674 matches
-
congregația „De Propaganda Fide”, care în permanență se îngrijește să trimită în Moldova frați franciscani conventuali din Italia pentru a învăța mai ușor limba băștinașilor. Este semnificativ faptul că în anul 1660 unul dintre acești misionari, Vitto Piluzzio, tipărește un catehism în limba română și cu litere latine. Este se pare prima publicație în limba română cu litere latine; dacă nu mă înșel a fost reprodusă în „Buciumul Român” din anul 1875. În dorința de a contribui la ridicarea poporului se
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
dă-ne curajul de a schimba ceea ce trebuie schimbat, dă-ne înțelepciunea de a face deosebirea între ele". Evident, era citată cu infinite precauții de corectitudine politică, dar era totuși acolo! Nu știu ce interpretare să dau faptului: postmodernism? Vagi amintiri de catehism ale celui care a conceput manualul? 6 iunie 2004 "Rușii de astăzi se nasc cu o karma deosebit de dificilă". Propoziția este rostită de un tânăr yoghin rus, la lumina unei lumânări de ceară care-i arunca umbra tremurândă pe un
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Rakoczi întărește de mitropolit de Alba Iulia, printr-o dipălomă a sa, pe Ștefan Pop Simion, cu condiția de a se angaja că va desființa credința bisericii răsăritene în Transilvania, învățarea de către toți românii de pe întreg cuprinsul provinciei mitropolitane a catehismului calvinesc, impunerea unui bir de 32 de piei de jder și de râs pe care mitropolitul era obligat să le dea principelui cu adaosul că acolo unde se poate, se va face școală și pentru români, și încă alte câteva
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
același timp epoca lui Miron Costin, a Mitropolitului Varlaam, a Sinodului bisericii orientale și a Soborului clericilor din ambele principate pentru acțiunea contra propagandei calvine. E epoca primei Pravile, a primei "Cărți românești de învățătura pravilelor împărătești", a "Răspunsului la Catehismul calvinesc" și altor cărți de preț; și mai ales a primelor școli, cu învățătură temeinică slavonă, greacă și română. Dar "...când țările se suie la mari bișuguri, zburdează hirea omenească; și zburdăciunea naște păcatul și pe păcat îl urmează mânia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
imprimendum curavit Eberhard Nestle, novis curis elaboraverunt Erwin Nestle et Kurt Aland, editio vicesima secunda, Württembergische Bibelanstalt, Stuttgart, 1964. Septuaginta 1. Geneza, Exodul, Leviticul, Numerii, Deuteronomul, Colegiul Noua Europă / Polirom, Iași, 2004. II. Instrumente de lucrutc "II. Instrumente de lucru" Catehismul Bisericii Catolice, Arhiepiscopia Romano-Catolică București, 1993. Istoria lumii în date, Editura Enciclopedică, București, 1972. Oxford Latin Dictionary, ed. P.G.W. Glare, reprinted, Oxford Univerity Press, Oxford, 1996. Calciu, A., Samharadze, Z., 1992, Dicționar spaniol-român, Editura Științifică, București. Calveras, J., 1958
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ochii satului”. „Tot așa se petrece și cu naționalismul lui”, continuă C. Rădulescu-Motru. „Tot românul face paradă de sentimentele sale naționaliste. Dar numai până la fapte” <endnote id="(7, p. 8)"/>. Ulterior, Rădulescu-Motru propovăduiește o ideologie originală de spiritualitate națională (Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, 1936), pe care o definește În opoziție cu „demagogia naționalistă”, „xenofobia”, „rasismul”, „antisemitismul” și „fascis- mul” <endnote id="(485, pp. 507-512)"/>. Polemizând cu C. Rădulescu-Motru, Nichifor Crainic susține că nu poate fi conceput „românism” fără „xenofobie și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ateism activ. Acest vis al lui a devenit realitate printr-o combinație fericită. Exista la Verona deja o activitate pentru difuzarea presei bune. Fondatorul, don Giuseppe Zanetti, a numit-o «Mica Operă». Apăruse în 1891. Tipărea foi de apologetică măruntă, catehisme și, cu precădere, săptămânalul Il Redentore (Răscumpărătorul). Aici colaborau preoți și laici, care încercau să contrasteze violenta propaganda ateistă. Tipăriturile erau distribuite gratuit de un mănunchi de voluntari. Din păcate, costul materiei prime și cheltuiala pentru închirierea spațiilor erau considerabile
