2,818 matches
-
puternicelor invazii ale carpilor, Romula se vede nevoită să se stabilească la sud de Dunăre, se pare în localitatea Serdica (lângă Sofia de azi). Emigrarea se produce probabil în jurul anului 245 e.n., când este atestat cel mai puternic atac al carpilor împotriva Daciei. În jurul anului 250, la Serdica, se naște Galerius, care va îmbrățișa cariera militară. În anul 293, împăratul Dioclețian (284-305) îl ridică pe Galerius la rangul de Caesar și îl însărcinează cu administrarea Peninsulei Balcanice. În această calitate, el
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dioclețian (284-305) îl ridică pe Galerius la rangul de Caesar și îl însărcinează cu administrarea Peninsulei Balcanice. În această calitate, el apără granița nordică a imperiului (pe atunci la Dunăre, după retragerea 231Balaurul și solomonarul aureliană) de invaziile succesive ale carpilor, învingându-i de fiecare dată, motiv pentru care primește titlul triumfal de Carpicus Maximus (158). Galerius a fost cel mai înverșunat susținător (după unii, chiar inițiator) al politicii anticreștine duse de Dioclețian. La moartea acestuia din urmă (în anul 305
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a devenit împărat (Augustus al Orientului, în cea de-a doua tetrarhie), sub numele Caius Valerius Maximianus Galerius. Ca împărat roman de origine dacă, se pare că el a recucerit temporar o parte a Daciei, la nord de Dunăre : „Neamul Carpilor a fost atunci biruit și trecut în teritoriul roman” (Iordanes, Romana, 217). Ba chiar se spune că el „se proclamase dușman al numelui de roman, dorind ca titu- latura imperiului să fie modificată în așa fel încât acesta să nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
încredințată că nu se poate face nimic în cestiunea dunăreană nici fără Austro-Ungaria, nici în contra ei. Ele amenință cu desființarea Comisiei Europene din Galați. Proiectul de răspuns al majorității Camerei reafirmă pasajul privitor la Dunăre, proiectul minorității prezentat de d. Carp se mărginește a asigura pe Coroană că țara e gata la orice sacrificiu de câte ori drepturile ori onoarea ei va fi în joc. Cu ocazia discuției răspunsului la mesaj, d. Carp declară, fără a angaja responsabilitatea coreligionarilor săi politici, că, în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
reafirmă pasajul privitor la Dunăre, proiectul minorității prezentat de d. Carp se mărginește a asigura pe Coroană că țara e gata la orice sacrificiu de câte ori drepturile ori onoarea ei va fi în joc. Cu ocazia discuției răspunsului la mesaj, d. Carp declară, fără a angaja responsabilitatea coreligionarilor săi politici, că, în favorul unei comisii europene compuse din delegații tuturor puterilor semnatare Tractatului de la Berlin, ar putea să sacrifice în materie de poliție fluvială unele din drepturile suverane ale țării, daca prin
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de riverani ar trebui să primească o a treia putere moderatoare căreia să-i încredințeze chiar prezidenția. Dar în favorul unei comisii compuse astfel d-sa crede că țara nu trebuie să renunțe la nici una din prerogativele suveranității sale. D. Carp crede că Tractatul de la Berlin cuprinde o lacună. Guvernul e asemenea de părere că în privirea aplicării regulamentelor nu se poate face nici o concesie ce ar atinge suveranitatea țării, dar, în privirea dreptului de supravegheare, maniera de-a vedea a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
