547 matches
-
iar moartea o vedea ca pe o eliberare a acestuia, care-l proiecta Într-o lume a spiritului liber și pur, capabil de a se manifesta plenar, dincolo de orice fel de constrângeri. Semnificația morții era, prin acest act eliberator, supremul catharsis care conferea valoare absolută sufletului. Moartea nu mai era o angoasă, ci un act de trecere simbolică Într-un registru superior al existenței. Ce trebuie să vedem În aceasta? O convingere sau o consolare? Seneca spune că „moartea nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Educație și cultură. Ed. Cultura Românească, București. 4. Aristotel. Etica nicomahică. Ed. Științifică, București, 1989. 5. Augustin, A. La cite de Dieu. Vol. I-II. Garnier, Paris, 1957. 6. Augustin, A. Les confessions. Garnier, Paris, 1965. 7. Barrucand, D. La catharsis dans le theatre et la psychotherapie. Ed. EPI, Paris, 1970. 8. Bastide, G. Traite de l’action morale. Vol. I-II. PUF, Paris, 1961. 9. Bastide, G. Meditation pour une ethique de la personne. PUF, Paris, 1953. 10. Bastide, G. Les
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
o interpretează ca rezultatul întoarcerii agresiunii asupra subiectului însuși, sub frica pedepsei pe care ar provoca-o „heteroagresiunea”, sau ca urmare a trăirii intense a unui sentiment de culpabilitate. d) Orice act de agresiune constituie, într-un anumit grad, un „catharsis”, care coresnunde unei descărcări a tensiunii afective. În perioada imediat următoare descărcării unei stări de mânie, de exemplu individul se simte mai relaxat, mai degajat; el realizează un echilibru efectiv, care-l face mai puțin sensibil la frustrările următoare. La
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
am așteptat încă mai aștept să cazi/ din carul mare între spinii întrebărilor mele/ sau din ursa mică sub formă de pulbere/ pe creștet aici în dormitorul comun al/ acestei lumi/ unde probăm ritualul sălbatic de îmblânzire a spaimei/ și catharsisul și izbăvirea păcatului ce va să vină" (Evanghelia după Corbu). Cartea în sine se transformă totuși într-un fel de soliloc al acuzatorului, pe deplin convins de vocația sa de martir al literelor, al hieroglifelor (o idee mai veche a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
occidental (posturile de radio "Vocea Americii" și "Europa Liberă", dar și televiziunea "fără frontiere" a perioadei 1987-1989 bulgară în sud, iugoslavă în vest, ungară în vest etc. * la explozia subiectivității și chiar a intoleranței (rasism, xenofobie, intoleranță religioasă etc.), la catharsisul individual și național Una din moștenirile apăsătoare ale comunismului este ura generalizată datorată ideologiei confruntării (noi/vs/ei, dușmanii de clasă) și codificării arbitrarului (F. Thom, 1996:160-163). Or, după distrugerea ordinii comuniste fiecare cetățean dorește să-și ia revanșa
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
creației, opera își începe propriul destin, pro pria existență în lume. Alegând, pentru ași numi creația, sintagma verbe nebune, poetul accentuează caracterul dinamic și nonutilitar al limbii poezești. Aceasta își creează pro pria realitate, stâlp înflăcărat (metaforă a ascensiunii, prin catharsis, spre ilimitate lumi ficționale), de care cititorul este legat pentru totdeauna. Chiar dacă lectorul nu este numit direct, el apare ca referent logic al persoanei a doua, căreia i se adresează eul liric. Se relie fează astfel triada eul creator - verbele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tragedii care trebuie considerată ca atare. Rolul social al tragediei, încă din Grecia antică, n-a fost oare întotdeauna să-i abată de la sânge, lipsă de măsură (hybris) și crimă pe oamenii simpli (Vernant, 1986, p. 88 et sq.)? Faimosul catharsis aristotelic (Aristotel, 1980, p. 188) este în primul rând un proces de înțelegere a ceea ce nu trebuie făcut, o identificare negativă. Atunci de ce să nu se pună în scenă tragediile școlare? Dar cu condiția să li se arate caracterul excepțional
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
