KorAP: Find »[drukola/base=cateter & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...99 >

2,469 matches

Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276

vezica urinară cu soluții izotonice sterile până când lichidul devine perfect limpede. - Medicul umple vezica cu 150 ml soluție dezinfectantă (pentru bărbați) sau 250 ml (pentru femei) și înlocuiește canula de irigație cu sistemul optic; - se oferă medicului succesiv - la cerere - cateterele de dimensiuni diferite, pense ; - eprubete sterile pentru recoltări biochimice sau bacteriologice. - Se practică ablația sau cauterizarea polipilor. Incidente și accidente: - Accese febrile, dureri lombare asemănătoare unei colici renale ; - Hemoragii la introducerea cistoscopului; hematurie; retenție de urină; - Infecții ale prostatei prin

Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
de oxicianură de mercur 1/5000 până când lichidul devine perfect limpede; - medicul umple vezica cu 150 ml soluție dezinfectantă (pentru bărbați) sau 250 ml ( pentru femei ) și înlocuiește canula de irigație cu sistemul optic; - se oferă medicului succesiv - la cerere - cateterele de dimensiuni diferite, eprubete sterile pentru recoltări biochimice sau bacteriologice. Îngrijirea bolnavului după tehnică : - bolnavul va fi ajutat să coboare de pe masa de examinare, să se îmbrace și apoi este condus la salon; - la nevoie se administrează calmante, antiseptice, aplicații

Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
de contrast și se efectuează presiune digitală asupra penisului pentru a împiedica extravazarea substanței de contrast și se efectuează radiografia. Uretrografia anterogradă: - dacă uretrografia evidențiază leziuni uretrale se efectuează consult urologic și nu se sondează pacientul; - se poate introduce un cateter suprapubian sau se efectuează o puncție cu un ac gros (20 G) pentru decompresia vezicii urinare și drenare. Tehnica cistografiei de urgență: - se verifică integritatea uretrei prin uretrografie retrogradă; - se introduce sonda Foley și se umflă balonașul; - se injectează 100

Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
în tabelul 19. Surse posibile de infecție - Torace: infecții pulmonare, endocardită, pericardită - Cavitate bucală: candidoze - Membre inferioare: tromboze venoase profunde - Țesuturi moi: piele (fungi, nocardia, micobacterii), articulații - Plaga operatorie: rejet acut, abces, scurgere de urină, hematom - Cavitatea peritoneală: pancreas, colon, cateter de dializă - Tract urinar: vezică, prostată rinichi nativi - Sistem nervos central: listeria, criptococcus, aspergilius, TBC, nocardia - Infecții sistemice: virale, TBC Investigații de cerut - Radiografie toracică - Ecografie de grefon renal - Culturi: exudat faringian, examen de spută, sumar de urină și urocultură

Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
cel mai frecvent posttransplant ca urmare a imunoupresiei, în mod particular tratamentul cu steroizi. Factorii de risc asociați infecțiilor fungice sunt repezentați de: tratamentul cu antibiotice cu spectru larg, expunerea în comunitate, tratamentul imunosupresor pre și post transplant, prezența de catetere urinare, sonde endotraheale. Colonizarea fungică se definește ca fiind izolarea micoorganismelor din localizări nesterile ale corpului în mod normal, dar fără semne de infecție sistemică. Culturile pozitive apar cel mai frecvent de la nivel orofaringian, tract respirator superior, tract gastrointestinal. Cele

Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741

este imposibil să se încerce evitarea unei epidemii dacă pacienții nu pot fi izolați sau dacă nu există personal suficient), dacă procedurile sunt corect aplicate (de exemplu, luarea tuturor măsurilor de prevedere din punct de vedere chirurgical înainte de amplasarea unui cateter într-o venă profundă) și dacă rezultatele sunt încurajatoare (de exemplu, inexistența incidenței infecțiilor nosocomiale într-o clinică). Într-un astfel de context, dată fiind și încercarea de a permite manifestarea rolului participativ al pacientului la luarea deciziilor de natură

MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046

poate face mai rapid în trei situații: disecție de aortă, edem pulmonar acut și la pacienți fără afectare cerebrală (1). Creșterea TA la pacienții cu urgențe hipertensive necesită imediat tratament controlat în terapie intensivă, iar TA trebuie monitorizată invaziv prin cateter intraarterial. În momentul de față sunt disponibili multipli agenți farmacologici pentru tratamentul urgențelor hipertensive. Sunt recomandați agenți terapeutici cu administrare parenterală cu acțiune rapidă, ușor titrabili și cu timp de înjumătățire scurt. Principalele medicamente utilizate în urgențele hipertensive, cu recomandările

Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

grefoanelor-stent încă din 1912 când se referă la “intubarea” vaselor sanguine (Carrel A. Results of the permanent intubation of the thoracic aorta. Surg Gyn Obst 1912; 15: 245-248 în aceeași revistă va publica în 1963 Fogarty articolul său referitor la cateterul de embolectomie). Felix Hoffmann (1868-1946) (fig.1.20) redescoperă (la 29 de ani) aspirina, pe care o denumește “a salicin” sau “a-salicy ic”. Heinrich Dreser (șeful ramurei farmacologice a firmei Bayer, în cadrul căreia Hoffmann lucra) a preferat însă numele de

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
să fie studiați prospectiv din punctul de vedere al patologiei cardio-vasculare. 1952 - Norman Freeman realizează prima anastomoză cross-over femurofemurală. 1953 Ivar Sven Seldinger (radiolog suedez) (1921) (fig.1.25) descrie o tehnică ce permite introducerea, după puncția percutană, a unui cateter într-o arteră sau venă (Seldinger SI. Catheter replacement of the needle in percutaneous angiography. Acta Radiol 1953; 39: 368-376), deschizând calea “angiologiei intervenționale”. 1956 - Ancel Keys (Monsieur Cholesterol) (fig. 1.26) susține legătura dintre dieta bogată în lipide și

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
1959). 1961 - Termenul de “factor de risc” a fost lansat de către William Kannel (fig. 1.29) și colab. în cadrul studiului Framingham. 1962 - F.W. Blaisdell (fig. 1.30) realizează primul by-pass axilo-femural9,30. 1963 - Thomas Fogarty (fig.1.31) crează cateterul de embolectomie care îi va purta numele 8 (Fogarty TJ, Cranley JJ, Krause RJ. A method for extraction of arteria emboli and thrombi. Surg Gynecol Obstret 1963; 116:241). l 1963 McGuff utilizând un laser cu rubin reușește distrugerea plăcilor

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
16 ianuarie 1964 unei paciente în vârstă de 83 de ani cu stenoză distală de arteră femurală superficială stângă, cu circulație colaterală redusă, starea generală a pacientei nepermițând efectuarea unei intervenții chirurgicale. S-a utilizat un sistem dilatator coaxial de catetere de 8-12 F rezultatele clinice, pletismografice și angiografice post-procedură fiind foarte bune. Deși primită cu scepticism în SUA metoda a stârnit entuziasmul europenilor unde se încetățenise chiar termenul de “a dotteriza pacientul”42. Astfel, doi radiologi germani, Werner Porstmann (fig

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
un număr mare de “proceduri Dotter”, l-a inițiat și pe Grüntzig - fig. 1.35. în această tehnică) fiind preocupați de ameliorarea tehnicii descrise de către radiologul american (fig. 1.36 și 1.37). Atât Porstmann cât și Dotter dezvoltă un cateter cu balon (“caged-ballon” sau “corset catheter”) (fig.1.36) constând dintr-un cateter Fogarty secționat longitudinal într-un segment distal, un alt cateter cu balon expandabil fiind introdus în interiorul său pentru a fi gonflat în segmentul secționat. 1964 - Charles Dotter

