699 matches
-
defecte cardiace cu shunt stânga-dreapta de tipul defect septal ventricular (DSV), defect septal atrial (DSA), canal arterial persistent (PCA). d) condiții suplimentare obligatorii: ... d.1) pacienți cu HTAP aflați în clasa funcțională II - IV NYHA; d.2) pacienții la care cateterismul cardiac drept evidențiază o PAPm 35 mmHg și PAPs 50 mmHg; d.3) pacienții a căror distanță la testul de mers de 6 minute efectuat inițial este mai mică de 450 metri. La pacienții cu test de mers de sub 150
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245126_a_246455]
-
evidențiate clinic prin presiuni bilaterale pe spine, trohantere sau pe pubis. La pacientul comatos, radiografia de bazin este singurul mijloc de evidențiere a unei fracturi, iar imposibilitatea cateterizării uretrei impune acest examen. Dacă și sub anestezie generală nu este posibil cateterismul uretral, ruptura de uretră este certă și cistotomia se impune. Prezența hematuriei macroscopice, alături de matitate pe flancuri și iritație peritoneală, traduce ruptura vezicii și justifică efectuarea unei cistografii. Dacă cistografia este normală se impune urografia pentru decelarea leziunilor renale. f.
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
multiple cauze, caracterizat prin creșterea persistentă a presiunii în circulația pulmonară. Presiunea normală, măsurată la nivelul arterei pulmonare, este de 18 25 mmHg pentru sistolică și de 4 12 mmHg pentru diastolică. Pentru definirea HTP se utilizează valorile determinate prin cateterismul cordului drept, utile pentru raportarea unitară a cazurilor în studiile clinice randomizate și registrele naționale sau internaționale. Conform ghidului ESC, publicat în 2009, HTP se definește prin creșterea presiunii medii în artera pulmonară peste 25 mmHg în repaus și peste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
nivelului de NT proBNP și agravarea funcției renale, comparativ cu pacienții aflați în ritm sinusal. Evaluarea paraclinică indică faptul că după apariția FA pacienții cu HTP au dimensiuni mai mari ale AS, creșterea pre siunilor în capilarul pulmonar și, la cateterismul cardiac, presiuni crescute în artera pulmonară și în AD. Concomitent, ecocardiografia evidențiază disfuncția VD și diminuarea mai importantă a excursiei inelului tricuspidian (TAPSE) (31) . FA este mai frecventă la pacienții cu insuficiență cardiacă cu sau fără disfuncție sistolică și conduce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
poate fi estimată pe baza evaluării velocității maxime a regurgitării tricuspidiene, utilizând ecuația lui Bernoulli simplificată. Metoda permite și evaluarea presiunii arteriale pulmonare medii, a funcției și dimensiunilor VD. Diagnosticul de HTP este foarte bine corelat cu măsurătorile realizate la cateterismul cordului drept, când velocitatea regurgitării tricuspidiene depășește 3,4 m/s și presiunea estimată în artera pulmonară este mai mare de 50 mmHg (1). Metoda poate fi mai valoroasă la pacienții vârstnici și pentru evaluarea acurată a disfuncției diastolice și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
și funcția VD. 33.4.8. Evaluarea biologică Permite obținerea unor date prognostice (prin dozarea repetată a endotelinei sau NT proBNP) sau privind etiologia HTP (teste serologice pentru HIV, hepatite virale, teste specifice pentru diagnosticul unor colagenoze). 33.4.9. Cateterismul cordului drept și testele de vasoreactivitate Principalii parametri de evaluat sunt presiunea arterială pulmonară (sistolică, diastolică și medie), presiunea în AD, VD și presiunea blocată în capilarul pulmonar. Evaluarea permite și detecția șunturilor sistemico pulmonare și efectuarea testelor de vasoreactivitate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