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și având o cultură discretă, a fost acceptat în comunitate nu ca un frate convers (novice) ci ca oblat regular corist; putea deci să se bucure de prefixul „dom“, chiar dacă nu era preot. S-a distins în multiple activități: predarea catehismului la copiii și tinerii din parohie; meditații cu copiii de la școlile elementare; pregătirea unei iesle animate de Crăciun, renumită în toată regiunea; teatru, cu împodobirea scenelor, podium și textele dramelor; însușirea matematicii, a științelor naturale, a literaturii; decorațiuni, desene și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
construit un fel de pat de lemn, pe care să doarmă în timpul nopții. Iar doica sa Eugenia a descoperit ciliciul pe care îl folosea contele. Viața creștină a contelui era mult mai admirabilă și extraordinară: frecventarea zilnică a sacramentelor, învățarea catehismului la copii, cititor pasionat al Sfintei Scripturi, vizita la bolnavii spitalului. Acum, aceste bizarerii au creat în jurul contelui Francesco o alură de admirație, uimire, perplexitate. Întâlnirea cu don Calabria era inevitabilă. Pentru prima oară s-au întâlnit la parohia San
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
lui Dumnezeu, devine zilnic tot mai amplă și mai radioasă... Mă văd înconjurat de un foarte mare număr de copii. Patruzeci dintre ei i-am ales ca aspiranți și sunt foarte fideli învățăturii creștine și sacramentelor. Țin lecții fixe de catehism cu 150 de băieți. În fiecare sâmbătă adun vreo cincisprezece tineri de 18 ani... De două ori pe săptămână adun tineretul feminin cu ajutorul unei bune catehiste. Iar bărbații se adună de două ori pe lună». După Pineta Sacchetti și Primavalle
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
limbaj, care era neobișnuit în urechile profanilor. În genere, nu se numeau banii, hrana sau lucrurile materiale, ci se foloseau termeni de genul: «Lipsește Providența... Să ne rugăm ca să ajungă Providența... Ai nevoie de Providență?... A ajuns Providența». Așa cum spunea Catehismul care circula în acel timp, divina Providență e cea care susține totul și pe toți: firul ierbii și stejarul bătrân, floricica de pe câmpie și crinul candid, minusculul colibri și vulturul maiestuos. Desigur, Providență este și inteligența, voința, străduința, tehnica, știința
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
străinilor; distribuirea de alimente, îmbrăcăminte, medicamente; ajutoare pentru familie, pentru vizitele medicale, chiar și de specialitate. La fel de importante sunt activitățile de caracter spiritual, pentru a veni în întâmpinarea unei sărăcii mai puțin aparente dar mult mai grave, cea a sufletului: catehismul (ca activitate) pentru tineri și bătrâni, deprinderea evlaviei, prin recitarea zilnică a Sfântului Rozariu în familii, pregătirea pentru o prezență neîntreruptă la sacramente etc. Dar, mai ales, se încumetă într-o acțiune atentă pentru educația la generozitate, la economisire și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
