1,078 matches
-
Caraș- canabae (în punctul Severin "Peste ziduri") g)4. Municipiul roman Municipiul Caransebeș Caraș- Tibiscum (în punctul Severin "Iaz") g)5. Castrul roman; canabae Municipiul Turda Cluj (în punctul "Cetate") g)6. Orașul roman Potaissa Municipiul Turda Cluj g)7. Castrul roman Gilău Comuna Gilău, satul Gilău Cluj g)8. Castrul roman Cășeiu Comuna Cășeiu, satul Cășeiu Cluj g)9. Fortificație romană Comuna Topalu, satul Capidava Constanța și romano-bizantină; instalații portuare; așezare civilă; castru militar roman g)10. Castrul roman Sacidava
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
roman Municipiul Caransebeș Caraș- Tibiscum (în punctul Severin "Iaz") g)5. Castrul roman; canabae Municipiul Turda Cluj (în punctul "Cetate") g)6. Orașul roman Potaissa Municipiul Turda Cluj g)7. Castrul roman Gilău Comuna Gilău, satul Gilău Cluj g)8. Castrul roman Cășeiu Comuna Cășeiu, satul Cășeiu Cluj g)9. Fortificație romană Comuna Topalu, satul Capidava Constanța și romano-bizantină; instalații portuare; așezare civilă; castru militar roman g)10. Castrul roman Sacidava Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța (în punctul "Bratca") g)11
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
roman Potaissa Municipiul Turda Cluj g)7. Castrul roman Gilău Comuna Gilău, satul Gilău Cluj g)8. Castrul roman Cășeiu Comuna Cășeiu, satul Cășeiu Cluj g)9. Fortificație romană Comuna Topalu, satul Capidava Constanța și romano-bizantină; instalații portuare; așezare civilă; castru militar roman g)10. Castrul roman Sacidava Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța (în punctul "Bratca") g)11. Cetate getică; Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța cetate medievală timpurie (în punctul "Dealul Muzait") g)12. Cetatea romană Axiopolis Orașul Cernavodă Constanța g
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
g)7. Castrul roman Gilău Comuna Gilău, satul Gilău Cluj g)8. Castrul roman Cășeiu Comuna Cășeiu, satul Cășeiu Cluj g)9. Fortificație romană Comuna Topalu, satul Capidava Constanța și romano-bizantină; instalații portuare; așezare civilă; castru militar roman g)10. Castrul roman Sacidava Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța (în punctul "Bratca") g)11. Cetate getică; Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța cetate medievală timpurie (în punctul "Dealul Muzait") g)12. Cetatea romană Axiopolis Orașul Cernavodă Constanța g)13. Cetatea romană Carsium Orașul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Dealul Muzait") g)12. Cetatea romană Axiopolis Orașul Cernavodă Constanța g)13. Cetatea romană Carsium Orașul Hârșova Constanța g)14. Cetatea romană Sucidava Comuna Lipnița, satul Izvoarele Constanța g)15. Cetatea romano-bizantină Comuna Gârliciu, satul Gârliciu Constanța Cius g)16. Castrul și așezarea Municipiul Galați Galați civilă de la Tirighina Bărboși g)17. Castru roman, așezare Comuna Vețel, satul Vețel Hunedoara civilă, terme, amfiteatru, temple, punct vamal, zona de necropole, locuire postromană g)18. Ruinele orașului roman Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți cu
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Cetatea romană Carsium Orașul Hârșova Constanța g)14. Cetatea romană Sucidava Comuna Lipnița, satul Izvoarele Constanța g)15. Cetatea romano-bizantină Comuna Gârliciu, satul Gârliciu Constanța Cius g)16. Castrul și așezarea Municipiul Galați Galați civilă de la Tirighina Bărboși g)17. Castru roman, așezare Comuna Vețel, satul Vețel Hunedoara civilă, terme, amfiteatru, temple, punct vamal, zona de necropole, locuire postromană g)18. Ruinele orașului roman Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți cu rang de municipiu și apoi de colonia g)19. Ruinele podului lui
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Hunedoara civilă, terme, amfiteatru, temple, punct vamal, zona de necropole, locuire postromană g)18. Ruinele orașului roman Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți cu rang de municipiu și apoi de colonia g)19. Ruinele podului lui Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți Traian, ale castrului roman și ale termelor g)20. Ruinele bisericii Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți medievale g)21. Ansamblul arheologic Comuna Mirșid, Sălaj Porolissum: două castre, satul Moigrad-Porolissum orașul roman Porolissum, sanctuare, amfiteatru; sistem defensiv de turnuri de observație (în punctul "Pomet", "Citera
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
de municipiu și apoi de colonia g)19. Ruinele podului lui Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți Traian, ale castrului roman și ale termelor g)20. Ruinele bisericii Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți medievale g)21. Ansamblul arheologic Comuna Mirșid, Sălaj Porolissum: două castre, satul Moigrad-Porolissum orașul roman Porolissum, sanctuare, amfiteatru; sistem defensiv de turnuri de observație (în punctul "Pomet", "Citera", "Dealul Fericirii", "La Poiana") g)22. Castrul roman Buciumi Comuna Buciumi, satul Buciumi Sălaj g)23. Cetatea romano-bizantină Comuna Jijila, satul Garvăn Tulcea
