1,043 matches
-
începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Gherla a apărat exploatările de sare de la Ocna Dej, Sic, Cojocna și Pata, castrul fiind poziționat între acestea. Primul document scris legat de localitatea Sic datează din 1291 și amintește de ""hospites nostri de Zek"". Localitatea s-a
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
lacuri. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Gherla a apărat exploatările de sare de la Ocna Dej, Sic, Cojocna și Pata, castrul fiind poziționat între acestea. Primul document scris legat de localitatea Sic datează din 1291 și amintește de ""hospites nostri de Zek"". Localitatea s-a dezvoltat pozitiv în secolele XIV-XVI, favorizată de prezența în subsol a sării geme, multă vreme intens
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
Castrul se află pe malul stâng al Jiului fiind construit din pământ. Situat la 35 m V. de șoseaua Târgu Jiu - Petroșani, castrul roman de la Bumbești Jiu apăra și asigura intrarea în defileul Jiului. Castrul a fost construit și folosit între
Situl arheologic din epoca romană de la Bumbești Jiu - quot;Vârtopquot; () [Corola-website/Science/319481_a_320810]
-
Castrul se află pe malul stâng al Jiului fiind construit din pământ. Situat la 35 m V. de șoseaua Târgu Jiu - Petroșani, castrul roman de la Bumbești Jiu apăra și asigura intrarea în defileul Jiului. Castrul a fost construit și folosit între cele două războaie de cucerire a Daciei de către romani (101-102 și 105-106), după care a fost abandonat. Lângă castru s-au găsit
Situl arheologic din epoca romană de la Bumbești Jiu - quot;Vârtopquot; () [Corola-website/Science/319481_a_320810]
-
Castrul se află pe malul stâng al Jiului fiind construit din pământ. Situat la 35 m V. de șoseaua Târgu Jiu - Petroșani, castrul roman de la Bumbești Jiu apăra și asigura intrarea în defileul Jiului. Castrul a fost construit și folosit între cele două războaie de cucerire a Daciei de către romani (101-102 și 105-106), după care a fost abandonat. Lângă castru s-au găsit urme ce presupun o așezare civilă. Misiunea acestui castru era de a
Situl arheologic din epoca romană de la Bumbești Jiu - quot;Vârtopquot; () [Corola-website/Science/319481_a_320810]
-
Târgu Jiu - Petroșani, castrul roman de la Bumbești Jiu apăra și asigura intrarea în defileul Jiului. Castrul a fost construit și folosit între cele două războaie de cucerire a Daciei de către romani (101-102 și 105-106), după care a fost abandonat. Lângă castru s-au găsit urme ce presupun o așezare civilă. Misiunea acestui castru era de a supraveghea drumul roman ce pleacă de la Bumbești prin Porceni peste munți, prin Pasul Vâlcan spre Sarmisegetuza precum și de a supraveghea populația dacică de aci. Este
Situl arheologic din epoca romană de la Bumbești Jiu - quot;Vârtopquot; () [Corola-website/Science/319481_a_320810]
-
în defileul Jiului. Castrul a fost construit și folosit între cele două războaie de cucerire a Daciei de către romani (101-102 și 105-106), după care a fost abandonat. Lângă castru s-au găsit urme ce presupun o așezare civilă. Misiunea acestui castru era de a supraveghea drumul roman ce pleacă de la Bumbești prin Porceni peste munți, prin Pasul Vâlcan spre Sarmisegetuza precum și de a supraveghea populația dacică de aci. Este important faptul că romanii și-au ridicat castrele lor în apropierea celor
Situl arheologic din epoca romană de la Bumbești Jiu - quot;Vârtopquot; () [Corola-website/Science/319481_a_320810]
-
așezare civilă. Misiunea acestui castru era de a supraveghea drumul roman ce pleacă de la Bumbești prin Porceni peste munți, prin Pasul Vâlcan spre Sarmisegetuza precum și de a supraveghea populația dacică de aci. Este important faptul că romanii și-au ridicat castrele lor în apropierea celor mai însemnate puncte strategice ale dacilor, în special în locurile cu turnuri de pază și sanctuare. Castrul de pământ și lemn, de la Vârtop, măsoară 126 m × 115 m și a fost cercetat prin sondaje de Grigore
Situl arheologic din epoca romană de la Bumbești Jiu - quot;Vârtopquot; () [Corola-website/Science/319481_a_320810]
-
Vâlcan spre Sarmisegetuza precum și de a supraveghea populația dacică de aci. Este important faptul că romanii și-au ridicat castrele lor în apropierea celor mai însemnate puncte strategice ale dacilor, în special în locurile cu turnuri de pază și sanctuare. Castrul de pământ și lemn, de la Vârtop, măsoară 126 m × 115 m și a fost cercetat prin sondaje de Grigore Tocilescu, Panfil Polonic, Florescu și Bujor, care au scos la iveală cărămizi și țigle romane. Are un val de pământ lat
