1,163 matches
-
robori-petraeae sau Ilici-Fagenion) 9130 Păduri de fag Asperulo-Fagetum 9140 Păduri de fag subalpine medio-europene cu Acer și Rumex arifolius 9150 Păduri de fag medio-europene dezvoltate pe calcare cu Cephalanthero-Fagion 9160 Păduri subatlantice și medio-europene de stejar sau de stejar și carpen cu Carpinion betuli 9170 Păduri de stejar și carpen cu Galio-Carpinetum 9180 *Păduri pe panțe, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion 9190 Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur de pe câmpiile nispoase 91A0 Păduri de stejar bătrân sesil cu Ilex
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
Păduri de fag subalpine medio-europene cu Acer și Rumex arifolius 9150 Păduri de fag medio-europene dezvoltate pe calcare cu Cephalanthero-Fagion 9160 Păduri subatlantice și medio-europene de stejar sau de stejar și carpen cu Carpinion betuli 9170 Păduri de stejar și carpen cu Galio-Carpinetum 9180 *Păduri pe panțe, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion 9190 Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur de pe câmpiile nispoase 91A0 Păduri de stejar bătrân sesil cu Ilex și Blechnum din Insulele Britanice 91B0 Păduri termofile de
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
în satul Teișani, din DJ 100N până la casa nr. 314 (Diaconu Ion), în lungime de 0,2 km"; - la poziția nr. 98, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drum în satul Olteni, punctul Paraschivoiești, din DJ 100N casa nr. 59 (Carpen Alexandru) și adiacent până la casa nr. 86 (Albu Răzvan), cu o lungime de 1,5 km"; b) după poziția nr. 176 se introduc două noi poziții, pozițiile nr. 177 și 178, conform anexei nr. 12 la prezenta hotărâre. ... 15. La
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221825_a_223154]
-
considera ca specie principală de bază, în funcție de etajul fitoclimatic în care este localizat terenul, una dintre următoarele specii la clasa a V-a de producție și având consistența arboretului de 0,4: a) mesteacăn - în etajul forestier montan (FM1-FM3); ... b) carpen - în etajul forestier deluros (FD1-FD4); ... c) salcie - în etajul forestier de câmpie, silvostepă și stepă (CF, SS). ... 2. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier național se determină cu formula: VT = S x Cr x n x PML x N
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198301_a_199630]
-
temperatura medie anuală cuprinsă între 5 și 6 grade, cu o maximă termică în iulie și o minimă în ianuarie, ce oferă condiții propice locuirii acestor meleaguri. Vegetația naturală e dominată de foioasele din primul etaj de altitudine (stejar, fag, carpen, alun) iar la pește 1.200 m altitudine se află coniferele (molid, brad). Una din cele mai frumoase podoabe florale o constituie rezervatia naturală "Poiana cu narcise de pe Șesul Văii Budacului" situată la sud-est de pădurea de stejari din Șesul
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
trecute. Din spusele bătrânilor așezarea satului pe lunca râului Cerna s-ar fi făcut în vremea lui Cuza. Pe dealurile din jurul satului cresc livezi de pomi fructiferi iar pe crestele dealurilor se află păduri seculare de fagi și goruni alături de carpen, frasin și ulm. Satul are 5 cătune și anume : Ursulești, Boalda, Glod, Măgura, Chioasa și Satul Nou. Satul se află așezat la 4 km de Măgura Slătioarei, la 15 km de Horezu, zona de importanță turistică deosebită prin două obiective
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
aspre. Vegetația acestei zone a aparținut pădurilor, dar astăzi pădurile au rămas doar în câteva petice reduse că dimensiuni, locul lor fiind luat de pășuni și culturi agricole. Aici predomina pădurile de stejar și gorun în amestec cu cele de carpen sau cele de fag cu carpen și frasin. Subsolul are importante zăcăminte de gaz metan. În satul Ilimbav se experimentează și se operează începând din anul 1961, primul depozit de înmagazinare subterană a gazelor naturale. În prezent populația Marpodului este
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]
-
pădurilor, dar astăzi pădurile au rămas doar în câteva petice reduse că dimensiuni, locul lor fiind luat de pășuni și culturi agricole. Aici predomina pădurile de stejar și gorun în amestec cu cele de carpen sau cele de fag cu carpen și frasin. Subsolul are importante zăcăminte de gaz metan. În satul Ilimbav se experimentează și se operează începând din anul 1961, primul depozit de înmagazinare subterană a gazelor naturale. În prezent populația Marpodului este în creștere. Conform datelor recensământului din
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]
-
