877 matches
-
conceptuală se obține în modul cel mai sigur, evident, atunci când observatorul și observatul folosesc aceeași terminologie de bază (echivalență semantică) aplicată acelorași referenți empirici (echivalență categorială). Totuși, trebuie să fim foarte precauți atunci când există o echivalență semantică fără o echivalență categorială; este necesar să dispunem de o înțelegere culturală atentă pentru a evita o traducere incorectă și pentru a putea construi comparații corecte. Prin contrast, traducerea se face mai ușor atunci când nu există echivalență semantică, ci categorială, căci atunci se pot
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
semantică fără o echivalență categorială; este necesar să dispunem de o înțelegere culturală atentă pentru a evita o traducere incorectă și pentru a putea construi comparații corecte. Prin contrast, traducerea se face mai ușor atunci când nu există echivalență semantică, ci categorială, căci atunci se pot folosi ambii termeni, sau se pot comprima pentru a exprima aceeași noțiune de bază. În sfârșit, științele nomologice sunt amenințate numai în cazul extrem când nu există nici echivalență semantică, nici categorială, când nu corespund nici
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
există echivalență semantică, ci categorială, căci atunci se pot folosi ambii termeni, sau se pot comprima pentru a exprima aceeași noțiune de bază. În sfârșit, științele nomologice sunt amenințate numai în cazul extrem când nu există nici echivalență semantică, nici categorială, când nu corespund nici termenii și nici structurile de semnificații de la nivelul culturilor. Conform argumentării mele, aceasta ar fi o situație de pe urma căreia ar beneficia poeții, căci analizele sociale sistematice ar amuți. Problema observatorului și a observatului reprezintă o problemă
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
stabil, Partidul Democrat este sau nu este la putere. Astfel de dihotomii simple sunt adesea esențiale pentru a ne ajuta să înțelegem starea de lucruri din lume. În al doilea rând, o variabilă poate fi construită pe baza unor diferențieri categoriale sau calitative. Grupurile de venituri pe unitate de familie se împart în sărace sau bogate, formațiunile guvernamentale sunt prezidențiale sau parlamentare, centralizate sau descentralizate. Conform veniturilor, familiile pot fi împărțite în trei subdiviziuni - bogate, de mijloc și sărace. Formele de
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
că un experiment formal are drept condiție esențială controlul complet al cercetătorului, acesta nu poate utiliza eșantioane extrem de mari, așa cum s-ar cere la stabilirea acordului fin al gradațiilor variabilei independente. Astfel, experimentul formal se folosește mai mult la contrastele categoriale (da/nu, înalt-mediu-jos) și mai puțin la variația continuă. Totuși, acesta maximizează controlul cercetătorului asupra datelor și, din acest motiv, uneori se susține că acesta ar constitui testarea științifică în forma sa cea mai pură. Cvasi-experimentul este forma de testare
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Aceasta constituie tendința centrală. În analiza univariată, există trei versiuni ale tendinței centrale: modul (mode), mediana și media aritmetică. Modul este valoarea care apare cel mai des și este singura versiune a tendinței centrale care poate fi folosită pentru datele categoriale. (Valoarea modală a guvernării de tip european este sistemul parlamentar.) Mediana este valoarea care se află situată, fizic, în mijlocul distribuției, având un număr egal de observații de ambele părți. Împreună cu modul, aceasta poate fi folosită cu date ordinale. (Votantul median
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
bivariate. Mai târziu, vom extinde acest domeniu pentru a putea include relații mai complexe, multivariate. Forma potrivită de calcul statistic bivariat depinde de construcția variabilelor specifice afirmației cauzale. Vom discuta două versiuni obișnuite, prima având ambele variabile modelate în forma categorială, iar a doua cu ambele variabile modelate în formă de interval. Eu sunt stângaci și mi-am imaginat întotdeauna că stângacii au rezultate mai bune la școală decât cei care folosesc mâna dreaptă. Aceasta este desigur o prejudecată de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
frecvență pentru fiecare observație și scorul acesteia pentru fiecare dintre variabile. Dar interesul meu depășește descrierea unei singure variabile; eu sunt în primul rând interesat de covariația observată pentru fiecare membru al eșantionului. În cazul în care avem două variabile categoriale dihotome, apar patru posibilități de covariație: dreptaci/absolvent, stângaci/absolvent, dreptaci/neabsolvent, stângaci/neabsolvent. Astfel voi întocmi o întabulare încrucișată a distribuției de frecvență care să indice câți dintre intervievați și în ce procent apar în fiecare dintre compartimentele posibile
