15,443 matches
-
doua parte a anului fiscal și astfel, urmând spiritul legii, este normal să intre în această categorie”, se arată în expunerea de motive a inițiatorilor. Astfel, în urma acestui adoptării acestui proiect de lege, contribuabili care obțin venituri din cultura de cartofi vor fi incluși în categoria celor care beneficiază de declararea și plata anuală a impozitului. “Contribuabilii care obțin venituri majoritare din cultura cerealelor și plantelor tehnice și a cartofului, pomicultură și viticultură au obligația de a plăti impozitul pe profit
Producătorii de cartofi vor plăti impozitul pe profit anual () [Corola-journal/Journalistic/42142_a_43467]
-
acestui proiect de lege, contribuabili care obțin venituri din cultura de cartofi vor fi incluși în categoria celor care beneficiază de declararea și plata anuală a impozitului. “Contribuabilii care obțin venituri majoritare din cultura cerealelor și plantelor tehnice și a cartofului, pomicultură și viticultură au obligația de a plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul”, se specifică în inițiativa legislativă. Camera Deputaților este for decizional pe această lege
Producătorii de cartofi vor plăti impozitul pe profit anual () [Corola-journal/Journalistic/42142_a_43467]
-
dimineață la școală... Ce fac? Nu v-am spus? Sînt pe drum, în mașină, în noaptea asta o să dormim la hotel... O să vă descurcați, nu-mi fac probleme, da, sînt mîndră de voi... Da, acum mîncăm, friptură de pui cu cartofi natur și salată de roșii, da, și salată de fructe, da, are ananas, bucăți de banane și boabe de struguri, bucățele de măr, da, camera-i spațioasă, cu două paturi mari, baie cu cadă, televizor, plasmă, terasă de unde se văd
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
întorc și eu la dilemele mele. Îmi răspunde senin că mi-a spus deja o dată ce face. Și nu doar aici. Și în Franța, în Amsterdam, în Bruxelles. Și eu iar nu mai știu cum să continui. Povestește de parcă ar vinde cartofi. Mă privește încordat și mă întreabă dacă mai vreau o bere. Nu, că mâine lucrez. Păi și el o să lucreze, rânjește cu subînțeles, dar numai vreo două ore. La final îmi pupă mâna și mă întreabă dacă ne mai vedem
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
kg, corespunzătoare capacității sale de încărcare. La mașinile de împrăștiat gunoi de grajd tip MIG-5, greutatea cu bena încărcată este de circa 7 t, iar la mașinile de mare capacitate MIG-12, este de aproape 20 t. Înlocuirea mașinii de plantat cartof tip 4SaBP-75 cu mașina de plantat 6 SAD-75, care are o lățime mai mare de lucru, reprezintă o creștere a greutății utilajului încărcat cu peste 50 %. Este evident că o asemenea creștere rapidă a masei unitare a mijloacelor tehnice de
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
respectiv 1,28 g/cm3. Modificarea proprietăților fizico-mecanice ale solului are ca urmare reducerea fertilității și micșorarea continuă a producției obținute. După datele din S.U.A., pe solurile tasate se înregistrează următoarele reduceri de recoltă: - grâu 10 %; - sfeclă de zahăr 15 %;cartof 50 %. Pierderile de recoltă, din cauza tasării solului, sunt evaluate în S.U.A. la peste 1,5 miliarde dolari. Datele și exemplele prezentate credem că sunt suficiente pentru a ne convinge de necesitatea evitării tasării solului și prevenirii efectelor negative ale acestei
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
și umeri dealurilor împingându-se în piepturile altor dealuri până dincolo de șeaua de argint izbită de muchia cerului încărcat de strălucirile lui metalice după care, pământurile, respirând domolite, prin fânețele, grâiele, făgașele de ape secate, ogoarele de trifoi, floarea-soarelui și cartofi, arzând ninse sub lună, curgeau, înecate-n lunci grase, pe malul Siretului. Totul mișuna de exodul mărunt al lighioanelor și vietăților adunate în turme nesfârșite să-și găsească sfârșitul pe drumul pierzaniei. O pornire tainică, înspăimântătoare, le mâna odată cu vântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
un băiat la... Mor în acest lagăr sute de persoane pe zi în afară de evreii care sunt duși la gazare. Murim de foame. Mâncarea este în felul următor: un sfert de pâine la două zile și un castron de ciorbă de cartofi stricați, fără verdeață și fără pic de grăsime. Ce facem, mamă? Dacă-i urmărit? Dacă-l caută? E de la gară. Ce facem? Trebuie să facem ceva. Nu știu. Unde-l ducem? Cum îl ducem de-aici? Cu ce? Da. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