aflăm înconjurat mereu de băieții oratoriului. Știe să se impună ca lider și organizator de jocuri. Colegii lui rămân încântați de felul lui de a face, capturați de bunătatea sa și, după ce s-au jucat, îl urmează cu bucurie la catehism și la slujirile din biserică. Când vrea să-l conducă la Dumnezeu pe vreun băiat puțin mai poznaș se implică cu tenacitate. Am amintit istoria lui Goffredo Friedmann, băiețelul care locuia lângă casa lui, pe aceiași străduță Disciplina. Și l-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Viața - scrie - a deviat de la scopul ei, oamenii îl jignesc cu nerușinare pe dumnezeiescul legislator, se calcă în picioare legile sale preasfinte, se desacralizează căsătoria, se distruge familia, se profanează ziua Domnului, nu se mai ascultă cuvântul lui Dumnezeu, Evanghelia, catehismul: mulți creștini cred că ajung anumite practici de cult: ei nu știu, nu se gândesc că Evanghelia trebuie să dea formă întregii vieți, private și publice, pentru că nu există două conștiințe, dar Domnul pătrunde inimile și de asta: Tatăl caută
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
împotriva școalei istorice moldovenești, reprezentată prin Miron Costin, un "polonizat", și prin ceilalți, după cum cei de la 1848 au fost "franțuziți"; împotriva lui Șincai și Maior, care au încetățenit pe de-a-ntregul o cultură străină în capetele românești, căci și autorul Catehismului luteran de la 1544, și Miron Costin, și Maior sunt - istoricește și filozoficește - predecesorii acelei generații de la 1848 - Kogălniceanu, Brătianu, Bălcescu, Russo, Eliade Rădulescu, Rosetti, Ghica, Alecsandri -, de care vorbesc conservatorii doctrinari cu dispreț, căci toți au transplantat pe pământul românesc
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
perspectivă sociologică într-o lucrare extrem de utilă sociologilor, Constantin Cuciuc sintetiza cele trei „tării” sau fundamente ale ortodoxiei: „...capul Bisericii este Hristos Dumnezeu, a doua tărie o formează sfinții, iar a treia «poporul drept-credincios»”. O sursă esențială a ortodoxiei este Catehismul, cel care explică „credința, cultul și viața creștină pe baza Sfintei Scripturi (Biblia) și a Sfântei Tradiții”. Sfânta Tradiție cuprinde învățăturile Părinților Bisericii și hotărârile primelor sinoade ecumenice. un alt fundament al creștinismului ortodox este reprezentat de Iisus Hristos, Dumnezeu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Asiei sau Marea renunțare (Mahâbhinishkamana) care este Vieața și Învățătura lui Gautama, principe al Indiei și Întemeietor al Budismului” și a apărut În București, la Tipografia G. A. Lăzăreanu, 1895. A doua traducere este din cartea colonelului H. S. Olcott: „Catehismul Bisericii Buddhiste de miază-zi”, după versiunea franceză a d-lui D.A.G. - membru al Societății teosofice; apare la Editura Minerva, București, 1909. Se spune că Grigore Goilav ar fi fost lichidat de descendenți, dornici să intre mai repede În posesia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și-au dus până la capăt proiectele: nu a reușit să tipărească Lexiconul lui I. Budai-Deleanu, nu a mai putut să continue, cu un al treilea volum, antologia Școlii Ardelene, din Gh. Șincai nu a tipărit Povățuire cătră economia de câmp, Catehismul cel mare, Istoria naturei sau a firei, Învățătură firească spre surparea superstiției norodului, în fine comentariul său de cinci sute de pagini la Țiganiada i-a fost restrâns de editură la un sfert. În 1969 a publicat un roman, Făt-Frumos
FUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287106_a_288435]
-
dintre toți preoții moldoveni, fiind depășit numai de bucovineanul Marian. Datorită lui, Moldova de Sus, îndeosebi Dorohoiul, a intrat în patrimoniul folcloric național cu repertoriul său epic” (Ovidiu Bârlea). SCRIERI: Chesarie, episcopul Buzăului. Viața și meritele sale, București, 1913; Două catehisme ale monahului Neofit, București, 1914; Cuvinte și mărturii despre Ion Creangă, București, 1915; ed. îngr. și pref. Gheorghe Macarie și Manuela Macarie, Iași, 1990; Preoțimea românească în secolul al XVIII-lea, București, 1915; Pentru ridicarea culturală a unei biserici, Dorohoi
