801 matches
-
în absența afectării sistemice. În cazul în care există ateroscleroză doar la nivelul circulației posterioare, boala este asimptomatică. În cazul asocierii afectării circulației posterioare cu alterări ale cercului arterial al lui Willis sau afectare carotidiană apar simptome tipice. Incidența afectării carotidiene la persoanele peste 65 de ani este de 15% în populația generală, un procent substanțial scăzut al acestor indivizi putând prezenta afectare semnificativă a circulației posterioare. În concluzie, amețeala nu trebuie corelată direct cu obstrucția aterosclerotică (20). La pacienții vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
fixare, se descriu sinuozități sau anse pe traiect. Incidența tortuozităților este de 30% conform studiilor angiografice și se corelează cu sexul feminin, vârsta peste 70 de ani, HTA, cifoza și obezitatea. Studiile estimează că sub 5% dintre pacienții cu ateroscleroză carotidiană care se prezintă pentru intervenție chirurgicală au tortuozități carotidiene semnificative din punct de vedere clinic (19) (figura 38.2). Sinuozitățile sunt definite ca schimbări bruște ale direcției arterei cu reducerea diame trului luminal. Spiralele sunt anse arteriale redundante fără îngustare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
tortuozităților este de 30% conform studiilor angiografice și se corelează cu sexul feminin, vârsta peste 70 de ani, HTA, cifoza și obezitatea. Studiile estimează că sub 5% dintre pacienții cu ateroscleroză carotidiană care se prezintă pentru intervenție chirurgicală au tortuozități carotidiene semnificative din punct de vedere clinic (19) (figura 38.2). Sinuozitățile sunt definite ca schimbări bruște ale direcției arterei cu reducerea diame trului luminal. Spiralele sunt anse arteriale redundante fără îngustare luminală și fără schimbări bruște de direcție. Ansele și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
reducerea diame trului luminal. Spiralele sunt anse arteriale redundante fără îngustare luminală și fără schimbări bruște de direcție. Ansele și sinuozitățile sunt variante ale tortuozităților vasculare care pot deter mina separarea straturilor limitante cu creșterea riscului de evenimente cerebrovasculare. Stentarea carotidiană este mai dificilă pe un traiect tortuos din cauza dificultăților de plasare a stentului comparativ cu segmentele rectilinii ale arterelor. Tratamentul chirurgical al acestor variante de traiect constă în rezecția și lărgirea segmentului redundant, adesea prin EAC de eversie, după rezecția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
toți pacien ii care prezintă în antecedente AIT sau AVC în teritoriile de distribuție ale arterelor carotide. Controlul HTA și dislipidemiei, stoparea fumatului, precum și administrarea de agenți antiagreganți sunt indicate pentru a reduce riscul de AVC la persoanele cu afectare carotidiană. Stentarea arterelor carotide reprezintă o alternativă la EAC la pacienții cu risc chirurgical, dar sub 70 de ani. EAC trebuie efectuată în decurs de două săptămâni de la AVC în condițiile diagnosticării unei stenoze de peste 70% a arterei carotide ipsilaterale, evaluare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
pacientului și posibilitățile tehnice și de performanță chirurgicală ale echipei operatorii. Pacienții vârstnici tind să fie cei mai mari consumatori de servicii de sănătate, ceea ce face ca raportul risc-beneficiu și costul efectiv al intervențiilor terapeutice să fie atent evaluate. Boala carotidiană face obiectul mai multor studii prospective randomizate justificate prin incidența afecțiunii în populația generală, cu precădere în segmentul reprezentat de populația vârstnică. Direcțiile viitoare ale chirurgiei carotidiene includ angioplastia carotidiană și plasarea de stenturi. Cu toate acestea, aportul EAC și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