în mod normal sunt sterile, și anume: -instrumentarul chirurgical, inclusiv stomatologic -materialul utilizat pentru sutură -trusele pentru asistența la naștere -echipamentul personalului din sălile de operații -câmpurile operatorii -meșele și tampoanele -tuburile de dren -implanturile -acele și seringile dispozitivele pentru cateterism -dispozitivele pentru hemodializă -endoscoapele, inclusiv anexele semicritice = care vin în contact cu mucoasele intacte: -suprafața interioară a incubatoarelor inclusiv dispozitivele atașate, tip mască de oxigen, umidificator -laringoscoapele -sondele de intubație -echipamentele de anestezie și ventilație mecanică -termometrele de sticlă și
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
M care se invalidează în caz de geometrie ventriculară anormală. Ca urmare, această eroare se amplifică la pacienții hemodializa]i, care în majoritate prezintă hipertrofia VS și la care volumul intravascular se modifică în permanență. Similar, tehnicile invazive de tipul cateterismului cardiac cuantifică mai adecvat funcția ventriculară decât ecocardiografia. Totuși, în practică, ecocardiografia reprezintă o tehnică cu rezultate rezonabile, aplicabilă de asemenea și în studiile longitudinale la pacienții renali și non-renali [Middleton et al., 2001]. Care sunt parametrii ecocardiografici utili în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
l/min) drept cauză a insuficienței cardiace congestive poate trece mult timp neobservată, însă o dată recunoscută, este ușor corectabilă prin ligare/refacere chirurgicală. Contribuția fistulei arterio-venoase la geneza insuficienței cardiace poate fi relativ facil diagnosticată prin evaluarea ecocardiografică (la rigoare, cateterism cardiac) a volumului ventriculului drept și a debitului cardiac în timpul compresiei FAV. De altfel, între fluxul/debitul de sânge în fistulă și diametrele cardiace există o relație de directă proporționalitate [London et al., 1993]. Instalarea insuficienței cardiace congestive consecutive creării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
bazeze deciziile terapeutice. Din motive de suprasolicitare, costuri, morbiditate crescută și de incertitudini legate de managementul pacienților asimptomatici, sunt foarte rare clinicile nefrologice, chiar în țări cu un sistem medical foarte dezvoltat, care să efectueze la toți pacienții potențial transplantabili cateterismul cardiac. Nu există studii care să compare rata complicațiilor cateterismului cardiac la dializați versus subiecții non-uremici. La pacienții cu funcție renală reziduală există rezerve legate de nefropatia la substanțele de contrast, deși riscul poate fi redus considerabil prin selecția riguroasă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și de incertitudini legate de managementul pacienților asimptomatici, sunt foarte rare clinicile nefrologice, chiar în țări cu un sistem medical foarte dezvoltat, care să efectueze la toți pacienții potențial transplantabili cateterismul cardiac. Nu există studii care să compare rata complicațiilor cateterismului cardiac la dializați versus subiecții non-uremici. La pacienții cu funcție renală reziduală există rezerve legate de nefropatia la substanțele de contrast, deși riscul poate fi redus considerabil prin selecția riguroasă a candidaților și evitarea deshidratării. Chiar și în condițiile prelungirii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cardiac la dializați versus subiecții non-uremici. La pacienții cu funcție renală reziduală există rezerve legate de nefropatia la substanțele de contrast, deși riscul poate fi redus considerabil prin selecția riguroasă a candidaților și evitarea deshidratării. Chiar și în condițiile prelungirii cateterismului prin efectuarea angioplastiei coronariene, incidența unor scăderi semnificative clinic ale funcției renale este foarte redusă [Lip et al., 1999]. Hidratarea adecvată a acestor pacienți este obligatorie; utilizarea concomitentă a furosemidului la acești pacien]i pare să se asocieze mai degrabă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