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
semantism păstoresc, Limba descântecelor), Tache Papahagi (O problemă de romanitate sud-ilirică, Din epoca de formațiune a limbii române, Cercetări în Munții Apuseni, Creațiunea poetică populară), I.-A. Candrea (Viața păstorească la megleniți, Constatări în domeniul dialectologiei, Texte meglenite), Al. Rosetti (Catehismul Marțian, „Filioque” din Psaltirea Scheiană, Cercetări asupra graiului românilor din Albania), Constantin Brăiloiu (Bocete din Oaș). La rubrica „Însemnări și rectificări” se dezbat chestiuni controversate privind îndeosebi etimologia și semantismul unor cuvinte românești, iar rubricile intitulate „Dări de seamă” și
GRAI SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287329_a_288658]
-
a realității sociale (1934), Problema sociologiei. Sistem și metodă. Trei comunicări (1940, Academia Română), Dimitrie Gusti își precizează și desăvârșește teoria voinței sociale, căreia îi conferă un statut de centralitate în ansamblul sistemului sociologic. El a izbutit să construiască un veritabil catehism sociologic (după expresia lui M. Vulcănescu) fundamentat pe conceptul voinței sociale. Printr-un efort de sinteză creatoare, profesorul D. Gusti a definit voința socială ca o totalitate autonomă de manifestări spirituale și economice, reglementate juridic și politic și condiționate cosmic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tipărește Cronica lui Ștefan cel Mare. Versiunea germană a lui Schedel, iar Dan Simonescu, Legenda lui Afrodițian Persul, pe când, în 1944, Al. Rosetti scoate remarcabila sa contribuție Scrisori românești din arhivele Bistriței (1592-1638), C. însuși pregătind pentru imprimare Răspunsul împotriva Catehismului calvinesc al mitropolitului Varlaam, ediție care nu a mai izbutit să apară. Sub emblema Academiei Române, C. și-a publicat monografiile Legendele Troadei în literatura veche românească (1925), „Fiore di virtù” în literatura românească (1928) și studiul Mihail Kogălniceanu. Activitatea literară
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
redă un tablou al școlilor publice în Moldova anului 1847. Potrivit lui erau prevăzute a funcționa școli începătoare în Capitală (Iași) la Sfinții Trei Ierarhi, în Târgușor, Păcurari, Sărărie și Tătărași, unde se învățau sfintele rugăciuni, citirea și scrierea românească, memorizația, catehismul, din gramatică etimologia, aritmetica, preliminariile geografiei și întâile cunoștințe. ...La fiecare din școlile arătate urma să fie câte un profesor și câte un adjunct, primul cu o leafă de 2400 lei pe an, iar al doilea cu câte 1000 lei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
școli lancasteriene. Școlile însă, care s-au putut atunci crea, au avut o existență mai mult efemeră în privința organizării lor, iar în urma reacțiunii ce s-a produs la 1848, le-a desființat totalmente. În aceste școli se învăța scrierea, citirea, catehismul, cele patru operațiuni aritmetice, oarecare noțiuni de geografie și de plugărie. Cu toate acestea, se pare că în realitate școlile rurale, atât în Muntenia cât și în Moldova, n-au avut o existență serioasă decât de la 1858 încoace. E drept
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
profil. Un ziar care neglija religia nu își îndeplinea menirea, deoarece în anumite situații, apărarea religiei era o datorie de conștiință, iar trecerea ei sub tăcere o dovadă de lașitate. Era de datoria ziarului să propage credința, chiar dacă existau cărți, catehisme și instituții care se ocupau de asta. Ziarul nu era unicul mijloc de răspândire a credinței, iar catolicii nu trebuiau să se mulțumească doar cu ceea ce citeau în el, ca și când acolo ar găsi totul. Cu toate acestea, el era un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]