raportul risc-beneficiu și costul efectiv al intervențiilor terapeutice să fie atent evaluate. Boala carotidiană face obiectul mai multor studii prospective randomizate justificate prin incidența afecțiunii în populația generală, cu precădere în segmentul reprezentat de populația vârstnică. Direcțiile viitoare ale chirurgiei carotidiene includ angioplastia carotidiană și plasarea de stenturi. Cu toate acestea, aportul EAC și stentării, precum și criteriile de selecție adecvată ale pacienților rămân încă de definit în vederea alcătuirii unor ghiduri de diagnostic și tratament orientate spre pacienții aparținând vârstei a treia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
costul efectiv al intervențiilor terapeutice să fie atent evaluate. Boala carotidiană face obiectul mai multor studii prospective randomizate justificate prin incidența afecțiunii în populația generală, cu precădere în segmentul reprezentat de populația vârstnică. Direcțiile viitoare ale chirurgiei carotidiene includ angioplastia carotidiană și plasarea de stenturi. Cu toate acestea, aportul EAC și stentării, precum și criteriile de selecție adecvată ale pacienților rămân încă de definit în vederea alcătuirii unor ghiduri de diagnostic și tratament orientate spre pacienții aparținând vârstei a treia.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
o severitate mai mari ale hipertrofiei ventriculare stângi [Agarwal et al., 1996; Cerasola et al., 1996; Redon și Williams, 2002], ale retinopatiei hipertensive [Biesenbach și Zazgornik, 1994], ale HTA nocturne (non-dipping) [Veerman et al., 1996] și ale arterio- și aterosclerozei carotidiene [Bigazzi și Bianchi, 1995; Ruilope et al., 1997]. Pacienții cu HTA esențială și MA prezintă morbiditate și mortalitate cardiovasculare crescute [Ruilope și Rodicio, 1993; Yudkin et al., 1998; Bigazzi et al., 1998]. Riscul CDV apare crescut chiar de la niveluri ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
cu proteinurie ușoară) și 280% (DZ tip 2 cu proteinurie severă). Importanța impactului proteinuriei asupra modificărilor cardiovasculare precoce în bolile renale incipiente este confirmată de studii de mai mică anvergură. Astfel, Falaschi și col. [2000] au determinat legătura dintre ateroscleroza carotidiană precoce și factorii de risc asociați la un lot de pacienți cu lupus eritematos sistemic (LES) cu debut juvenil, în comparație cu voluntari sănătoși. Ca metodă de cuantificare a aterosclerozei s-a utilizat determinarea ecografică a grosimii intime-medii la nivelul arterei carotide
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
de risc asociați la un lot de pacienți cu lupus eritematos sistemic (LES) cu debut juvenil, în comparație cu voluntari sănătoși. Ca metodă de cuantificare a aterosclerozei s-a utilizat determinarea ecografică a grosimii intime-medii la nivelul arterei carotide comune. Grosimea peretelui carotidian a fost semnificativ mai mare la subiecții cu LES față de cei din grupul de control, iar la cei cu proteinurie de rang nefrotic, ateroscleroza precoce a fost mai importantă decât la subiecții cu LES și proteinurie de rang subnefrotic sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
subiecții cu LES față de cei din grupul de control, iar la cei cu proteinurie de rang nefrotic, ateroscleroza precoce a fost mai importantă decât la subiecții cu LES și proteinurie de rang subnefrotic sau absentă; la aceștia din urmă, modificările carotidiene au fost similare cu cele ale subiecților din grupul de control. În concluzie, proteinuria reprezintă un factor de risc cardiovascular independent (o sinteză a principalelor studii este redată în tabelul I.1). Riscul CV crește o dată cu gradul proteinuriei. Ca urmare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
marelui trohanter femural; - cavități de recepție: fosele orbiculare; - cavități de mărire: sinusurile frontale, maxilare. 3. Găurile și canalele osoase se deschid la suprafața oaselor și pot fi: - aăuri și canale de transmisie: - mai mari: aaura occipitală pentru bulbul rahidian, canalul carotidian pentru artera carotidă internă; - foarte mici: aaura rotundă pentru artera meninaee mijlocie; - aăuri și conducte nutritive: - aăuri de primul ordin: sunt pentru vase; se descriu la nivelul diafizelor oaselor lunai și câtorva oase late; - aăuri de ordinul al doilea: pentru
