1,505 matches
-
poarte părul și unghiile tăiate rotund și trebuie să-și curețe întregul trup; veșmintele sale trebuie să fie albe; în mînă trebuie să poarte un anumit toiag, iar în urechi un cercel de aur. Dacă întîlnește un om dintr-o castă inferioară, brahmanul trebuie să se întoarcă din drum pentru a se curăți. Îi este interzis să treacă peste o funie de care este legat un vițel sau să iasă din casă cînd plouă. De asemenea, îi este interzis să-și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
-l chinuie cu patima jocului, ducîndu-l pe această cale la ruină. Aceste numeroase datini și practici religioase, la care sînt supuse toate cástele, au cauzat englezilor, după cum s-a spus [249], mari dificultăți, în special în cadrul armatei. Cei care aparțin castelor superioare nu pot mînca cereale: în armată ei primesc orez și sago. Atunci cînd au aflat că sagoul nu crește la fel ca grîul, s-au arătat plini de scrupule. Indienii nu pot să bea din fîntînile din care au
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a băut; altminteri s-ar contamina. Nici un indian nu se poate încinge cu harnașamente de piele pentru că acestea ar putea fi din piele de vacă; nici unul nu poate să ia ceva din mîinile altui indian, dacă nu este din aceeași castă cu a sa. Un servitor al lordului Hastings povestește că în timpul unei epidemii, răspîndite în 1819 printre soldații indieni, mulți dintre ei și-au învins prejudecata și au luat medicamentele din mîinile lui; însă doi brahmani angajați ca scribi, care
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în 1819 printre soldații indieni, mulți dintre ei și-au învins prejudecata și au luat medicamentele din mîinile lui; însă doi brahmani angajați ca scribi, care zăceau departe unul de celălalt, nu au luat nimic, pentru că nu era nimeni din casta lor care să li le întindă și astfel au murit. Nici un indian nu poate să depășească limitele îndatoririlor sale specifice. Un servitor face asta, un altul aia și nimic altceva. Crescătorul de vite crește vitele și nimic altceva, altul se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
care ne transferăm în această stare. Sînt ciliciile, penitențele îndîrjite ale indienilor, suprimarea vieții. Sînt cunoscute multe detalii în această privință. Brahmanii, așa cum s-a mai spus, sînt în posesiunea divinului chiar prin naștere. Este adevărat că și membrii celorlalte caste pot de asemenea avea parte de renaștere, dar ei trebuie să se supună unui șir infinit de renunțări, chinuri și ispășiri. Disprețul pentru viață și pentru om constituie trăsătura caracteristică principală a acestui proces. O mare parte a celor care
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ca anumiți entuziaști ai gîndirii și ai "spiritualității" indiene să recitească și să mediteze asupra reflecțiilor hegeliene despre condițiile puțin spus deplorabile ale femeii în general și despre cele, nu mai puțin demne de milă, ale apartenenților la a patra castă, în contrast strident cu condițiile de privilegii excesive ale reprezentanților castei brahmane! Și dacă această contemplare a nefericiților śudra și a la fel de nefericitelor femei nu reușește să le clatine însă entuziasmul lor satisfăcut și îngîmfat pentru o astfel de situație
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Ceea ce atrage în cea mai mare măsură atenția filozofului din Stuttgart din speculația indiană asupra identității Ătman = Brahman este fără discuție perspectiva indianizării omului prin propria voință și efort. El se oprește foarte des asupra realizării acestei indianizări din partea reprezentanților castei brahmanice. Dacă ar fi să insistăm asupra acestui aspect al meditației hegeliene ar trebui să reluăm numeroase pagini, transcrise deja mai sus. Ne mulțumim să spicuim cîteva din observațiile cele mai relevante. "Brahmanii dețin prin naștere această superioritate greu de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
aspect al meditației hegeliene ar trebui să reluăm numeroase pagini, transcrise deja mai sus. Ne mulțumim să spicuim cîteva din observațiile cele mai relevante. "Brahmanii dețin prin naștere această superioritate greu de atins de către ceilalți. Un indian care aparține altei caste are deci datoria să-l adore pe brahman ca pe un zeu, să se prosterneze în fața lui spunîndu-i: tu ești Dumnezeu!" [326]. "Brahmanii nu sînt doar o castă sacerdotală precum leviții (la evrei), nu sînt slujitori ai lui Dumnezeu, nici
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