atât de exhaustiv studiate ca în populația generală și în alte subpopulații cu risc crescut. în al doilea rând, ceea ce nu a fost evaluat până în prezent este utilizarea în repetiție a tehnicilor neinvazive la același pacient, în așteptarea transplantului renal. Cateterismul cardiac reprezintă o metodă esențială atât pentru selecția pacienților cu leziuni coronariene nesemnificative anatomic (la care metodele neinvazive ar da rezultate echivoce sau înșelătoare) în vederea transplantului, cât și pentru identificarea pacienților cu risc înalt, în vederea revascularizării și/sau a excluderii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
et al., 2000]. O posibilă sursă de eroare în cuantificarea severității SA este disfuncția contractilă a VS. Criteriile indicației chirurgicale sunt: DP mediu ‡ 50 mm Hg și aria VA < 0,7 cm2 [Braunwald, 1997]. Preoperator, este necesar să se efectueze cateterism cardiac, cu angiocardiografie (pentru o estimare mai precisă a severității SA) și coronarografie (pentru evaluarea leziunilor coronare, ce pot necesita deopotrivă corecție chirurgicală). Metode mai noi, promițătoare, de evaluare a severității SA sunt ecocardiografia transesofagiană bidimensională și cea tridimensională computerizată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
depinde de valoarea pH-ului. La un pH < 4 colonizarea conținutului gastric cu bacili gram-negativi a fost întâlnită în 14% din cazuri; în schimb rata colonizării la un pH > 4 este de circa 59% (240). Infecțiile urinare nosocomiale sunt consecința cateterismului vezical. Majoritatea pacienților sunt asimptomatici, iar infecția urinară dispare după îndepărtarea cateterului vezical. Diagnosticul infecției urinare este dat de urocultura cantitativă (peste 100.000 germeni/ml), febra și durerea în flancuri. Menținerea sondei urinare mai mult de 7 zile se
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
inspirativ. De asemenea, semn foarte important este colabarea ventriculului drept. Radiografia cord-pulmon Poate arăta dimensiunile normale ale umbrei cardiace sau aceasta poate fi mărită dacă există o cantitate de lichid >300 ml. Pericardocenteza Este metoda importantă de diagnostic și tratament. CATETERISMUL CARDIAC ȘI ANGIOGRAFIA - Se folosește rar, - Poate indica: creșterea presiunii în atriul drept (egală cu cea intrapericardică, creșterea în diastolă a presiunii din ventriculul drept, tendința de egalizare a presiunilor din atriul drept, ventricul drept, capilarul pulmonar, ventriculul stâng la
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
Ecg indică alungirea, aplatizarea sau negativarea undei T, scăderea amplitudinii complexului QRS. Ecocardiografia dă informații mai puțin importante decât în pericardita lichidiană, arătând pericardul îngroșat și fracția de ejecție scăzută a ventriculului stâng. Tomografia computerizată arată pericardul îngroșat și calcificat. CATETERISMUL CARDIAC Criterii de diagnostic: 1. Egalizarea presiunilor - presiunea telediastolică în ventriculul stâng și drept sunt 5 mmHg; 2. Creșterea presiunii atriale medii peste 10 mmHg; 3. Creșterea presiunii telediastolice în ventriculul drept; 4. Fracția de ejecție a ventriculului stâng trebuie
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
și cel care a introdus rahianestezia. Elaborează tehnici noi în chirurgia vasculară. Este primul în lume care realizează dezobstrucția arterelor trombozate pentru restabilire de flux, prioritate recunoscută pe plan mondial, operație numită astăzi trombendart-erectomie. Realizează numeroase instrumente chirurgicale, precum și primul cateterism arterial, prima sutura arterială eversantă în literatură [2-4]. Thoma Ionescu (1860-1926) anatomist și chirurg este un produs de origine română al medicinei franceze - a studiat medicina și dreptul la Paris. Este creatorul chirurgiei științifice românești. A înființat Revista de Chirurgie
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
refacerea arterei poplitee la un bolnav cu anevrism arterio-venos (1962). În 1956, Ghițescu utilizează primul homotransplant de aortă [5]. A publicat monografii în domeniul chirurgiei vasculare și a chirurgiei cardiace experimentale. Practică și efectuează în echipă, în premieră la noi, cateterismul cardiac (1952). Tiberiu Ghițescu a dat chirurgiei vasculare un caracter de specialitate, este apreiciat ca promotor al chirurgiei vasculare moderne. Este pensionat în 1977 la Spitalul Fundeni [2,3,10]. CHIRURGIA CARDIACĂ MODERNĂ După anul 1953, anul primei operații elective