tot raionul s-a dezvoltat rețeaua de învățământ și cea sanitară, luând ființă școli generale și profesionale, un liceu cu profil agricol, dispensare și circumscripții medicale, policlinică etc. Datorită industriei textilă și de prelucrare a lemnului, culturilor de cereale, de cartofi, de sfeclă de zahăr, pomiculturii și creșterii animalelor pentru lapte și carne, profilul economic al raionului Fălticeni devenise industrial agrar. Concomitent cu dezvoltarea vieții economice și sociale, a crescut și nevoia de informare și comunicare, de legături între membrii societății
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
tip „expres”; pizzerie, unde se desfac sortimente de pizza, salată de crudități, patiserie, sucuri, bere și vin la pahar; snack-bar, prevăzut cu tejghea-bar care permite accesul unui număr mare de consumatori, iar mâncărurile sunt pregătite total sau parțial în fața lor (cartofi prăjiți, sandvișuri, hamburgheri, frigărui ș.a.). 4. Cofetăria este o unitate de alimentație publică, specializată în desfacerea unui sortiment larg de prăjituri, torturi, fursecuri, înghețată și băuturi nealcoolice calde și reci. 5. Patiseria este unitate de alimentație publică specializată în desfacerea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cârnați și tobă. Sunt apreciate și supele cu găluște de griș sau tăieței de casă, ciorba de văcuță, tocănița de pui, iahnia de fasole, ca și mâncărurile ungurești: gulașul și papricașul. Pâinea, după obiceiul sașilor, este făcută din grâu și cartof, iar prăjiturile se prepară mai ales din nucă. Băutura tradițională este rachiul produs din prune, dublu distilat, numit palincă sau jinars. Mâncărurile din Banat poartă, din plin, amprenta diversității culturale din această parte a țării. Se regăsesc, laolaltă, mâncăruri caracteristice
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
tăieței de casă cu brânză de vaci și stafide, învelită din foi de plăcintă) și pizza cu blat de porumb, invenție a morarilor italieni aduși aici de împărăteasa Maria Tereza, în secolul al XVIII-lea. Bucovina a fost, dintotdeauna, patria cartofului, a lactatelor și a cărnii de vită, a vânatului bogat și a peștelui gustos. Produsul nelipsit de pe masa bucovineanului este smântâna, care se consumă dimineața, unsă pe felia de pâine sau se adaugă la numeroase mâncăruri (sarmale, borșuri, preparate din
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
a lactatelor și a cărnii de vită, a vânatului bogat și a peștelui gustos. Produsul nelipsit de pe masa bucovineanului este smântâna, care se consumă dimineața, unsă pe felia de pâine sau se adaugă la numeroase mâncăruri (sarmale, borșuri, preparate din cartofi ș.a.). Specifice sunt laptele acru (chișleag) servit din strachină de Marginea, ciorba rădăuțeană (din carne de pui și legume, dreasă cu smântână), iepurele cu smântână și ceapă, păstrăvul fiert în smântână, mămăliga de cartofi și tocineii. Bucovina mai este și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
numeroase mâncăruri (sarmale, borșuri, preparate din cartofi ș.a.). Specifice sunt laptele acru (chișleag) servit din strachină de Marginea, ciorba rădăuțeană (din carne de pui și legume, dreasă cu smântână), iepurele cu smântână și ceapă, păstrăvul fiert în smântână, mămăliga de cartofi și tocineii. Bucovina mai este și ținutul vechilor mânăstiri, care păstrează mâncăruri de post dintre cele mai diverse: cârnatul de legume, plăcinta cu ciuperci, zacusca și salata de ghebe. În Moldova, obiceiul preparării borșurilor a fost dus la nivel de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
legume, plăcinta cu ciuperci, zacusca și salata de ghebe. În Moldova, obiceiul preparării borșurilor a fost dus la nivel de artă, fie că este vorba de borșul de potroace, acrit cu zeamă de varză, borșul de vită și borșul de cartofi, în zilele de post. Sunt mult apreciate sărmăluțele moldovenești, mult mai mici decât cele din Ardeal și Banat, brânza cu smântână și mămăliguță, tochitura moldovenească, chiroștile cu cartofi, ceapă și afumătură, aliveciul moldovenesc și poalele’n brâu. Dintre bucatele nelipsite
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
potroace, acrit cu zeamă de varză, borșul de vită și borșul de cartofi, în zilele de post. Sunt mult apreciate sărmăluțele moldovenești, mult mai mici decât cele din Ardeal și Banat, brânza cu smântână și mămăliguță, tochitura moldovenească, chiroștile cu cartofi, ceapă și afumătură, aliveciul moldovenesc și poalele’n brâu. Dintre bucatele nelipsite la sărbătorile de iarnă amintim: plăcinta cu brânză, cârnații, caltaboșul, toba și răcitura, iar în zilele de Paște ori la hramuri sunt preparați cozonacii, colacii împletiți, pilaful și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