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
față posterioară (facies articularis posterior) aflată în raport cu liaamentul transvers. Cea de-a șasea vertebră cervicală prezintă tuberculul anterior al procesului transversar mult mai bine evidențiat ceea ce-l face a fi și palpabil. Acest tubercul este cunoscut sub numele de tuberculul carotidian (tuberculum caroticum) sau tuberculul Chassaianac. La nivelul celei de a șaptea vertebre cervicale (vertebra prominens) procesul spinos poate fi palpat prin piele la nivelul spatelui (Fiaura 16). Prima vertebră dorsală prezintă în părțile laterale ale feței superioare ale corpului apofizele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de a coborâ osul hioid. Inervația se realiză din ramurile ansei cervicale. MUȘCHIUL OMOHIOIDIAN (m. omohyoideus) Originea este pe marginea superioară a omoplatului. Inserția terminală este pe marginea inferioară a osului hioid. Raporturile mușchiului sunt cu elementele din regiunea trigonului carotidian și laterală al gâtului. Mușchiul are acțiune în inspirul forțat. Inervația se produce de către ramura superioară a ansei cervicale a plexului cervical. MUȘCHIUL STERNOTIROIDIAN (m. sternothyroideus) Originea este pe linia oblică a cartilajului tiroid. Inserția terminală este pe: fața posterioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Se observă deformarea regiunii, starea tegumentelor supraiacente, circulația venoasă, edemul, ulcerația. 3. Examenul pe segmente: - Examenul capului și gâtului Se examinează scalpul, craniul și fața; se examinează tegumentele, se palpează regiunile ganglionare în ordine descendentă: preauricular, occipital, spinal si jugulo- carotidian. Ochi: - se controlează acuitatea vizuală și se notează poziția și alinierea ochilor, eventuala ptoză palpebrală, simptome ce pot apare în tumorile bazei craniului. - se compară pupilele, se ia reflexul fotomotor și reflexul cornean. Prezența sindromului Claude Bernard-Horner (mioză, enoftalmie, ptoza
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
multislice angio-CT; - examen RMN cerebral și angio-RMN; - dacă examenul CT sau RMN sunt negative se recomandă DSA. ANEVRISMUL FUSIFORM Reprezintă o dilatație arterială fusiformă sau ovoidală a unui lung segment arterial. Se localizează în sistem vertebro-bazilar, mai puțin în circulația carotidiană. De obicei sunt de dimensiuni mari. Pot fi solitare sau multiple (dolicoectazie vasculară cu dilatație vasculară focală) [2]. Imagistica CT: - CT nativ - aspect hiperdens al vasului, calcificări parietale vasculare [2]; - CT SDC - lumenul vascular este iodofil, trombul nu captează SDC
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
captează SDC. Angio-RMN: evidențierea anevrismului - TOF-3D, angio-RMN post-SDC (fig. 3.48). Recomandări imagistice: angio-RMN post-SDC dinamic sau angio-CT. ANEVRISMUL FUSIFORM NON-ATHEROSCLEROTIC Reprezintă o lărgire fusiformă arterială cauzată de o vasculopatie moștenită sau dobândită. Sistemul vertebro-bazilar este mai afectat decât circulația carotidiană. Pot fi multiple sau solitare și pot varia în mărime de la câțiva mm până la câțiva cm [2]. Recomandări imagistice: examen RMN cerebral și angio-RMN post-SDC. MALFORMAȚIILE ARTERIO-VENOASE Sunt malformații vasculare cu șunt arteriovenos fără intervenția patului capilar, prezentând un nidus
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
-ul deficitului neurologic, încadrat în sindroame neurovasculare, este determinat de locul ocluziei arteriale (fig. 1) și de circulația anastomotică disponibilă . Investigațiile paraclinice utile pentru precizarea localizării sunt: Tomografia computerizată (CT) cerebrală(2), Rezonanța Magnetică Nucleară (RMN) cerebrală, angio-RMN, studii Doppler carotidiene. Principii de tratament: Managementul fazei acute: internarea în unități de stroke, unde pot fi monitorizate presiunea intracraniană, tensiunea arterială, funcțiile pulmonare, pO2 și pCO2 sanguine. Măsuri terapeutice pentru restaurarea circulației cerebrale și oprirea procesului patologic: - Agenți trombolitici: activatori de plasminogen