al unei soluții, frecventă în literatura de consum: Insula comorilor); (b) intriga patetică (un protagonist atractiv, dar slab, eșuează, iar sfîrșitul nefericit inspiră milă: Tess D'Urberville); (c) intriga tragică (un protagonist atractiv e responsabil de propriul nenoroc, drept care apare catharsis: Oedip rege, Regele Lear); d) intriga punitivă (un protagonist antipatic, deși parțial admirabil, eșuează: Richard III); (e) intriga sentimentală (un protagonist atractiv, dar slab sau pasiv, reușește în cele din urmă: Casa umbrelor, Anna Christie); (f) intriga admirației (un protagonist
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
are loc în condițiile dictate de o tensiune ergică, temperamentală, iar nivelul de instruire și specificitatea individuală a ucigașului reprezintă o cale de eliberare, de detensionare de pulsiunile antisociale (2009, 27). În acest fel, faptașul recurge la diferite căi de catharsis, fără să ia în calcul consecința faptelor sale, actul său este apreciat drept unul oarecare, fără însemnătate sau valoare negativă din punct de vedere social și / sau moral. Așadar, ucigașul, caracterizat printr-un nivel carențat de evoluție psiho- afectivă și
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Ulterior procedează la ierarhizarea comicului caragialean prin comparare cu acela al unor mari dramaturgi ai lumii: Aristofan, Plaut, Molière, Shakespeare și Kleist. Potrivit estimării concluzive a lui S., comicul scriitorului român ar deține superioritatea prin „integralitate și puritate”, procurând un catharsis neatins anterior, ceea ce s-ar explica prin absența oricărei tendințe, a oricărui didacticism, a menținerii în „emoția dezinteresată”. Dramaturgul „împinge comicul din sfera finalității practice în sfera cauzalității sintetice și de aceea, mai ales, comicul său fiind mai pur, este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
a acelor cămări e blând împletita de o alternata mărturisire 54. Momentul de iluminare însoțește actul de plăsmuire a operei, în fapt, participare la Creația continuă caracteristică vieții ("neistovit spectacol") se prelungește în actul lecturii și se exprimă printr-un "catharsis liric"55 ("calmă participare"), care traduce, astfel, exhilarația Sufletului individual ce își regăsește Unitatea pierdută ("arce protectoare 56 în cer") cu Absolutul. Reîntâlnim, în paragraful de mai sus, o expresie - "calmă participare" - , ce ne trimite cu gândul la formulă foarte
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
a pasiunii - e departe de a proceda că un purist, ca un abstractor adică. Cu alte cuvinte, momentul Edgar Poe este marcat de preocupări metodologice și de o nevoie de rigoare tehnică, profund diferite de această căutare modernă a unui "catharsis liric" [s.n.]. Soluția idealista pe care o dă Poe problemei spațiului poetic, într-un anume suflet total ne apare astăzi naivă și provizorie. [...] Poziția singulară a lui Edgar Poe printre poeți se datoreaza credem, tocmai acestei facultăți de a-si
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
166, 167, 175, 198 Blanchot, Maurice, 178, 200 bon sens, 82 Botta, Dan, 11 Brémond, Henri, 35, 36, 37, 38, 61, 67, 90, 200 Buber, Martin, 195, 200 C cadran, 52, 53 Călinescu, George, 45, 200 cântec, 91, 99, 193 catharsis, 98, 119 Cazalis, Henri, 122, 144, 203 cer, 62, 63, 68, 92, 98, 156, 157, 160, 174 Charmion, 108, 130 Ciorănescu, Alexandru, 121, 200 Cirlot, J. E., 46, 83, 91, 92, 160, 200 cititor, 62, 80, 134 Clack, R. A., 92
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Poems, Essays & Letters, p. 26. 54 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher", în Versuri și proza, 1984, p. 214. 55 Termen preluat, după toate probabilitățile, din Henri Bremod. Prière et Poésie, 1926 , pp. 178-206. Vezi, în special, capitolele XV (Le Catharsis) și XVI (Le catharis et la magie des vers). 56 Construcția barbiana reprezintă, probabil, o "adaptare" termenului corespunzător din limba franceză, arc en ciel. În "A Descent Into the Maelström", în The Complete Tales and Poems of Edgar Allan Poe
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
