1,285 matches
-
pro toto, pentru „timp“. „E anul, anul, avvo!“ ar fi echivalentul celebrei invocații rilkeene: „Herr, es ist Zeit, der Sommer war sehr groß!“ — Dar, Herr Professor, ß-ul, scharfes S-ul, n-a fost eliminat cumva dintre grafemele germane, întrebă Carmen Carpen, nu fără o doză de naivitate. — Și care-i problema, ripostă Vasile Elisav. Unele/ unii-ntreabă, ca să se afle-n treabă. Și atât. Scuză-mă, Carmen Carpen, dar aș fi vrut s-ajung, în fine, la „Ce lut otova, luna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
scharfes S-ul, n-a fost eliminat cumva dintre grafemele germane, întrebă Carmen Carpen, nu fără o doză de naivitate. — Și care-i problema, ripostă Vasile Elisav. Unele/ unii-ntreabă, ca să se afle-n treabă. Și atât. Scuză-mă, Carmen Carpen, dar aș fi vrut s-ajung, în fine, la „Ce lut otova, luna. Luna e?“ Or, luna e galbenă, lutea în latină, și „de lut“, tot lutea în latină. „Lutul“ acestui corp celest, dacă e „otova“, e fără formă, e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
ușor e rozul iluzor (Continuare din numărul trecută — „E dat acestui trist norod/ Și oul sterp ca de mâncare,/ Dar viul ou, la vârf cu plod,/ Făcut e să-l privim la soare!“, se auzi psalmodiind, ca pentru sine, Carmen Carpen. — „Dacă te-am mâncat cincizeci de ani cu lingurița din coaja ta scobită, nu însemnează, Oule, că ți-ai pierdut metafizicul și subiectivul... “, arghezianiză, în replică, Vasile, — Iubita mea cutare,/ În galben-alb tricou,/ De te-aș striga mai tare/ Te-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
pădurea de la Hudești este vestită în întreaga plasă atât prin întindere și frumusețe,cât și prin calitatea lemnului de construcții. Pădurile care se află în partea de nord a comunei, conțin foioase în care predomină fagul, stejarul, dar mai ales carpenul și plopul apoi paltinul, frasinul, teiul și salcia, jugastru și ulmul care în ultima perioadă a început să se cam usuce. Spre Baranca și mai ales în Lunca Prutului crește răchita și lozia din care se confecționează coșuri, paniere și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
zestre, culișerul de făcut mămăligă, covățica sau chersânul pentru ținut făina, sărărița, scafa pentru pisat usturoiul, lingurile din lemn de paltin sau de plop, polonicul, iar în tindă drugul cu care se asigura ușa închisă și toiagul din lemn de carpen sau de corn. Pentru cei mai înstăriți, dacă aveau beci(zemnic) în el erau butoaiele pentru vin, teascul cu șurub din lemn tare, iar afară haragii pentru vie și leasa pentru uscat prunele. Multă vreme s-a întrebuințat plugul de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
făcut, câteva propuneri personale. în primul rând să fie plantate cu pădure locurile care sunt în pantă și slab productive, cum de fapt au început câțiva locuitori prin Poiană să planteze aceste terenuri cu salcâm la început și apoi cu carpen, paltin, frasin, fag, cireș, stejar. Apoi locurile pe care înainte au existat păduri și nu în ultimă instanță poienile din interiorul pădurii. Lemnul e un material prețios și trebuie valorificat superior. Pădurea înseamnă pentru noi, nu numai o mare bogăție