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
minute pâna la ore și urmat de completa remisie a deficitului. S-a demonstrat oprirea temporară a fluxului sanguin local, putând avea loc sute de atacuri sau doar câteva. AIT poate anticipa un atac ischemic trombotic (10). AIT în teritoriul carotidian poate lua forma unei cecităti monoculare (amaurosis fugax), hemipareză, deficite senzitive, afazie, discalculie sau confuzie. AIT în teritoriul vertebro-bazilar constă din cecitate, hemianopsie, diplopie, vertij, dizartrie, disfagie, pareză facială, hemiplegie sau tetraplegie, deficite senzitive. AIT cu o durata mai lungă
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
hemianopsie, diplopie, vertij, dizartrie, disfagie, pareză facială, hemiplegie sau tetraplegie, deficite senzitive. AIT cu o durata mai lungă, de câteva ore până la 24 de ore sunt aproape totdeauna embolice. Investigații și tratament: Pacienții cu AIT-uri trebuie investigați prin Doppler carotidian, angiografie cu substracție digitală și arteriografie. Pentru cei cu AIT carotidian și leziuni situate în arterele carotide ale gâtului cu un grad înalt de stenoză sau cu placă ulcerată, endarterectomia este soluția terapeutică. În cazurile în care modificările sunt mai
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
senzitive. AIT cu o durata mai lungă, de câteva ore până la 24 de ore sunt aproape totdeauna embolice. Investigații și tratament: Pacienții cu AIT-uri trebuie investigați prin Doppler carotidian, angiografie cu substracție digitală și arteriografie. Pentru cei cu AIT carotidian și leziuni situate în arterele carotide ale gâtului cu un grad înalt de stenoză sau cu placă ulcerată, endarterectomia este soluția terapeutică. În cazurile în care modificările sunt mai frecvente în porțiunea intracraniană a arterei carotidiene sau gradul de stenoză
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
Pentru cei cu AIT carotidian și leziuni situate în arterele carotide ale gâtului cu un grad înalt de stenoză sau cu placă ulcerată, endarterectomia este soluția terapeutică. În cazurile în care modificările sunt mai frecvente în porțiunea intracraniană a arterei carotidiene sau gradul de stenoză este sub 70% în porțiunea extracraniană carotidiană sau leziunile sunt în sistemul vertebro-bazilar, se recomandă terapie anticoagulantă sau antiagregantă. 4. Infarctul cerebral embolic În vasele cerebrale, embolia este cea mai frecventă cauză de stroke (aproape 40
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
ale gâtului cu un grad înalt de stenoză sau cu placă ulcerată, endarterectomia este soluția terapeutică. În cazurile în care modificările sunt mai frecvente în porțiunea intracraniană a arterei carotidiene sau gradul de stenoză este sub 70% în porțiunea extracraniană carotidiană sau leziunile sunt în sistemul vertebro-bazilar, se recomandă terapie anticoagulantă sau antiagregantă. 4. Infarctul cerebral embolic În vasele cerebrale, embolia este cea mai frecventă cauză de stroke (aproape 40% din AVC sunt embolice, comparativ cu 32% trombotice). Cei mai mulți emboli provin
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
cauză de mortalitate și morbiditate [9]. Termenul de arteriopatie periferică obliterantă caracterizează în general procesul aterosclerotic care afectează circulația sanguină arterială la nivelul membrelor superioare și inferioare. Ea este o boală sistemică care coexistă frecvent cu afectarea coronariană și cea carotidiană, plasând pacienții într-un risc foarte mare de evenimente cardiovasculare incluzând infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. Braunwald [9] definește boala arterială periferică ca și procesul aterosclerotic care obstruează fluxul sanguin către membre, această patologie fiind extinsă în multe lucrări
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]