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și de sus din dreapta, (B), decât în cele de sus din stânga, (A), și de jos din dreapta, (D). Tendința centrală a datelor arată dacă acest tipar de supra-reprezentare este sau nu tipic pentru cazurile înregistrate. În paralel cu modul în ceea ce privește datele categoriale univariate, aceasta ne arată care dintre relațiile diagonale conține procentul cel mai mare de apariții. În raport cu datele imaginare prezentate mai sus, tendința centrală este în direcția prezisă de către ipoteză. Marea majoritate a stângacilor intervievați sunt absolvenți de facultate și marea
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
absolvenți de facultate, nu toți dreptacii sunt lipsiți de succes la absolvire. Puterea relației ne arată cât de dominantă este tendința centrală la nivelul întregii distribuții. Există un număr de convenții statistice bine stabilite, utilizate în indicarea puterii unei relații categoriale, majoritatea depinzând de proporția observațiilor covariante care apar în compartimente în raport cu tendința centrală. De exemplu, Q-ul lui Yule este o reducere proporțională a erorii, pe baza numărului de observații care apar de-a lungul diagonalelor într-o relație 2
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
tendinței centrale, dar acest lucru se poate datora procedurii de selecție a eșantionului sau întâmplării. În mod similar, o relație poate fi semnificativă și totuși răspunzătoare doar de un procent mic din varianta totală observată. Testul de semnificație pentru datele categoriale bivariate este pătratul lui hi (c). Acesta pornește de la distribuția calculată de observații, dacă nu a existat nici o relație direcțională la nivelul populației și astfel nici un fel de putere exercitată de către tendința centrală. În exemplul de mai sus avem dreptaci
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
inferi cu mai multă convingere faptul că tiparul vizibil este demn de a fi luat în considerare, față de alternativa „fără nici o relație”. Prima ilustrare a statisticilor bivariate se bazează pe un studiu în care ambele variabile sunt modelate în formă categorială. Cea de-a doua ilustrare trece în cealaltă extremă, în care ambele variabile sunt modelate în formă continuă și de interval. De exemplu, voi emite ipoteza că fatalitățile datorate traficului sunt legate în mod negativ de cheltuielile guvernului. Cu cât
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
1 Faza inițială a procesului statistic este construirea unei frecvențe de distribuție care să raporteze, pentru toate observațiile din eșantion, scorurile pentru fiecare variabilă. Din acestea se poate întocmi un grafic - echivalentul unui tabel cu întabulare încrucișată folosit pentru datele categoriale - în care variabila independentă (X) este înfățișată de-a lungul axei orizontale, iar variabila dependentă (Y) de-a lungul axei verticale. Se vor marca perechile potrivite de scoruri pentru fiecare observare, iar din aceasta va rezulta o etalare vizuală a
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
raportul obținut din calcul să se situeze destul de departe de zero pentru ca ipoteza nulă să ne apară ca o inferență extrem de improbabilă, în comparație cu ipoteza de testat. Distribuția hi pătrat (c2) este utilizată în testarea cu două sau mai multe variabile categoriale. În condițiile unei distribuții de frecvență care selectează toate observațiile în căsuțe corespunzătoare într-un tabel de asociere, întrebarea care se pune este dacă tiparul care apare din date este suficient de diferit de unul care ar fi putut apărea
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
inedită, tradiția aplicării nuanțate a conceptelor analitice la manifestările narative, promovată inițial de naratologia clasică și continuată de specialiști contemporani ca Dorrit Cohn, Seymour Chatman, Gerard Genette, Gerald Prince, James Phelan, Shlomith Rimmon Kenan și Franz Stanzel. Nünning construiește grupaje categoriale fără a stabili granițe clar definite și fără pretenția descrierii exhaustive. Naratologia post-clasică devine astfel: Acest tablou include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
atât un proces intern, cât și unul extern. Ambele trebuie corelate astfel încât elementele ce se compară să se înscrie într-o logică congruentă cu demersul analitic general. Acest lucru ar însemna că elementele de comparat ar trebui să prezinte similitudini categoriale, inclusiv din punctul de vedere al procedurilor de generare a descriptorilor acestora (ideal ar fi ca procedurile să fie identice). Dificultățile asociate colectării datelor, în special a celor externe, au fost menționate în paragraful anterior. Oricum ar fi realizată colectarea
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
a) semnificatul lexical, care "corespunde "ce"-ului din realitatea aprehendată, fără nicio altă determinare"; de exemplu, în seriile riche - richesse - enrichir, respectiv pauvre - pauvreté - appauvrir, termenii au același semnificat lexical, indiferent de "partea de vorbire" căreia îi aparțin; b) semnificatul categorial, care "corespunde diferențelor în "maniera de aprehendare" (Husserl)" și care se manifestă prin categorii precum "substantiv", "adjectiv", "verb" etc.; de exemplu, în seriile riche - pauvre, richesse - pauvreté, respectiv enrichir - appauvrir, termenii au același semnificat categorial, indiferent de semnificatele lor lexicale