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Florica în loc de Floarea, Jenița în loc de Jana(Ioana), Valică în loc de Vasile, Costică(Costel, Tică) în loc de Constantin(Costache). O parte din numele de familii au fost luate de la numele unor plante, păsări, animale, obiecte, locuri, fenomene, activități: Pintrijăl, Păpușoi, Secară, Vișin, Cireș, Carpen, Buruiană, Urzică, Boz, Bostan, Fasolă, Chipăruș, Curcan, Cucoș, Găină, Brumă, Furtună, Ciobanu, Ciubotaru, Cojocaru, Ciocan, iar altele vin de la o persoană cu prestigiu din familie: Avornicesei, Apopei, Aducesei sau în unele cazuri după numele mamei : Amariței, Amarghioalei, Amălinei, Apătăchioaiei, Atitienei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Franc. Acest parc este situat în apropierea livezii boierești care a fost defrișată de-a lungul timpului. în parc mai pot fi văzute, pe lângă brazii și stejarii seculari, unele specii de molid, de pini, de thuia, de salcâm galben, mesteceni, carpeni și alți arbori și arbuști ornamentali, aduși de departe și plantați aici. în partea de sud a parcului se aflau trei frumoase alei de tei, una ducând către iazul Velniței, iar deoparte și de alta se afla livada boierească cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lunca Bârladului). Înălțimile mai mari din nord și nord-vest sunt masiv acoperite cu păduri de tip goruneto-făgete, pentru ca pe măsură ce înălțimea lor scade treptat spre sud și sud-est, pădurea de fag-paltin-gorun și însoțitorii obișnuiți să devină tot mai bogată în stejar, carpen, tei, arțar, ulm, gârniță și numeroși arbuști, respectiv tot mai poienită și mai defrișată în favoarea culturilor agricole. Sunt modificări ce reflectă tranziția climatică în această direcție de la un climat mai umed și mai răcoros de tip central-european spre climatul mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
îndeosebi poduri) în bună stare de funcționare. Culmile acestor dealuri au fost, până nu demult, bine împădurite cu arbori de mare utilitate directă, gospodărească, dar și indirectă, pentru protecția solului și ameliorarea climatului. Stejarul, gorunul, arțarul, jugastrul, paltinul, ulmul, teiul, carpenul, fagul și numeroase esențe de arbuști făceau fala acestor păduri de culme, care adesea coborau și pe versanți, cu rol de stăvilire a eroziunii terenului și alunecărilor. Trecerea de la proprietatea în devălmășie la proprietatea privată, individuală s-a făcut cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
o suprafață redusă, de cca. 0,33% din suprafața totală a comunei și se întâlnește pe D. Mitoc. În componența acesteia deosebim : (arțarul (Acer platanoides), stejarul (Quercus robur), frasinul (Fraximus excelsior), plopul (Populus alba), teiul (Tilia tomentosa), jugastrul (Acer campestra), carpenul (Carpinus betulus), salcâmul cultivat (Robinia pseudacacia). Pe terenurile recent împădurite cel mai răspândit arbore este salcâmul. Pentru locurile uscate pe versanții torenților, salcâmul este folosit pentru a fixa terenurile. El este folosit și în perdele de protecție împotriva vântului și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ești și bine organizată, devii un adversar redutabil. Ești pasională, impetuoasă, uneori imprudentă în dragoste. Trăsături definitorii: rafinamentul. Măslinul. Ești foarte puțin trasnparentă, de o discreție desăvârșită. Ești înțeleaptă și vei avea parte de o viață glorioasă. Trăsături definitorii: înțelepciune. Carpenul. Pui foarte mult preț pe felul în care arăți. Ești foarte credincioasă partenerului și pui mare preț pe reciprocitate. Trăsătură definitorie: simțul estetic Fagul. Nu ești în esență un nonconformistă, deși adesea apar astfel. Complit lipsită de imaginație iubirile tale
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ești și bine organizată, devii un adversar redutabil. Ești pasională, impetuoasă, uneori imprudentă în dragoste. Trăsături definitorii: rafinamentul. Măslinul. Ești foarte puțin trasnparentă, de o discreție desăvârșită. Ești înțeleaptă și vei avea parte de o viață glorioasă. Trăsături definitorii: înțelepciune. Carpenul. Pui foarte mult preț pe felul în care arăți. Ești foarte credincioasă partenerului și pui mare preț pe reciprocitate. Trăsătură definitorie: simțul estetic Fagul. Nu ești în esență un nonconformistă, deși adesea apar astfel. Complit lipsită de imaginație iubirile tale