ca numele de Gurghiu e de origine pecenegă (populație de origine turcică semnalată ca refugiindu-se pe cursul superior al Văii Gurghiului și pe cea a aflentului său Isticeul în secolul al XIII-lea) și traducându-se prin "pădure de carpen".. Denumirea "villa sancti Emerici", în trad. "satul sfântului Emeric", se referă la vechiul patrociniu al localității. În evul mediu aici a existat deja o cetate medievală respectiv un castel care a servit adesea ca reședință favorită a principiilor Transilvaniei. De
Gurghiu, Mureș () [Corola-website/Science/300581_a_301910]
-
excepție. În satul Zimbru se află rezervația botanică de interes național "Dosul Laurului" (32,2 ha), declarată rezervație în 1933, singurul loc din țară unde vegetează laurul - "Ilex aquifolium". Această poiană cu laur se află în mijlocul unei păduri de fag, carpen, gorun, mesteacăn, paltin și ulm (82,6 ha). "Cuptorul de topit fierul" din satul Zimbru datat de la mijlocul secolului al XIX-lea și troița lui Ioan Buteanu din Iosaș. O altă rezervație floristică de interes național regăsită pe teritoriul comunei
Gurahonț, Arad () [Corola-website/Science/300292_a_301621]
-
cinci rezervații naturale. Specii arboricole Flora parcului este constituită din arbori (dintre care unele exemplare cu vârste seculare au fost declarate monument al naturii) cu specii de brad ("Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Qurcus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), tei ("Tilia"), mesteacăn ("Betula nana"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), arin ("Alunus glutinosa"). Specii ierboase La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe (peste 750) specii de plante vasculare (unele dintre acestea foarte rare, motiv pentru
Parcul Național Roztoczański () [Corola-website/Science/328022_a_329351]
-
65691 87588 109485 131382 153279 175176 197073 III 5856 16730 33460 50190 66920 83650 100380 117110 133840 150570 IV 4262 12176 24352 36528 48704 60880 73056 85232 97408 109584 V 2937 8390 16780 25170 33560 41950 50340 58730 67120 75510 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Carpen I 2403 6867 13734 20601 27468 34335 41202 ÎI 2094 5983 11966 17949 23932 29915 35898 III 1777 5078 10156 15234 20312 25390 30468 IV 1454 4153 8306 12459 16612 20765 24918 V 1151 3289 6578 9867 13156 16445 19734
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144013_a_145342]
-
Mesteacăn I ÎI III IV V ────────────────────────────── Gorun (s) I 340730 374803 ÎI 272690 299959 III 212830 234113 IV 155530 171083 V 107440 118184 ───────────────���────────────── Gorun (I) I 266550 293205 ÎI 218970 240867 III 167300 184030 IV 121760 133936 V 83900 92290 ────────────────────────────── Carpen I ÎI III IV V ────────────────────────────── Stejar (s) I 412870 454157 ÎI 344830 379313 III 282920 311212 IV 223060 245366 V 172920 190212 ────────────────────────────── Stejar (I) I 282920 311212 ÎI 236360 259996 III 191850 211035 IV 150410 165451 V 113580 124938 ─────────────────────���──────────────────────────────────────────────────────── Valori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144013_a_145342]
-
cuprins: "1985", coloana 5 va avea următorul cuprins: "1002968,43", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 129/2013"; - la poziția nr. 514, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Carpenului", coloana 4 va avea următorul cuprins: "1981", coloana 5 va avea următorul cuprins: "1355152,42", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 129/2013"; - la poziția nr. 515, coloana 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250643_a_251972]
-
național încadrate ca neproductive se va considera ca specie principală de bază, în funcție de etajul fitoclimatic în care este localizat terenul, una dintre următoarele specii la clasa a V-a de producție: ... a) mesteacăn - în etajul forestier montan (FM1-FM3, FD4); ... b) carpen - în etajul forestier deluros (FD1-FD3); ... c) plop alb - în etajul forestier de câmpie și silvostepă (CF, SS). Volumul acestor specii la vârsta exploatabilității tehnice se înmulțește cu un coeficient de corecție de 0,4. (4) În cazul scoaterii definitive a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272184_a_273513]
-
carpatic sudic al Orientalilor (Carpații de Curbură). Vegetația forestieră are în componență specii de arbori, arbusti; printre care: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus"), carpen ("Carpinus betulus") sau alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), bârcoace ("Cotoneaster nebrodensis"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice de
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
rezistent la temperaturi înalte și joase. Flora din parcul dendrologic este foarte variată. Dintre arborii exotici amintim: arborele de lalea, oercus vilmorinzana, gingo biloba, pinul roșu canadian (pinus silvestrus, lirium dendronum), thuia, magnolia, sequoia, tisa (taxus baccata), brazi argintii, molizi, carpeni de Carolina, brazi de Normandia, chiparos japonez, salcam galben, ienupăr de Virginia, liliac chinezesc, merișor, gadita, oțetar.