Situl arheologic din epoca romană de la Bumbești Jiu - quot;Vârtopquot; () [Corola-website/Science/319481_a_320810]
-
m - 2 m, un șanț adânc de 0,50 m și lat de 11 m. Arheologii au găsit modeste urme de ceramică, un vârf de lance, piroane de fier și trei monede din sec II e.n. Se pare că acest castru a încetat să mai fie folosit de îndată ce se ridicase cel de la Bumbești, la o distanță de 800 m spre sud. Castrul și-a luat denumirea după pârâul cu același nume ce trece pe lângă el și este distrus în cea mai
Situl arheologic din epoca romană de la Bumbești Jiu - quot;Vârtopquot; () [Corola-website/Science/319481_a_320810]
-
ceramică, un vârf de lance, piroane de fier și trei monede din sec II e.n. Se pare că acest castru a încetat să mai fie folosit de îndată ce se ridicase cel de la Bumbești, la o distanță de 800 m spre sud. Castrul și-a luat denumirea după pârâul cu același nume ce trece pe lângă el și este distrus în cea mai mare parte de calea ferată Tg-Jiu - Petroșani și de gropile unei cărămidării. Situl arheologic de la Bumbești- Jiu oraș "Vârtop”, din Epoca
Situl arheologic din epoca romană de la Bumbești Jiu - quot;Vârtopquot; () [Corola-website/Science/319481_a_320810]
-
Tg-Jiu - Petroșani și de gropile unei cărămidării. Situl arheologic de la Bumbești- Jiu oraș "Vârtop”, din Epoca romană, este înscris în Lista monumentelor istorice 2004 la nr. crt. 18, cod LMI GJ-I-s-B-09127, cu următoarele sub-coduri: GJ-I-m-B-09127.01 Așezare civilă; GJ-I-m-B-09127.02 Castru de pământ; GJ-I-m-B-09127.03 Val de pământ.
Situl arheologic din epoca romană de la Bumbești Jiu - quot;Vârtopquot; () [Corola-website/Science/319481_a_320810]
-
anumite perioade și în câmpiile de la est de Prut. Teritoriul ținutului a variat în diferite perioade, cuprinzând orașul Galați și târgurile Drăgușeni și Oancea. Teritoriul de la vărsarea Șiretului și Prutului în Dunăre a fost locuit în antichitate, aici existând un castru român din vremea împăratului Traian (98-117), construit, probabil, pe locul unde se găsea la început o cetățuie dacica, întărită cu un val de pământ. Castrul se află pe înălțimea "Tirighina" de la Bărboși, de lângă Galați, în apropiere de vărsarea Șiretului în
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
de la vărsarea Șiretului și Prutului în Dunăre a fost locuit în antichitate, aici existând un castru român din vremea împăratului Traian (98-117), construit, probabil, pe locul unde se găsea la început o cetățuie dacica, întărită cu un val de pământ. Castrul se află pe înălțimea "Tirighina" de la Bărboși, de lângă Galați, în apropiere de vărsarea Șiretului în Dunăre, si este menționat de Dimitrie Cantemir astfel: „Nu departe de aici, la gură dinspre răsărit a Șiretului, se văd ruinele unei cetăți foarte vechi
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
mai capabili să rămână în Dacia. Deși îi promisese că-l va trimite la Roma, împăratul îi poruncește lui Tiberius să rămână în Dacia pentru a întări poziția romanilor în teritoriul cucerit, a construi fortificații de apărare în nordul regiunii, castre și monumente care să glorifice puterea Romei. Mergând cu oastea sa înspre nordul Daciei, Tiberius este atacat într-un sat de un tânăr dac (Ovidiu Moldovan). Generalul dispune incendierea satului și crucificarea tânărului, dar căpetenia dacă Ciungu (Ștefan Ciubotărașu) îi
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
în războiul cu romanii. Pe drumul către locul unde trebuia să construiască o cetate, generalul este călăuzit de Ciungu și apoi de marele preot dac (Emil Botta). Tiberius se oprește într-un loc aflat în munți, horărând să ridice acolo castrul roman. Fără ca el să știe, în munții din apropiere se afla o așezare unde se retrăseseră bătrânii, femeile și copiii dacilor. Gerula sosește acolo, aducându-l cu el pe Bastus pe care-l obligă să recunoască că și-a trădat
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
dorinței regelui Decebal, Gerula vrea să continue lupta pentru eliberarea țării. El îi instruiește pe băieți la călărie, lupta cu sabia și trasul cu arcul, încercând să-i formeze ca luptători. Timpul trece, iar romanii muncesc din greu la construirea castrului. În lipsa lui Tiberius, plecat să-i aducă pe dacii conduși de Ciungu pentru ridicarea castrului roman, centurionul Sabinus (Florin Piersic) o surprinde pe femeia dacă Zia (Sidonia Manolache) rugându-se la zeul Zamolxe, fuge după ea și o prinde; cei
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