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Ruinele bisericii Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți medievale g)21. Ansamblul arheologic Comuna Mirșid, Sălaj Porolissum: două castre, satul Moigrad-Porolissum orașul roman Porolissum, sanctuare, amfiteatru; sistem defensiv de turnuri de observație (în punctul "Pomet", "Citera", "Dealul Fericirii", "La Poiana") g)22. Castrul roman Buciumi Comuna Buciumi, satul Buciumi Sălaj g)23. Cetatea romano-bizantină Comuna Jijila, satul Garvăn Tulcea Dinogetia; așezarea civilă de pe insulă; cetate medievală (în punctul "Bisericuța") g)24. Cetatea romană Noviodunum, Orașul Isaccea Tulcea așezare getică, așezare medievală (în punctul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
romano-bizantină Ibida satul Slava Rusă (Libida); bazilică creștină; mănăstire (în punctul "Cetatea Fetei") g)31. Cetatea romană Aegyssus Municipiul Tulcea Tulcea g)32. Cetate traco-getică; Comuna Turcoaia, satul Turcoaia Tulcea oraș roman; două cetăți romano-bizantine (în punctul "Iglița") g)33. Castrul roman Arutela Orașul Călimănești, Vâlcea (în punctul "Poiana localitatea Căciulata Bivolari") h) Orașe antice ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── h)1. Apulum; orașele române Municipiul Alba Iulia Alba Colonia Nova Apulensis și Colonia Aurelia �� Apulensis (în punctul "Partoș") h)2
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
și vestigii provenind de la 3 biserici (în punctul "Cetățuia") k)2. Așezare și necropole Municipiul Sighișoara, Mureș (în punctul localitatea Viilor "Dealul Viilor") k)3. Rezervația arheologică Comuna Târgșoru Vechi, Prahova Târgșor - așezări din satul Târgșoru Vechi epoca neolitică, fier, castru și terme române, necropola Sântana - Cerneahov, vestigii medievale (în punctul "La Mănăstire") k)4. 31 de situri din epocile: Comuna Fântânele, satul Vadu Săpat Prahova neolitică, bronzului, dacică; complexe dacoromâne, important centru meșteșugăresc, așezări Ipotești-Cândești, vestigii medievale (în punctele "La
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ciorchinii de strugure reprezintă bogăția viticolă a zonei. Căpriorul reprezintă bogăția cinegetică a zonei, fauna și proiectele agroturistice. Turnul simbolizează monumentele de arhitectură locală - castrul roman, construcțiile dacice, castelele medievale. Flăcările reprezintă bogăția subsolului în rezerve de gaz metan. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ------
HOTĂRÂRE nr. 194 din 23 martie 2016 privind aprobarea stemei comunei Daneş, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270648_a_271977]
-
dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roșu, în partea de jos, trei brâuri subțiri, undate, de aur, deasupra cărora se află Porta Pretoria, poarta castrului roman de la Porolissum, argintie. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
și stânga ramuri de stejar, totul de argint; 2) pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 3) pe albastru, în partea de jos, trei brâuri subțiri, undate, de aur, deasupra cărora se află PORTA PRETORIA, poarta castrului roman de la Porolissum, argintie. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
anul 1302. Stațiunea beneficiază de izvoare de apă minerală, bogate în săruri, nămol mineral și sare de Bazna. Distanța din Mediaș până în municipiul reședință de județ Sibiu măsoară 55 km. În epoca romană pe teritoriul cetății actuale a existat un castru roman. În 1267, în prima mențiune documentară, apare ca Mediesy. Acest nume poate fi legat de numele unui trib secuiesc din secolul al IX-lea. În secolul al XII-lea și al XIII-lea regii Ungariei au așezat în zona
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
cu anul în care abatele Fredericus cunoaște "„Claustra Sororum «in Hungaria assignata est paternitas» Dyocesis Cumanie Corona”". 1241: Invazie tătară, prilej cu care este cucerită cetatea Șprenghi, ale cărei începuturi nu se cunosc (cel mai probabil pe locul unui vechi castru roman). După retragerea tătarilor se construiește la poartă un turn hexagonal pentru apărare. Cetatea a fost distrusă două secole mai târziu, de către invadatorii turci. 1252 - Barassu: În acest an, regele "Bela al IV-lea" donează "„tera Zek”", comitelui Vincențiu, fiul
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
datează din 17 noiembrie (XI) 1538. Situat în câmpia Romanațiului, Caracalul este plin de vestigii care dovedesc locuirea acestui ținut încă din preistorie. Stau dovadă descoperirile arheologice din vremurile paleoliticului, neoliticului și din epoca bronzului. Se află situat între ruinele castrului roman Romula (com. Resca, la nord de Caracal) și ale cetății Sucidava (Corabia). În oraș se află ruinele unui turn care a fost atribuit de folclor împăratului roman Caracalla (217), de la numele căruia ar proveni denumirea orașului. O altă opinie