această superioritate greu de atins de către ceilalți. Un indian care aparține altei caste are deci datoria să-l adore pe brahman ca pe un zeu, să se prosterneze în fața lui spunîndu-i: tu ești Dumnezeu!" [326]. "Brahmanii nu sînt doar o castă sacerdotală precum leviții (la evrei), nu sînt slujitori ai lui Dumnezeu, nici ai soborului său, ci, pentru celelalte caste, ei sînt însuși Dumnezeu, raport care constituie ciudățenia spiritului indian" [327]. În cartea de legi a lui Manu, este scris, printre
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pe brahman ca pe un zeu, să se prosterneze în fața lui spunîndu-i: tu ești Dumnezeu!" [326]. "Brahmanii nu sînt doar o castă sacerdotală precum leviții (la evrei), nu sînt slujitori ai lui Dumnezeu, nici ai soborului său, ci, pentru celelalte caste, ei sînt însuși Dumnezeu, raport care constituie ciudățenia spiritului indian" [327]. În cartea de legi a lui Manu, este scris, printre altele: Nu trebuie ca regele, nici chiar în caz de extremă necesitate, să îi ațîțe împotriva sa pe brahmani
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
aderat. Ceea ce îl șochează, însă, în mod deosebit pe Hegel, și prin el pe cititor, este constatarea generală a imoralității deosebite a brahmanilor, adică a celor care se crede că realizează în mod spontan (pentru că aceasta este natura propriei lor caste) identitatea Ătman = Brahman [351]. Cruțăm cititorul și nu mai cităm alt fragment hegelian, întrucît sîntem convinși că, și la o lectură mai puțin atentă, faptul nu a trecut neobservat. Și consecința ni se pare cît se poate de firească într-
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
subliniază că în India Statul, chiar dacă (tocmai pentru că, am zice noi) se identifică cu realitatea spirituală supremă, se preschimbă în cel mai arbitrar despotism, din moment ce lipsește libertatea subiectivă..., lipsește opoziția... S-ar putea, totuși, obiecta că cel puțin brahmanii (și casta respectivă), în acest Stat indian, au libertate absolută, mai mult chiar, că Statul însuși nu este altceva decît întruparea lui Brahma, înțelegîndu-se prin Stat tocmai corpul de brahmani. Din afirmațiile pline de indignare împotriva despotismului și freamătele de exaltare pentru
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în non-existență, din viață în moarte și invers (idealism, materialism, dionisism, krișnaism-budism, creștinism etc.), recunoașterea întrupării acestei realități ultime în om, sau mai bine, în unii oameni sau unele clase sau caste (caracterul de supraom, naționalism, caracterul de clasă sau castă etc.), recunoașterea autoeliberării omului prin intermediul propriilor mijloace (intelectuale, morale, volitive, oculte) în măsura în care el reușește să se identifice cu realitatea supremă, ce se recunoaște într-un singur supraom, într-o singură națiune sau un singur popor, într-o singură clasă (de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [230] Ibid., p. 115 (trad. ns.). [231] Ibid., p. 116 (trad. ns.). [232] Ibid., p. 133 (trad. ns.). [233] Cf. p. 164-187. [234] Ibid., p. 133 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [235] În sens propriu "aparținînd ultimei caste", spre deosebire de primele trei (cea brahmană, în primul rînd), ai căror membri erau "născuți de două ori", adică o naștere naturală și o naștere spirituală (n. aut.) (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [236] HEGEL, op. cit., p. 134 (trad. de Drăghici & Stoichiță
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
poate afla din aceste manuale citate de noi. [272] Cf. p. 261 (trad. ns.). [273] Dar și acestea sînt discutabile! [274] Ibid., p. 260-261. [275] Ibid. Însă nu orice "indian visător", ci numai un indian care face parte din prima castă. [276] Cf. p. 207, 219 și îndeosebi p. 221-223. [277] În IDA VASSALINI, op. cit., p. 137. [278] Extras din VASSALINI, op. cit., p. 18-19, care citează: HEGEL, Encycl. d. Philos. Wissensch. § 573 și Recension von "Über die unter den Namen Bhagavad-gītă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
I (4) 10: cf. G. TUCCI, op. cit., p. 279. [338] Probabil, referire la Bhagavad-gītă, VII, 4 și urm.; cf. p. 240 și 254. [339] P. 272: subl. ns. [340] P. 284. [341] P. 289. [342] Este vorba de unul din afara castei brahmanilor (yogin) care, pentru a cîștiga atributul de brahman, nu ezită să se supună la cele mai dure încercări de "penitență". [343] P. 290. [344] P. 271: subl. ns. Cf. și cu p. 252 și urm., și 254 și urm
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Cei josnici doresc gălăgia, Cel bun numai pacea dorește. [6] Dar, cum vom remarca pe dată, nici în sensul onoarei, gloriei nu pare să meargă preocuparea fundamentală a indianului. E drept că aici e de distins nota caracteristică a fiecărei caste, gloria, onoarea fiind mai potrivită castei războinice, ksatriya, dar chiar pentru reprezentanții acestei de a doua caste, gloria, onoarea nu constituie decît țeluri tranzitorii și nu fundamentale, ba în loc de țeluri le-am numi mai degrabă modalități proprii de acțiune