băieți la călărie, lupta cu sabia și trasul cu arcul, încercând să-i formeze ca luptători. Timpul trece, iar romanii muncesc din greu la construirea castrului. În lipsa lui Tiberius, plecat să-i aducă pe dacii conduși de Ciungu pentru ridicarea castrului roman, centurionul Sabinus (Florin Piersic) o surprinde pe femeia dacă Zia (Sidonia Manolache) rugându-se la zeul Zamolxe, fuge după ea și o prinde; cei doi devin iubiți. Urmărind-o, el dă de așezarea dacilor și face o incursiune acolo
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
vieții lor. Adresându-i-se Andradei, Ciungu îi spune: "„Fata mea, noi trebuie să trăim aici, pe pământul ăsta, să durăm. Noi suntem ai pământului ăstuia care e al nostru. Numai așa îi putem învinge, rămânând aici”". Andrada rămâne în castru și devine cu timpul iubita lui Tiberius. Timpul a trecut, iar provincia Dacia a devenit acum Dacia Romană. Tiberius nu a mai plecat la Roma, trăind în castrul întemeiat de el. În anul 111, Andrada naște un băiat care primește
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
al nostru. Numai așa îi putem învinge, rămânând aici”". Andrada rămâne în castru și devine cu timpul iubita lui Tiberius. Timpul a trecut, iar provincia Dacia a devenit acum Dacia Romană. Tiberius nu a mai plecat la Roma, trăind în castrul întemeiat de el. În anul 111, Andrada naște un băiat care primește numele de Tiberius Ulpius Traianus. Copilul este crescut în legea romană, dar mama sa îi spune povești despre marele rege Decebal. Traian a ridicat castrul la rang de
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
Roma, trăind în castrul întemeiat de el. În anul 111, Andrada naște un băiat care primește numele de Tiberius Ulpius Traianus. Copilul este crescut în legea romană, dar mama sa îi spune povești despre marele rege Decebal. Traian a ridicat castrul la rang de municipium, trimițându-l acolo pe emisarul Marius Fortunatus. Trimisul roman este ucis însă de o săgeată trasă de Gerula. Anii trec, iar copilul Traianus crește. În castru se nasc și alți copii din relațiile de dragoste între
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
îi spune povești despre marele rege Decebal. Traian a ridicat castrul la rang de municipium, trimițându-l acolo pe emisarul Marius Fortunatus. Trimisul roman este ucis însă de o săgeată trasă de Gerula. Anii trec, iar copilul Traianus crește. În castru se nasc și alți copii din relațiile de dragoste între soldații romani și femeile dace; Sabinus devine învățătorul lor. Într-una din zile, convoiul cu aur trimis către Roma este oprit de băieții educați de Gerula, care deveniseră adulți; dacii
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
Familia Kemény Deshcis zilnic intre orele 10-18 in afara de luni! Persoana de contact este Nagy Kemény Géza Telefon: 0741225141 Fortificația romană din Brâncovenești a fost construită pe o terasă înaltă deasupra râului Mureș, în apropierea castelului actual. Lângă acest castru ("castrum romanum") era o localitate romană unde trăia populația care a făcut parte din deservirea armatei. Potrivit cercetărilor recente fortificația a fost de mărime mai restrânsă, însă a fost destul loc pentru o armată de câteva sute de soldați care
Brâncovenești, Mureș () [Corola-website/Science/300572_a_301901]
-
vastă înflorire din toate punctele de vedere, atât materiale cât și culturale. După epoca cuceririi romane, viața și-a continuat același ritm, sub supravegherea Cohortei "VI Nova Cumidavensium Alexandrina". Autoritățile de ocupație au adus meșteri care au dezvoltat infrastructura, construind castre, apeducte și drumuri.După retragerea legiunilor aureliene, populația autohtonă care a rămas fără întrerupere a cunoscut populații migratoare care au trecut prin această zonă atrase de bogăția locurilor. Cea mai pregnantă amprentă și-au pus-o triburile slave, așezate în
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
să "Geografia". După cucerirea română și organizarea provinciei Dacia, strategii militari români au trasat pe muntele Meseș frontieră nord-estică a Imperiului Român. Acest "limes" delimită teritoriile provinciei Dacia de zonă rămasă neocupata, cea a dacilor liberi. Demne de remarcat sunt castrele române de la Buciumi, Romita (Certinae), Tihău, Sutoru (Optatiana) și de la Românași (Largina). Cronicile bizantine și cronică "Gesta Hungarorum" a lui Anonymus fac primele mențiuni despre românii din aceste locuri, despre formele lor de organizare (voievodatele lui Gelu și Menumorut), precum și
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]