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
locuri pădurea s-a regenerat. Pe teritoriul localității, conform Hărții vegetației României, scara 1:10000, întâlnim: - pajiști colinare secundare de iarba vântului și păiuș negru (Festuca agrostietum) și terenuri agricole - în sud, - păduri colinare de fag (Fagus silvatica) și de carpen - în nord și nord- vest, - păduri de gorun (Qvercus petraea) și de gorun cu carpen (Melampyro-polonicocarpinetum), - carpino- fagetum - pe soluri sărace (Hieraclo-Luzalo-Fagetumus). În regiune întâlnim o vegetație specifică zonei de deal, cu două subzone: a) de păduri, b) de pășuni
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
întâlnim: - pajiști colinare secundare de iarba vântului și păiuș negru (Festuca agrostietum) și terenuri agricole - în sud, - păduri colinare de fag (Fagus silvatica) și de carpen - în nord și nord- vest, - păduri de gorun (Qvercus petraea) și de gorun cu carpen (Melampyro-polonicocarpinetum), - carpino- fagetum - pe soluri sărace (Hieraclo-Luzalo-Fagetumus). În regiune întâlnim o vegetație specifică zonei de deal, cu două subzone: a) de păduri, b) de pășuni și fânețe. În zona de pădure predominant este etajul fagului care este întâlnit foarte des
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
des în amestec cu alte specii ale pădurii nemorale.( Fig. 9) Datorită temperaturilor se înregistrează pe văi inversiuni de vegetație (uneori fagul coboară mult pe vesant, în timp ce stejarul urcă pe interfluvii). Dintre speciile întâlnite în pădurea nemorală a localității menționez: - carpenul (Carpinus betulus), - stejarul (Qvercus robur), - gorunul (Qvercus petraea), - plopul (Populus alba), - teiul (Tilio tomentosa și Tilio cordata), - frasinul (Frasinus orientalis), - mărul pădureț (Malus sylvestris), - ciresul păsăresc (Prunus avium), - jugastrul (Acer campestris), - ulmul (Ulmus campestris)- pe cale de dispariție, - paltinul (Acer pseudoplatanus
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de jos până sus cu verdeață, e cu parter, etaj și o mansardă. Ferestre multe și mari, obloane date de pereți. Livadă la nord, o pajiște netedă, asemenea unui covor persan, în partea de est. Alei pitorești de plopi și carpeni deschid o priveliște adâncă, învăluită într-o ușoară pâclă, în care vezi sclipind la soare un viaduct întins peste râul Garonne. În depărtare, la limita ținutului Landes, o linie de chiparoși limitează podgoriile domeniului. Vizităm casa scriitorului în grupuri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
dispărut, totul strălucește, totul e nou, fidel reconstituit, și această ambianță lustruită îți amintește că participi la o înscenare. Urc într-un turn să contemplu împrejurimile: râulețul Nogat, cârdurile de gâște, pașnicele căsuțe țărănești de pe celălalt mal, șoseaua flancată de carpeni și câte mai implică un peisaj rustic, desolemnizat, plasează castelul în derizoriu, cu întreg trecutul său fabulos, zbuciumat și sinistru. Un loc în care poți avea cel mult o aventură de weekend, pastișată după filmele horror, de duzină. Marienburgul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mai ales în ultimele decenii, iar precipitațiile anuale abia ajung la 500 mm. Din această cauză, s-a apreciat că fostul județ Fălciu făcea parte dintre ținuturile secetoase ale țării. Vegetația, specifică dealurilor și podișurilor, este reprezentată prin stejar, frasin, carpen, paltin, ulm, măr, păr etc. În partea răsăriteană, pe dealurile mai joase de pe ambele maluri ale Văii