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
lui Anonymus. În evul mediu, pe teritoriul actualului oraș Satu Mare existau două așezări umane, Mintiu și Satu Mare, despărțite de cursul râului Somes. Primele informații scrise privind această regiune indică Satu Mare drept centrul comitatului regal cu același nume, funcționând în jurul unui castru fortificat: cetatea Satu Mare. Mintiul apare în documente la începutul secolului al XIII-lea ca o așezare de coloniști germani. În lipsa unei fortificații proprii, Mintiul nu a avut niciodată importanța strategică și militară a Sătmarului. Primul privilegiu cunoscut este acordat orașului
Satu Mare () [Corola-website/Science/296953_a_298282]
-
la contactul depresiunii cu același nume și culmea Meseșului. Cu o suprafață totală de 90,09 km, teritoriul administrativ al municipiului include și localitatea Stâna. Zalău este situat în apropierea graniței fostului Imperiu Roman, mai precis la 8 km de castrul roman de la Porolissum - cea mai puternică fortificație cu rol de apărare din partea de nord-vest a provinciei romane Dacia. În epoca medievală reprezenta spațiul de trecere dinspre centrul Europei înspre inima Transilvaniei, prin binecunoscutul "drum al sării". Azi, municipiul Zalău, situat
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
lumii. În Craiova de azi se află ruinele străvechii reședințe a tribului geto-dac al Pelilor, Pelendava, încă din perioada 400-350 î.Hr. Aceasta a fost atestată documentar pentru prima oară pe Tabula Peutingeriana, o hartă probabil din anul 225 d.Hr. Castrul roman Pelendava a fost construit în vecinătatea mănăstirii Coșuna, a cărei construcție a fost începută probabil în anii 1442-1443. Originea numelui actual al orașului este subiectul multor controverse și plutește în legendă; singurul lucru care se poate spune cu certitudine
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
O veche cartografiere susține că mănăstirea ar fi fost zidită în 1483 (părere la care subscriu, deopotrivă, istoricii Bogdan Petriceicu Hașdeu și Nicolae Iorga). Pentru zidirea bisericii s-a folosit piatră (pentru temelie) și cărămidă (pentru soclu și ziduri) din castrul roman Pelendava. O altă biserică importantă este biserica Jitianu, ctitorie a lui Șerban Voievod (1654 - 1658). Biserica a fost restaurată în 1717, 1852, 1910, 1926 și 1958. Astăzi, în interiorul clădirii civile a mănăstirii se află o bogată colecție de odoare
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
epoca romană ne fac să presupunem existența unei așezări romane pe vatra actuală a municipiului Dej, din păcate numele antic al așezării nu se cunoaște. Au fost descoperite resturile drumului roman și ale podului de peste Someș care făcea legătura între castrele de pe graniță. Altă descoperire importantă din epoca romană o constituie conducta de aducțiune a apei care se îndreapta spre zona centrală a orașului; la Pintic a fost descoperită o villa rustica, iar pe dealul Cabdic (Rompaș) s-au găsit întâmplător
Dej () [Corola-website/Science/296961_a_298290]
-
cu extremități ornamentate în formă de cap de șarpe și coliere de sârmă răsucită, iar la marginea drumului Viișoara-Boian vase de lut ornamentate. Nu s-au descoperit urme din perioada stapânirii romane (106-274 d.C.), desi nu departe era situat importantul castru roman Potaissa (azi Turda). Peste actualul teritoriu al Câmpiei-Turzii trecea un drum roman, care pleca de la Potaissa spre Mureșul superior și se întâlnea cu drumul roman ce mergea de la „Salinae” (azi Ocna Mureș) spre satul Gligorești. Nu s-au găsit
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
Statul New York (S.U.A.), Statul Quebec (Canada). Orașul scăldat de apele bătrânului Alutus este o veche așezare venită din umbra timpului, istoria sa milenară fiind atestată de săpăturile arheologice găsite în cartierele "Valea Răii" și "Stolniceni". Aici romanii au construit cetăți (castre) durabile care prin vestigiile lor atestă continuitatea de veacuri a așezării. Prima mențiune documentară datează din 20 mai 1388, când Mircea cel Bătrân confirma mănăstirii Cozia stăpânirea la Râmnic a unei mori, dăruită de Dan I, și a unei vii
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
fost Ovidiu Dragan (PD-L),perioada 2012-2016, primarul municipiului a fost Marius Calin Sabo(PNL). In urma alegerilor din 5 iunie 2016, noul primar al municipiului Gherla este Neselean Ioan(PSD). Pe vatra actuală a localității au fost descoperite urmele castrului roman în care a staționat "Ala II Gallorum et Pannoniorum", parte din cele opt unități militare romane localizate în Dacia Porolissensis. Ulterior, așezarea apare menționată ca "Novum Castrum" (sec. IX - XI) în "Chronicom pictum". Pe teritoriul orașului Gherla s-au
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]