oaie și carnea de pește. Mâncărurile s-au definit în timp sub influența lipovenilor, a grecilor, a turcilor și a tătarilor. Dintre mâncărurile cele mai apreciate, menționăm: batatul la proțap, cârnații de oaie, musacaua dobrogeană (din carne, vinete, roșii și cartofi), iar, mai nou, chebabul. În deltă, borșul de pește n-are egal pentru că se prepară din specii variate (plătică, știucă, crap, caras, biban, morun) și multe legume (roșii, ardei, morcov, ceapă, țelină, pătrunjel) fiind completat, la felul doi, cu saramura
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de vită ori de porc, carne și pește la grătar, musaca, pilafuri, ciulama ș.a.. Cele mai apreciate sunt ciorba țărănească de văcuță, ciorba de perișoare, ciorba de burtă, mititeii, cârnații de Pleșcoi (din carne de oaie), garniturile din legume și cartofi, compoturile de fructe și prăjiturile cu frișcă și ciocolată. În bucătăria din Oltenia se prepară foarte mult ciorbele cu carne de porc, de pui sau de legume acrite cu zeamă de oțet sau suc de roșii. La mare căutare sunt
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
din fișa postului? Hm. Nu cred că mi-ar fi plăcut să mă limitez doar la atât. De fapt, sunt sigură. Explorarea infinitului uman sub varii aspecte, a lumii în general, e mult mai interesant decât îndosarierea facturilor sau curățatul cartofilor pentru tocană (a nu se înțelege că sunt repetentă la capitolul ăsta). Ia uite ce departe am ajuns. Și pornisem de la ...Blue monday. În definitiv, o zi de luni. Nici albastră, nici neagră, nici gri. Mâine va fi marți, poimâine
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
stabile); • renunțarea aproape completă la unele culturi tehnice (cazul cânepii, a leguminoaselor pentru boabe și a soii); • singurele culturi tehnice care rezistă sunt cele cu valoare alimentară deosebită: floarea soarelui (scăderi de circa 18%), sfecla de zahăr (scăderi de 14%), cartoful (care a înregistrat o creștere de circa 13%). Global, se observă o revenire la cultura porumbului ca cereală de bază (atât în alimentația umană, cât și în cea animală) și o reorientare în sectorul plantelor tehnice, de la cele legate de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cereală de bază (atât în alimentația umană, cât și în cea animală) și o reorientare în sectorul plantelor tehnice, de la cele legate de zootehnia intensivă sau de necesitățile urbane ori industriale (soia, sfecla de zahăr, fasole, cânepă) la cele subzistențiale (cartof, legume) ori necesare menținerii șeptelului (plantele perene). De remarcat este că, în paralel, se constată o creștere a suprafeței rămase necultivate. Desigur, extinderea pârloagelor este greu de apreciat, datele fiind orientative pentru ultima perioadă; ele constituie însă o realitate indiscutabilă
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
vrei, pe garduri și hârtie. Adevărurile din lumea rurală răsar așa, ca brazii, ca fagii... Țăranii formează o comunitate și orășenii o societate. Comunitatea e de natură organică și societatea orașului e de natură construită. Orășenii sunt juxtapuși, cum sunt cartofii în sac, în timp ce sătenii stau în sat prin reguli de comportare, conviețuire, prin asigurarea sănătății și echilibrului mediului ambiant. Obștea țărănească creează doar moravuri rurale, dar nu creează norme pentru o cetate ca cea modernă. Când Ion Mihalache a creat
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
lui Dumnezeu. Eu n-adun nimic. Îmi spunea un popă, zice, păi dumneavoastră vă risipiți așa, vă poate fura oricine... Zic: uite, părinte, eu, zic, am adoptat concepția regelui Franței în materie de risipire a ideilor mele. Concepția lui despre cartof. Când au venit cartofii din America, țăranii nu-i cultivau. „Să mâncăm noi buruiana asta din pământ...“ Ce a zis regele Franței? „Mă, seamănă, mă, cartofi pe moșia mea și, când or vedea țăranii că îi păzesc, or să-și
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
adun nimic. Îmi spunea un popă, zice, păi dumneavoastră vă risipiți așa, vă poate fura oricine... Zic: uite, părinte, eu, zic, am adoptat concepția regelui Franței în materie de risipire a ideilor mele. Concepția lui despre cartof. Când au venit cartofii din America, țăranii nu-i cultivau. „Să mâncăm noi buruiana asta din pământ...“ Ce a zis regele Franței? „Mă, seamănă, mă, cartofi pe moșia mea și, când or vedea țăranii că îi păzesc, or să-și dea seama că-s
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
adoptat concepția regelui Franței în materie de risipire a ideilor mele. Concepția lui despre cartof. Când au venit cartofii din America, țăranii nu-i cultivau. „Să mâncăm noi buruiana asta din pământ...“ Ce a zis regele Franței? „Mă, seamănă, mă, cartofi pe moșia mea și, când or vedea țăranii că îi păzesc, or să-și dea seama că-s lucru bun. Lăsați-i să fure, că așa se răspândesc cartofii în țară.“ Odată, în hol la Athénée Palace, m-a arestat
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]