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
1.35. în această tehnică) fiind preocupați de ameliorarea tehnicii descrise de către radiologul american (fig. 1.36 și 1.37). Atât Porstmann cât și Dotter dezvoltă un cateter cu balon (“caged-ballon” sau “corset catheter”) (fig.1.36) constând dintr-un cateter Fogarty secționat longitudinal într-un segment distal, un alt cateter cu balon expandabil fiind introdus în interiorul său pentru a fi gonflat în segmentul secționat. 1964 - Charles Dotter anticipează apariția grefoanelor-stent menționând necesitatea creării unui “intraluminal splint” care să țină vasul

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
descrise de către radiologul american (fig. 1.36 și 1.37). Atât Porstmann cât și Dotter dezvoltă un cateter cu balon (“caged-ballon” sau “corset catheter”) (fig.1.36) constând dintr-un cateter Fogarty secționat longitudinal într-un segment distal, un alt cateter cu balon expandabil fiind introdus în interiorul său pentru a fi gonflat în segmentul secționat. 1964 - Charles Dotter anticipează apariția grefoanelor-stent menționând necesitatea creării unui “intraluminal splint” care să țină vasul deschis și să determine “re-intimalizarea” sa după angioplastia transluminală (Dotter

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
CT, Rosch J, Seamen AJ. Selective c ot lysis with low dose streptokinase. Radiology 1974; 3: 31-37). 1975 Pe 23 ianuarie 1975 Andreas Grüntzig (1939 - 1985) realizează angioplastia unei stenoze de arteră iliacă iar pe 16 septembrie 1977, folosind un cateter de dimensiuni corespunzătoare, prima angioplastie coronariană. Terapia “de șoc” sau “de stres” a arteriopatiilor obliterante periferice (pompajul arterial, pompajul LCR, piretoterapia) s-a bucurat de succes la începutul anilor ’70. Aceasta se baza, în parte, pe cercetările liniei pavloviste a

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
proaspăt sau embolul proximal de zona de ocluzie sau de zona stenozată. 1985 - John B. Simpson (fig. 1.42), de la Secquoia Hospital, Redwood City, California dezvoltă tehnica de cateterism «over-the-wire» și imaginează un “biotom” care va sta la originea diferitelor catetere de aterectomie ulterioare 22. 1987 - Palmaz și Richter montează pentru prima dată un stent Palmaz într-o arteră iliacă (Universitatea din Freiburg, Germania)39. 1987 Seymour Glagov (fig. 1.44) evidențiză fenomenul de “remodelare” vasculară (Glagov S, Weisenberg E, Zarins

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
arteriopatie obliterantă. 1990 - Liermann și Schoppol (Frankfurt) încep publicarea studiilor referitoare la utilizarea iradierii endovasculare la pacienții cu restenoză în stent a arterei femurale superficiale 47. 1992 Schmitz-Rode inițiază trombectomia prin aspirație cu sondă oscilantă (ultrasunete) iar Drasler trombectomia prin cateter reolitic (Hydrolyser). 1993 Hehrlein și colab. descriu utilizarea în practică a stenturilor radioactive. 2000 FDA a întrerupt studiul condus de Isner asupra eficienței angiogenezei coronariene pe fondul unor controverse referitoare la siguranța terapiei genice. 2000 26 iunie - este finalizat proiectul

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
222-227) subliniază faptul că prin măsurarea, de exemplu ,a distanțelor bifurcație aortică-bifurcație iliacă valorile au fost mai mici atunci când au fost efectuate măsurători pe aortografie. Cauza acestei discrepanțe este considerată faptul că măsurătorile angiografice au fost făcute luând repere pe cateterul care trece prin această porțiune vasculară adesea meandrată (pe care cateterul o străbate pe calea cea mai scurtă), în timp ce determinările utilizând imagistica CT spiral au utilizat ca reper centrul vasului respectiv. Aceste determinări au o valoare deosebită în cursul tehnicilor

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
aortică-bifurcație iliacă valorile au fost mai mici atunci când au fost efectuate măsurători pe aortografie. Cauza acestei discrepanțe este considerată faptul că măsurătorile angiografice au fost făcute luând repere pe cateterul care trece prin această porțiune vasculară adesea meandrată (pe care cateterul o străbate pe calea cea mai scurtă), în timp ce determinările utilizând imagistica CT spiral au utilizat ca reper centrul vasului respectiv. Aceste determinări au o valoare deosebită în cursul tehnicilor de montare endovasculară a grefoanelor-stent când dimensiunea grefonului de montat trebuie