recomandat zilele din urmă ca succesor politic - n-o să-i ajute tocmai mult României. Dar între capacitățile mai tinere ale conservatorilor există bărbați patrioți cu o cultură superioară și de un caracter 28 {EminescuOpXIII 29} {EminescuOpXIII 30} dezinteresat, precum Maiorescu, Carp, Lahovari ș. a., cari, ca odinioară, Epureanu, sunt destul de capabili de a lua asupră-le o moștenire atât de destrăbălată ca aceea a roșiilor. Daca gândim la relațiile actuale dintre Austro-Ungaria și România nu e desigur optimism de-a crede că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
puțin a trăda pe deplin cugetările celui mai puternic șef de partid, ale d-lui C. A. Rosetti și ale coreligionarilor săi politici, ale roșiilor. Ne permitem deci a face abstracție deocamdată de la interesantele discursuri ale d-lor Cozadini, Cogălniceanu, Carp și Vernescu, abstracție de la cestiunea tocmelelor chiar. O putem face aceasta cu atât mai mult cu cât de patru ani noi și numai noi am dat alarma în cestiunea stării țăranului. De patru ani ilustrăm traiul său rău și esploatarea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se traduc în muncă veritabilă, în muncă vândută de administrație pentru a întreține aceste pături superpuse. D. C. A. Rosetti spune că reformele sale sunt luate în mare parte după opiniunile emise de-un bărbat dintre cei mai conservatori, d. Carp. Ne îndoim daca d. Carp l-au autorizat pe redactorul "Romînului" de-a face o asemenea declarație. Afară de-aceea, după cât știm, opiniunile d-lui P. Carp nu se iau nici în mare parte, nici în mică parte. Sau se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în muncă vândută de administrație pentru a întreține aceste pături superpuse. D. C. A. Rosetti spune că reformele sale sunt luate în mare parte după opiniunile emise de-un bărbat dintre cei mai conservatori, d. Carp. Ne îndoim daca d. Carp l-au autorizat pe redactorul "Romînului" de-a face o asemenea declarație. Afară de-aceea, după cât știm, opiniunile d-lui P. Carp nu se iau nici în mare parte, nici în mică parte. Sau se admite întregul său sistem de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mare parte după opiniunile emise de-un bărbat dintre cei mai conservatori, d. Carp. Ne îndoim daca d. Carp l-au autorizat pe redactorul "Romînului" de-a face o asemenea declarație. Afară de-aceea, după cât știm, opiniunile d-lui P. Carp nu se iau nici în mare parte, nici în mică parte. Sau se admite întregul său sistem de reorganizare socială, și atunci în adevăr proiectele sale speciale, ca părți ale acelui întreg, sunt necesare, sau, daca nu se admite întregul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o renunțare momentană la planurile lor de reforme demagogice? [15 decembrie 1882] ["ÎN FINE PRECEDENTUL... "] În fine precedentul e creat. Tribunalul de Ilfov secția I s-a pronunțat asupra cestiunii competenței în procesul Ciurcu. Prezidentul d. Costescu și judecătorul d. Carp au respins declinarea de competență și a ordonat examenul de fond; singur d. A. Eustatiu a fost, din contra, de părere a se admite escepțiunea de incompetență. Știm că românii au libertatea de a gândi, a vorbi, a scrie, a tipări
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
circenses, să devie parazită ca cămătarii și negustorii de vorbe ce-l înconjură. Anul trecut țăranii inundaseră Bucureștii spre a cere pământ. Camera a ales o comisiune însărcinată a cerceta plângerile lor, compusă din d-nii G. Vernescu, Aurelian, Cantilli, P. Carp și Lecca. Ancheta făcută de acea comisiune a constatat că țăranii fuseseră instigați... de primari, notari, subprefecți, agenți fiscali, de toți acești paraziți cari - i sug măduva din oase, să vie la București, să ceară, nu pământ de la stat, ci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
