a autorității militare carii voru fi datore a se conforma acestei cereri. Cerirea va trebui a fi pururea făcută înscrisu. Capitolul 10 DESPRE SECRETARULU (SCRIITORULU) CONSILIULUI COMUNALU Articolul 109 În fia-care comună urbană este un Secretaru, în fia-cara comună rurală este unu Scriitoru. Acestu
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
Articolul 1 Alegerea deputaților la Adunarea Electiva a României se face cu două grade. Alegătorii suntu sau primari sau direcți. Articolul 2 Suntu alegători primari toți Românii carii prin legea Comunala suntu alegătorii Consiliilor Comunale, cu escepțiunea de la Art. 22, lit b. din acea lege. Acei ce platescu o dare către Statu de lei 48 suntu alegători în comunele rurale. Acei ce platescu o dare de lei 80
LEGE din 2 iulie 1864 cu privire la alegeri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125698_a_127027]
-
lei cel putinu. Nimeni nu poate fi alesu alegatoru direct de cat în orașul și plasa unde își are domiciliul reale. Articolul 4 Nu vor putea fi alegarori primari nici direcți: I. Persoanele supuse vre unei protecțiuni străine. ÎI. Servitorii carii priimescu simbrie. III. Interdicții. IV. Faliții nereabilitați. V. Acei ce vor fi fost osîndiți la pedepse aflictive și infamante, sau numai infamante. Articolul 5 Listele alegătorilor primari se pregatescu pe fie care anu prin îngrijirea autorităților comunale, pe baza ultimelor
LEGE din 2 iulie 1864 cu privire la alegeri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125698_a_127027]
-
provisoriu acest cens. Acest venit poate fi de ori ce natură; el se poate constata prin biletele de plată contributiunelor, sau și prin ori ce alt chipu. Potu fi aleși deputați, și fără a justifica vre un Censu, toți Românii carii au esercitat funcțiuni mari în serviciul Statului, oficerii superiori ai armatei ce nu sînt în serviciul activu, profesoratul și profesiunele liberale corespundatore. Articolul 9 Fie care comună, numarand pînă la 50 alegători primari, numesce cate un alegător directu; comunele de la
LEGE din 2 iulie 1864 cu privire la alegeri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125698_a_127027]
-
celor mari vecine una de alta. Se va însemna fie caria Secțiuni un local deosebit și fie-căreia un numeru de ordine. Cea d'anteiu este pururea asedata în casa Prefecturei. Fie-care Secțiune conlucreza de a dreptul la numirea deputaților pe carii colegiul întregii urmeză a'i alege. În județele (de exemplu, Ismailul, Cahul, Coloniile), unde nu se va găsi numărul de una sută alegători direcți, colegiul se va putea îndeplini prin alegători direcți aleși dintre Membrii autorităților comunale. Articolul 13 Numărul
LEGE din 2 iulie 1864 cu privire la alegeri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125698_a_127027]
-
sau semne de ori ce natură, care ar presupune o prealabilă înțelegere, suntu nule. Articolul 22 Nimeni nu este ales la anteiul scrutinu, daca nu intrunesce cel putin jumetate și unul din voturile esprimate și valabile (majoritate absolută). Pentru candidații carii n'ar fi dobîndit majoritate absolută a voturilor, ce va proceda la un al duoilea scrutin multe voturi, fie chiar mai puțin de cat jumetate și unul a sumei voturilor (majoritate relativă), suntu aleși. În casu de paritate a voturilor
LEGE din 2 iulie 1864 cu privire la alegeri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125698_a_127027]