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
numai pacea dorește. [6] Dar, cum vom remarca pe dată, nici în sensul onoarei, gloriei nu pare să meargă preocuparea fundamentală a indianului. E drept că aici e de distins nota caracteristică a fiecărei caste, gloria, onoarea fiind mai potrivită castei războinice, ksatriya, dar chiar pentru reprezentanții acestei de a doua caste, gloria, onoarea nu constituie decît țeluri tranzitorii și nu fundamentale, ba în loc de țeluri le-am numi mai degrabă modalități proprii de acțiune pentru atingerea unicului țel: eliberarea, același
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sensul onoarei, gloriei nu pare să meargă preocuparea fundamentală a indianului. E drept că aici e de distins nota caracteristică a fiecărei caste, gloria, onoarea fiind mai potrivită castei războinice, ksatriya, dar chiar pentru reprezentanții acestei de a doua caste, gloria, onoarea nu constituie decît țeluri tranzitorii și nu fundamentale, ba în loc de țeluri le-am numi mai degrabă modalități proprii de acțiune pentru atingerea unicului țel: eliberarea, același pentru toate categoriile castale. II. Viața socială În viața socială, indianul împarte
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nu fundamentale, ba în loc de țeluri le-am numi mai degrabă modalități proprii de acțiune pentru atingerea unicului țel: eliberarea, același pentru toate categoriile castale. II. Viața socială În viața socială, indianul împarte comunitatea în categorii distincte, ca nu corespund întotdeauna castelor existente (dintre care, cum se știe, patru mai însemnate: casta brahmanilor, a războinicilor ksatriya, a agricultorilor și comercianților vayśia, a "contaminaților" śudra), ci țin seama de cele mai multe ori de criteriul sufletesc, moral. 1) Omul rău Omul rău la suflet
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
modalități proprii de acțiune pentru atingerea unicului țel: eliberarea, același pentru toate categoriile castale. II. Viața socială În viața socială, indianul împarte comunitatea în categorii distincte, ca nu corespund întotdeauna castelor existente (dintre care, cum se știe, patru mai însemnate: casta brahmanilor, a războinicilor ksatriya, a agricultorilor și comercianților vayśia, a "contaminaților" śudra), ci țin seama de cele mai multe ori de criteriul sufletesc, moral. 1) Omul rău Omul rău la suflet constituie, fără nici o îndoială, treapta cea mai de jos în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ce-i dictează dharma: Ca un zeu, cel înțelept va socoti Doar știința-al vieții țel; Mîna-n plete moartea de-i va-nțepeni, Legea va-mplini la fel. [16] Știința (supremă a realității ultime) este privilegiul cel mai înalt al castei sacerdotale, este adevărata sa putere; pe cînd puterea regelui e armata, a țăranului și comerciantului e avuția, iar a omului din ultima castă, śudra, e umilința: Puterea la brahman e știința, Pe cînd la rege forța-i scutul; Puterea la
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Legea va-mplini la fel. [16] Știința (supremă a realității ultime) este privilegiul cel mai înalt al castei sacerdotale, este adevărata sa putere; pe cînd puterea regelui e armata, a țăranului și comerciantului e avuția, iar a omului din ultima castă, śudra, e umilința: Puterea la brahman e știința, Pe cînd la rege forța-i scutul; Puterea la țărani e-avutul; La śudra forța-i umilința. [9] "Știința", "cunoașterea", desigur nu se referă la noțiunile profane ce le posedă, eventual, brahmanul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
26). Ba chiar e de dorit ca "omul (înțelept) să moară odată cu înțelepciunea, decît să semene înțelepciunea pe un teren sterp" (332, 12). "Știința", așadar, constituia o "taină", care nu trebuia deloc împărtășită "profanilor", și îndeosebi oamenilor ce aparțin ultimei caste; acestora din urmă li se turna plumb topit în urechi, dacă s-ar fi lăsat seduși să asculte adevăruri ce aparțineau exclusiv tainicei "științe" a Realității supreme. Negreșit, înțeleptul este prețuit și la greci, chiar din cea mai îndepărtată antichitate
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ajutor ori de cîte ori au nevoie: Dușmanului chiar, de-ți vine, Găzduire să-i dai, demn e; Pomul nu-și retrage umbra-i De la cel ce taie lemne. [27] Așa cum luna nu-i retrage raza sa de la omul din casta cea mai de jos, śudra, tot așa cel bun trebuie să-și arate mila sa și față de cei răi: Mila ta, dacă ești bun, Chiar și celor răi arată! Luna nu-și retrage raza-i De la śudra niciodată. [28] Înțeleptul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]