îl întrerupse brutal împăratul pe quintul său. Totul e sub control. Gărzile mele de voluntari s-au dus să mai aducă încă un transport de zeți, în timp ce soldații și aliații noștri nimicesc ultimele cuiburi ale Rezistenței. Una din mătcile pe carp le-am adus cu noi va trece apoi imediat la ridicarea unui edificiu, care îi va lămuri pe oamenii Klemplantului de măreția civilizației zeților. - Sire, un atac orbital e iminent. Își vor da seama destul de repede din ce cauză nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
întrebuințăm ca să micșorăm, pe cât se poate, relele rezultate ce sporesc din modul defectuos cum această democratizare a fost făptuită. A fost o nenorocire la noi că democratizarea s-a făcut de sus în jos, iar nu de jos în sus” (Carp, 1907, pp. 260-261). Studiul clasic în care a fost sistematizată de Titu Maiorescu celebra teorie a formelor fără fond este În contra direcției de astăzi în cultura română (1868). Concluzia la care ajunge Maiorescu este formulată fără echivoc: procesul de naștere
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ale poporului român în comună, comitat și țară”. Literaturii i se acordă un spațiu oarecum restrâns, în rubrica „Foișoara”. Pe lângă versuri de St. O. Iosif (Povestea bunicului), G. Coșbuc (Sus inima, Graiul neamului), Th. D. Speranția (Învățătorul, Părinții, Bătrânilor), O. Carp (Doină), apare poezie semnată de colaboratori puțin cunoscuți: Gregoriu Ceontea, T. Duțescu-Duțu ș.a. Rețin atenția versurile semnate Sebastian (La umbră, În codru, Țintă), aparținând lui Sebastian Stanca. Se reproduce din „Revista ilustrată” un articol aparținând lui Valer Moldovan, Ciripituri. Câteva
ACTIVITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285167_a_286496]
-
așa cum rezultă din cele mai multe scrieri ale exilaților, scopul declarat era să sensibilizeze opinia publică occidentală și să determine o schimbare de atitudine a guvernelor occidentale față de Europa de Est. În acest sens, unul dintre cei mai activi participați la activitatea exilului, Mircea Carp, susține că „românii din exil, din refugiu, din emigrație și-au strîns rîndurile regional, continuînd să ducă independent lupta de lămurire a opiniei publice”. Însă nu numai sfera activității politice a fost acuzată de lipsă de unitate, ci exilul În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
II, nr. 7, 1952, pp. 25-32. RFE, Item nr. 06442/53. Neagu Djuvara, art.cit., p. 7. Bulletin of the Centre Roumain des Recherches, I, nr. 1, mai 1951, p. 6. Ibidem, p. 9. Eva Behring, op.cit., p. 45. Mircea Carp, „Instituționalizarea exilului: regele”, În Romulus Rusan (ed.), Anul 1948 - Instituționalizarea comunismului, Analele Sighet, Fundația Academia Civică, Sighetu Marmației, 1998, p. 832. Vezi Traian Filip, „Literatura și psihologia emigrației”, În Corăbii dincolo de orizont, Nagard, Roma, 1985, p. 5. Ibidem, p. 10
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Editura Globus, București, 1998, pp. 187-199, sau de Gheorghe Glodeanu, Incursiuni În literatura diasporei și a disidenței, Editura Libra, București, 1999, pp. 143-151. Djuvara, art.cit., p. 15. O prezentare succintă a Comitetului Național Român poate fi găsită la Mircea Carp, art.cit., p. 831. O descriere mai detaliată, Însoțită de o analiză fină a conflictului care a dus la dispariția Comitetului Național care a furnizat poate cel mai semnificativ argument pentru crearea mitului lipsei de unitate a exilului românesc, a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