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
vârsta de șase ani intra în școala de muzică din orașul natal, în clasa profesorului Oprișan. Încurajat și urmărit de profesorii Berbec și Mailat, părăsește Craiova la vârsta de 15 ani, pentru a-și continua studiile la București cu doamna Carpen. În cursul acestei perioade câștiga șapte concursuri naționale de interpretare și premiul I la concursul internațional ""Kocian"" din Cehoslovacia. La 18 ani intra la Conservatorul din București în clasa profesoarei Cornelia Bronzetti. În acest timp își îmbogățește repertoriul și dă
Liviu Prunaru () [Corola-website/Science/313548_a_314877]
-
în momentul înfloririi, 5 petale, numeroase stamine și un ovar globulos. Fructul este o nucă de formă sferică sau ovală de dimensiuni mici. Teiul este răspândit prin pădurile din regiunile deluroase până aproape de zona muntoasă. Este mai puțin invadant decât carpenul. Fiind o specie de amestec, foarte rar formează arborete pure. În zona molidului, teiul este o specie fertilizantă solului. În Europa, au fost documentați tei multiseculari și milenari. De exemplu, o plantație de "Tilia cordata, "aflată în Westonbirt Arboretum, Gloucestershire
Tei () [Corola-website/Science/313837_a_315166]
-
bătrânesc. De la acest deal pornesc casele “satului nou”. Cel de-al doilea deal, care străjuiește satul spre vest are o lungime de cca. 4-5km, altitudinea de 110 m și merge spre sud până la Staniște, iar spre vest-nord-vest până la valea lui Carpen, unde sunt multe alunecări de teren, stabilizate parțial și sunt împădurite în ultimii 30 de ani cu specii silvice de foioase și rășinoase (pini și tisă). Teritoriul satului Crasnaleuca ocupă o suprafață totală de 4240 ha, reprezentând 0,85 % din
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
se caracterizează în cea mai mare parte prin forme larg vălurate, cu interfluvii colinare deluroase dezvoltate pe depozite miocene ușor înclinate spre est-sud-est separate cu văi largi și cu lunci pe valea Prutului. Relieful este mai frământat în valea lui Carpen și Ponoare. Clima este continentală, specifică Europei de Est. Precipitațiile sunt provocate de masele de aer care se deplasează dinspre vestul și sud-vestul Europei. Dupa datele termice de la stația meteorologică Avrămeni și după observațiile locale, se constată că primele brume
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
un alt vânt este cel de apus, numit Austrul (denumirea lui locală este “Sărăcilă” sau “Traistă goală”). Aerul este tot timpul primenit de curenții din Valea Prutului. Teritoriul satului Crasnaleuca este străbătut de câteva pâraie mici. Pârâul din Valea lui Carpen și pârâul de la Staniște sunt scurte, de 2 - 3 km și se varsă în râul Prut după ce străbat pășunile existente în văile respective. Aceste pâraie mai acumulează apă din nenumarate izvoare de coastă ceea ce le dă un debit relativ constant
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
pășunile și fânețele 11%. Peisajul formațiunilor vegetale se caracterizează prin plante specifice climatului continental. În categoria plantelor lemnoase intră etajul pădurii din dealul Coșerilor. Pădurea, în suprafață de cca. 58 ha, are specii de foioase reprezentate prin: stejarul ("Quercus robur"), carpenul ("Carpinus betulus"), teiul alb ("Tilia tomentosa"), jugastrul ("Acer campestre"), ulmul ("Ulmus glabra"), arțarul ("Acer tataricum"), porumbarul ("Prunus spinosa"), măceșul ("Rosa canina"), cornul ("Cornus mas"), sângerul ("Cornus sanguinea"), salcâmul ("Robinia pseudacacia"), frasinul ("Fraxinus excelsior"), alunul ("Corylus avellana"), cireșul sălbatic ("Prunus avium
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
unui covor forestier destul de redus, face ca procesul de eroziune și alunecările de teren să fie destul de accentuate, atât sub aspectul stadiului de evoluție cât și al extinderii în suprafață. Din lutul și nisipul extras din lutăria de la Valea lui Carpen și nisipul din râul Prut se confecționează cărămizi și chirpici pentru construcția de locuințe. Acum Valea lui Carpen este împădurită cu specii silvice de rășinoase (pini, tisa) și de foioase care au stabilizat alunecările de teren.
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
atât sub aspectul stadiului de evoluție cât și al extinderii în suprafață. Din lutul și nisipul extras din lutăria de la Valea lui Carpen și nisipul din râul Prut se confecționează cărămizi și chirpici pentru construcția de locuințe. Acum Valea lui Carpen este împădurită cu specii silvice de rășinoase (pini, tisa) și de foioase care au stabilizat alunecările de teren.
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]