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
al Spitalului Clinic Județean Mureș, au determinat apariția unei structuri spitalicești pentru boli cardiovasculare în Clinica Chirurgie I de sub conducerea prof. dr. Papay Zoltan. La acea dată, funcționau saloane de bolnavi cardiaci, un serviciu de explorări funcționale și laboratorul de cateterism cardiac. În aprilie 1962, dr. Ioan Pop D. Popa, asistent universitar în Clinica de Chirurgie I, Institutul de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, se transferă ca șef de lucrări în Clinica Chirurgie I a Spitalului Clinic Județean Mureș și devine
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
IBCvT) cu următoarea structură : - Clinica de Chirurgie Cardiovasculară - 35 paturi - Secția Clinică de Anestezie și Terapie Intensivă - 20 paturi - Clinica de Cardiologie Adulți - 55 paturi - Clinica de Cardiologie Pediatrică - 50 paturi - Secția Clinică de Cardiologie Intervențională - 25 paturi - Laboratorul de cateterism cardiac și angiocardiografie - Serviciul Administrativ și servicii anexe. La 1 mai 2005 este decizionată în structura Institutului, prin ordin al Ministrului Sănătații, Secția Clinică de Chirurgie Cardiacă pediatrică cu 25 de paturi, la conducerea căreia este numit dr. Suciu Horațiu
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
chirurgicale. Secția a funcționat cu 55 de paturi. Experiența chirurgicală s-a extins la întreaga gamă a patologiei cardiovasculare în condiții de personal specializat și dotare materială modernă. La Spitalul Militar Central a fost înființat în 1980 și Laboratorul de cateterism cardiac și angiografie condus inițial de dr. Lucreția Cotună, iar din 1998 de dr. M. Iacob. Secția de anestezie și terapie intensivă a luat ființă în anii 1984-1985, având 15 paturi și fiind condusă de dr. Alexandru Popa. Centrul de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
pot oferi date decisive în privința indicației chirurgicale. Se vor efectua: capacitatea vitală (CV), VEMS-ul, raportul VEMS100/ CV, dozarea gazelor PaO2, PaCO2. În cazurile în care amputările funcționale sunt mai mari de 40% sunt indicate explorări suplimentare: scintigrafia pulmonară, cateterism cardiac simplu sau cu sonda dublă cu balonaș. Indicația chirurgicală în cazurile la care „tu-berculoza este vindecată” urmărește obiective diferite, de la caz la caz. Decorticările urmăresc ameliorarea funcției respiratorii. Rezecțiile pulmonare au ca obiectiv extirparea unor teritorii parenchimatoase „vindecate cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
unor artere renale accesorii cu calibru redus, precum și în descoperirea unei stenoze vasculare asociate (prezentă în 10-41% dintre cazuri). Asocierea angio-CT cu angiografia pare a fi algoritmul cel mai fericit în stabilirea bilanțului preterapeutic. În prezent, angiografia clasică realizată prin cateterism tinde să fie înlocuită de angiografia prin MultiSlice CT (MSCT) (numit și MultiDetector CT-MDCT sau Cardiovascular CT) care a revoluționat imagistica cardiovasculară, prin construirea de modele 3D, realizate prin îndepărtarea artefactelor date de bătăile inimii. LEZIUNI ESOFAGIENE Există câteva leziuni
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
examenul CT și IRM (identifică tumori 0,6-0,8 cm), angiografia selectivă de arteră mamară internă, trunchi tirocervical, artere tiroidiene inferioare (rata de depistare 60-70%) [85]. Se mai poate recurge la dozări de parathomon, în sângele venos, prelevat selectiv prin cateterism din venele tiroidiene, vertebrale, timice, mamare și trunchiurile venoase cervico-mediastinale. Prin această metodă se poate stabili diagnosticul de lateralitate în HTP [22]. Tratament chirurgical Excizia chirurgicală este indicată în hiperparatiroidismul simptomatic, hiperparatiroidismul primar asimptomatic și în hiperparatiroidismul normocalcemic. Căile de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]