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
căreia îi aparțin; b) semnificatul categorial, care "corespunde diferențelor în "maniera de aprehendare" (Husserl)" și care se manifestă prin categorii precum "substantiv", "adjectiv", "verb" etc.; de exemplu, în seriile riche - pauvre, richesse - pauvreté, respectiv enrichir - appauvrir, termenii au același semnificat categorial, indiferent de semnificatele lor lexicale; c) semnificatul instrumental, care reprezintă "semnificatul instrumentelor gramaticale ("morfeme"), adică al instrumentelor utilizate în construcțiile gramaticale, fie că e vorba despre forme legate, despre "modificări" sau despre "cuvinte""; de exemplu, e din germ. Tische are
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de către Coșeriu, să fie mai apropiate de texteme (mai exact, de proverbe) decât de celelalte unități ale "discursului repetat" cu caracter "sintagmatic" (precum lungă cât o zi de post). Am avea de-a face în acest caz cu un conflict categorial dintre sintaxă și semantică, ce ar plasa asemenea unități pe o zonă de frontieră între "sintagmele stereotipe" și texteme. Întrebarea este dacă factorul semantic e îndejuns de puternic pentru a schimba încadrarea acestor unități, dat fiind că, indiferent dacă înclinăm
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mod evident, nu poate fi vorba despre semnificatul lexical; în această privință, Coșeriu a arătat foarte clar diferențele dintre "conținutul" lexical și "conținutul" textemic. De asemenea, "conținutul" configurațiilor idiomatice nu poate fi identificat cu niciunul dintre celelalte tipuri de semnificate (categorial, instrumental, sintactic și ontic) disociate de Coșeriu. Prin urmare, niciuna dintre categoriile semanticii sistemului nu poate explica acest tip de semnificat, care merită, din acest motiv, o titulatură aparte. Vom numi acest nou tip de "conținut" semnificat idiomatic 350, ca
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mai elevat, pe care l-am putea numi SOPHIA. Un asemenea câmp referențial nu trebuie privit, însă, ca un "la mijloc de rău și bun", ci ca un "dincolo de bine și de rău", ca "lume posibilă imposibilă" aflată dincolo de determinațiile categoriale ale câmpurilor referențiale amintite. Acest stadiu, manifestat prin proiecția sub specie aeternitatis a EROS-ului, echivalează, în plan existențial, cu momentul încheierii parcursului inițiatic, iar, în plan "poetic", cu cristalizarea creației de sens. 3.4.3. Traseul hermeneutic pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a doua secțiune a volumului, George Mink și Jean-Charles Szurek evaluează rolul nomenclaturii În tranziția de la un regim la altul, axându-se pe identificarea traiectoriilor de conversie a elitelor comuniste din Ungaria, Polonia și Republica Cehă. Raluca Grosescu operează decupaje categoriale În sânul partidelor constituite În România de către fosta nomenclatură și analizează raportarea lor la temele care au reprezentat surse de conflict politic după 1990. Alexandra Ionașcu evaluează perenitatea moștenirii comuniste În recrutarea membrilor guvernelor postdecembriste, În timp de Mihăiță Lupu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
90. Literatura referitoare la partide și clivaje politice a relevat modul În care aceste teme au scindat arena parlamentară românească Între un versant al partidelor fondate de fostele elite comuniste și unul al celor create de elitele opoziției anticomuniste. Decupajele categoriale existente În interiorul partidelor create de fosta nomenclatură nu au constituit Însă decât o preocupare marginală a cercetătorilor. În acest context, ipoteza principală pe care o formulăm În acest studiu este că, În funcție de raportarea la temele menționate mai sus, formațiunile politice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
permit să transforme cele două bariere aparente în reale atuuri ale scriiturii, încât textele cuprinse în volum captivează chiar și cititorul neinițiat în abordarea politicii internaționale. Scrisă într-un ritm alert, în care putem regăsi vocația publicistului, dar operând totodată categorial cu noțiuni care denotă că experiența de Ambasador al României în Belarus, poziție pe care profesorul Mihai Baciu a deținut-o, a întregit o viziune cultural-politică de largă cuprindere relativ la sfera relațiilor internaționale, cartea Curierul diplomatic se înscrie cu succes
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
comportamentele publice. Inconsistența comunitate-regiune se măsoară (în variabila ECOLOG) ca diferență între doi indici (scoruri factoriale), nivelul de dezvoltare al județului (DEVJUD 98) și nivelul de dezvoltare al localității (QLIFEUR). Variabila continuă care măsoară inconsistența a fost recodificată ca variabilă categorială, situație în care fiecare categorie cuprinde 33,3% dintre cazuri. Rezultatetc "Rezultate" Cele patru categorii, caracterizate fiecare din punctul de vedere al atitudinii față de acțiunea publică, sunt construcții conceptuale pe deplin susținute de analiza empirică. Din analiza factorială a celor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]