București, 1997, passim; „Exilul”, Secolul 20, București, nr. 10-12, 1997 și 1-3, 1998, passim; Virgil Nemoianu, Arhipelag interior. Eseuri memorialistice (1940-1975), Editura Amarcord, Timisoara, 1994, passim; Ștefan Baciu, Însemnarile unui om fără cancelarie. Evocări, Editura Albatros, București, 1996, passim; Mircea Carp, „Vocea Americii” În România (1969-1978), cuvînt Înainte de Adrian Marino, Editura Polirom, Iași, 1997, passim; Joseph F. Harrington and Bruce J. Courtney, Tweaking the Nose of the Russians: Fifty Years of American-Romanian Relations, 1940-1990, East European Monographs, Boulder, Colorado, distributed by
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
LUPTA LITERARĂ, publicație apărută la București la 19 și 26 aprilie 1887, sub direcția lui B. Delavrancea. Grupând câțiva tineri scriitori de orientare radicală și democratică - Al. Vlahuță, O. Carp (G. Proca), C. Mille -, revista susține literatura inspirată din realitatea socială autohtonă. Delavrancea publică suita de articole O familie de poeți (despre Carol Scrob, Veronica Micle, Matilda Cugler-Poni, Theodor Șerbănescu), care conține numeroase critici la adresa direcției junimiste, și Din cultura
LUPTA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287931_a_289260]
-
Cugler-Poni, Theodor Șerbănescu), care conține numeroase critici la adresa direcției junimiste, și Din cultura noastră, precum și întâia formă a nuvelei Hagi-Tudose, sub titlul Hagiu. Al. Vlahuță e prezent cu poezia Mamei, C. Mille cu mai multe poezii, la fel ca O. Carp și Artur Gorovei, iar Petre Ispirescu publică basme. Așa cum se înțelege din rubrica „Poșta redacției”, C. Dobrogeanu-Gherea promisese că va trimite articole pentru L. l., dar această colaborare nu s-a realizat. R.Z.
LUPTA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287931_a_289260]
-
invidia pletorei de „analfabeți și bastarzi ai talentului”. A fost redactor, redactor-prim sau colaborator la „Adevărul”, „Liberalul”, „Revista literară”, „Carmen”, „Rodica”, „Patriotul”, „Forța morală”, „Românul literar”, „Arhiva” ș.a. A folosit pseudonimele Caion, Alfa și Omega, Mircea Basarab, Nică Burdușel, Ion Carp, V. Cristeanu, Ion Dobrescu, V. Dragomir, Tudor Dumbravă, Ion Filipescu, Mircea Fulger, Iac, Liber, Victor Macri, Șt. Micu, Decius Mus, Roman Mușat, Dr. Emil Natan, Nergal, Noiac, Tom Popăiuș, Const. Popescu, Porte du Trait des Anges, Marin V. Preuțescu, Th.
IONESCU-CAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287588_a_288917]
-
tineretului (Mișu Weissman). Publicația este consacrată educației tineretului evreiesc, legendelor biblice, problemelor care preocupau societatea evreiască din România, iar semnăturile aparțin exclusiv unor publiciști din rândul acestei comunități. Sunt inserate texte scrise de I. Niemirower, Achad Zacke, A. Beck, Horia Carp, Theodor Rosen, I.L. Peretz, A. Axelrad, A. Rappaport. În poezie se disting paginile din Morris Rosenfeld, Iacob Gropper (tradus din idiș de Enric Furtună), N. Bialik; în proză, David Frișman, Carol Drimer. Se traduc versuri de Heine, povestiri de Șalom
JUNIMEA EVREE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287680_a_289009]
-
liber» și «Jurnalul».” De remarcat rubricile de interviuri, „Poste-restante” (Tudor Mușatescu), cronica teatrală (Vasile Timuș), cronica plastică (Tache Soroceanu), „Cronica concertelor” (Virgil Gheorghiu). Ziarul susține politica noii puteri „populare” instaurate în august 1944, deși mai semnează încă Dan Petrașincu, M. Carp, generalul Mihail Negruzzi, Petre V. Haneș sau I. Valjan. Alți colaboratori: Liviu P. Nasta, B. Brănișteanu, Emil Isac, Șerban Voinea, F. Brunea-Fox, Eugen Crăciun, Tudor Arghezi (o scrisoare de întâmpinare), Sorana Gurian, Gala Galaction (La învierea Domnului, Ziua liniștei), Mihail
JURNALUL DE DIMINEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287691_a_289020]