Prutului, se identifică ușor cernoziomul negru. În Evul Mediu, ținutul Fălciu, parte a Moldovei, deși era unul din cele mai mici ținuturi ca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ale locuitorilor din mahalalele târgurilor din Moldova, în genere, prevalau asupra celor meșteșugărești. În județul Fălciu, se cultivau: grâu, porumb, secară, orz, ovăz, cânepă, in, cartofi, fasole, mazăre. Arborii din pădurile județului asigurau populației lemne pentru foc și construcții: fagul, carpenul, frasinul, stejarul, teiul, dudul, alunul, cornul, giugastrul, paltinul, răchita sau salcia, ulmul etc; pomii fructiferi erau în număr mare și de diferite soiuri. În județ se folosea piatra pentru construcții, pentru șosele și pentru var. Alte produse erau mătasea, ceara
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ne privește... ne-am lămurit!! Mergând să aducă tizic pentru foc, mama a făcut o constatare de natură s-o pună serios pe gânduri: tizicul se terminase. Din cele trei materiale folosite la foc, tizicul era cel mai consistent, asemănător carpenului din flora silvică; celelalte două, păstrând proporțiile necesare, comparabile cu teiul și plopul. Copii, ne aflăm într-o situație delicată: tizicul s-a terminat. Va trebui să mai facem rost de niște crengi uscate de salcâm pe care le-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
bună hrană pentru o serie de jivine ale pădurii în deosebi a porcului mistreț, dar important pentru lemnul său dens, cu o foarte mare putere calorică. Secole de-a rândul a fost folosit drept combustibil pentru încălzirea locuințelor oamenilor. Apoi Carpenul (Carpinus betulus) din familia betulacee, arbore deasemenea uriaș ce ajunge la înălțimea de 28 de metri, având florile grupate în amenți, dispunând la rândul lui de un lemn dens, rezistent. bun de folosit în construcții și ca și fagul, înzestrat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
agricole, tehnică populară, jucării, obiecte de cult, mobilier, instrumente muzicale și nu în ultimul rând, măști și diferite sculpturi, realizate în ronde-bosse sau basoreliefuri. Toate exponatele erau realizate din diferite esențe de lemn: stejar, ulm, fag, frasin, cireș, tei, nuc, carpen, brad, plop, soc, răchită, paltin, mesteacăn, etc. Se putea observa o diversitate de fibre ale lemnului de diferite forme și nuanțe în exponatele unde artistul a lăsat culoarea naturală a lemnului, pentru a încânta privirea admiratorului, haosul fibrelor ce uneori
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
aș vrea să dețin abilitatea pe care profesorul Jack, de la Harvard și de la pepiniera Arnold, le spunea studenților lui că o deține, și anume aceea de a identifica diverse crenguțe cu ochii Închiși, numai după sfichiuitul pe care-l produceau. („Carpen, caprifoi, plop piramidal. Ah, ba nu! O foaie Împăturită!“). Desigur, de multe ori sunt În stare să determin poziția geografică a cutărui sau cutărui parc după o caracteristică anume sau după o combinație de caracteristici; bordurile ca niște cutii pitice
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cărămidă de înaltă calitate, cărămidă folosită la construcția gărilor pe distanța Iași-Vlădeni TodireniDorohoi. Azi, este fabrică de cărămidă în Iași); pietriș și nisipuri la Lespezi și Mircești; ape sulfurate la Breazu, Nicolina Iași și Strunga; lemn de foioase (stejar, ulm, carpen, salcâm) în pădurile din relieful înalt și în luncile Siretului și Prutului, lemn moale: plop și tei. Prin săpăturile arheologice s-a dovedit că aceste meleaguri au fost populate încă din paleolitic, iar neoliticul este prezent prin Cultura Cucuteni, prin
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]