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
relativă = MBAleziune/ MBAreferință x 100 astfel: MBA relativă > 105% lărgire arterială compensatorie; MBA relativă 95-105% lărgire arterială insuficientă; MBA relativă < 95% “shrinkage” arterial. În cuantificarea remodelării trebuiesc avute în vedere dificultățile de definire a “referinței” și existența “efectului Dotter” (trecerea cateterului printr-o leziune determină o creștere, uneori semnificativă a dimensiunilor lumenului)1. “Paradoxul remodelării” constă în faptul că plăcile de aterom sunt mai vulnerabile deseori în segmentele unde s-a produs lărgirea vasculară compensatorie. Remodelarea vasculară se corelează cu nivele

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
femurale au fost sintetizate astfel - tabel 5.4: Arteriografia pe cale venoasă Tehnică: Abord prin Seldinger-venos (vena femurală sau, mai rar, o venă de la plica cotului) cu injectare în vena cavă inferioară, vena cavă superioară sau atriul drept 4. Se folosesc catetere de “înaltă presiune” (sondă dreaptă sau pigtail multiperforat) pentru un debit crescut (> 25 ml/s). Fiecare injectare necesită o cantitate importantă de substanță de contrast (3050cc funcție de echipă). Se efectuează incidențe față și profil la nivel aortic și iliac - tabel

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
în 2.1-3.3% vs 1.7% din cazuri pe calea arterei femurale; complicații la nivelul SNC de 2-3 ori mai frecvente (pe calea axilară dreptăriscuri carotidiene sporite - de evitat; de evitat și puncția axilară stângă la un dreptaci)10; cateter de calibru mic ce asigură un flux redus al substanței de contrast și o opacifiere inadecvată 10; mobilitatea și poziția arterei fac puncția și compresiunea ei dificilă (hematoame mari)10; posibilă afectare a pachetului vasculo-nervos, necesitând uneori chirurgie decompresivă; contraindicată

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
pentru evaluarea fiabilă a circulației colaterale (informații doar despre aortă, a. iliace, a. renale)4; calitate modestă a imaginii (“mai mult decât nimic”, “fantoma aortei”) ; cuantificări dificile (evidențiază doar plăci aortice voluminoase, stenoze iliace strânse. Calea venoasă impune utilizarea unor catetere “de presiune înaltă” (sondă dreaptă sau pigtail multiperforat pentru a permite injectarea cu debit crescut). Există o serie de reacții vehemente îndreptate împotriva acestui abord: “angiografia aortoiliacă pe cale venoasă, în ciuda primelor rezultate raportate în literatură (Boxt LM, Murray PD și

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
investigat) s-a dovedit a fi o metodă sigură (dacă este corect utilizată) fără risc de alegie sau de nefrotoxicitate (este indicată la pacienții cu insuficiență renală) și care nu determină încărcare osmolară 101,102. Având vâscozitatea redusă permite utilizarea cateterelor 3F și de asemenea trece prin stenozele strânse 101. Dezavantajele sunt reprezentate de sistemele de injectare speciale necesare și de faptul că acest gaz asigură imagini bune la un volum adecvat și la o rată înaltă a fluxului (vasele mari

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
întregul membru inferior. Umplerea venoasă este normală sau precoce. Complicațiile arteriografiei. Complicații sistemice doar la 1.8%118. hematom la locul de puncție (se fac eforturi pentru crearea unor sisteme care să preîntâmpine această complicație); tromboză arterială; disecția arterială prin cateter; perforație arterială cu paravazație; mobilizare/embolizare de material ateromatos; reacții alergice la substanțele iodate; manifestări cardiovasculare (hipotensiune arterială, aritmii, sincope); manifestări neurologice (crize epileptiforme); insuficiență renală acută. Opinia că angiografia diagnostică determină accelerarea progresiunii leziunilor (Fellmeth) a generat ideea ca

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]