corupției, mediocre sau criminale, în funcție de nivelurile atinse, și deconspirare creează o mare confuzie: ca și cum, în câteva luni, în timp ce erau încheiate capitolele integrării în Uniunea Europeană, tot putregaiul unei societăți ieșea la suprafață. Dacă am fi convinși că era vorba despre un catharsis necesar și dureros, n-am putea decât să-l apreciem. Dar nu suntem. Acest vânt de deconspirare bate într-o perioadă de neliniște socială legată de integrarea europeană. Și acest vânt pare să bată într-un mod selectiv, atingând personalități
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în cele din urmă, în sfera celestă. Autorul Divinei Comedii considera că iubirea și noblețea sunt îngemănate 582, iar frumusețea își găsește sălaș acolo unde se află virtutea, el construind astfel un lanț indestructibil: iubire - noblețe - frumusețe - virtute. Iubirea devine catharsis, purificatoare de patimi. Atât Beatrice, cât și Laura provocau poeților ce le-au dat viață o stare de laudatio, căci nu aparțineau întru-totul acestei lumi, natura lor fiind indicibilă, umanul le era metamorfozat prin virtute, aduceau liniște și aspirația spre
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
educative ale teatrului în spațiul educațional; relevante sunt, în acest sens, funcțiile teatrului ca "act educațional terapeutic": "1. funcția de comunicare recreează o bază psihologică care să favorizeze adaptarea socială; 2. funcția de reglare anulează dezechilibrul și reface homeostazia (prin catharsis); 3. funcția expresivă oferă copiilor posibilitatea de a conferi mesajului trăirile lor afective; 4. funcția persuasivă copilul este influențat pozitiv în timpul participării la activitate; 5. funcția de comprehensiune simpatetică copilul înțelege trăirile partenerului, poate face schimb de sentimente prin intermediul rolurilor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
stilului violent de relaționare umană); dezinhibarea (imaginile care pot favoriza în grad înalt trecerea minorilor la acte violente); desensibilizarea și repetarea frecventă a scenelor violente reduce sensibilizarea copiilor la violență și sporește gradul de acomodare a acestora cu actele violente; catharsis (eliberarea de pulsiuni agresive); incubație (frică, spaimă, insecuritate). Corpusul investigat și perioadele de studiu Conform contractelor cu Consiliul Național al Audiovizualului, cercetarea asupra conținuturilor violente din programele televiziunilor din România s-a desfășurat timp de câte două săptămâni continuu, între
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Fondements de la psychopathologie, PUF, Paris, 1982. Aubert, F., Guittard, Ph., Esențial medical de buzunar, Ed. Libra, București, 2002. Baechler, J., Les suicides, Calman-Levy, Paris, 1975. Ball, B., Leçons sur les maladies mentales, Asselin et Honzeau, Paris, 1890. Barrucand, D., La catharsis dans le théatre et la psychothérapie, Ed. EPI, Paris, 1970. Baruk, H., Traité de psychiatrie, vol. I-II, Masson, Paris, 1959. Bastide, G., Sociologie des maladies mentales, Flammarion, Paris, 1965. Baudouin, Ch., Psychanalyse de l’art, Alcan, Paris, 1929. Belaval
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rezolvate de către elevii mediatori nu impun măsuri disciplinare, înlătură resentimentele și înlătură nașterea altor conflicte. 4. Condițiile medierii • ambient plăcut; • timpul acordat suficient; • atitudini calme; • limbaj adecvat și familiar; • oportunitate pentru a favoriza comunicarea gândurilor, sentimentelor; • confidențialitate și siguranță; • folosirea catharsis-ului, încurajării, ascultării simpatetice; 17 • asigurarea cadrului necesar pentru întărirea comportamentelor de așteptare, atenție, afective față de ceilalți; • creșterea încrederii în sine. 5. Medierea elevilor Pentru ca actul medierii să se desfășoare este necesară prezența mediatorului și a mediatului. a) Mediatorul este
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
unei urme deja existente, pentru că uneori, în privirea noastră,nevoia de narațiune se exasperează, până când vedem cauza, vedem cauzal, vedem obiectele picturale lansându-se unele pe altele. Uneori, înăuntrul privirii noastre, narațiunea ca avertizare, dezvăluire, trădare, convingere, legitimare, mediere, normă, catharsis sau mit, atinge un fel de limită și dispunerea narativă a imaginilor începe să funcționeze. Vedem în imagini un discurs în care oamenii, obiectele și întâmplările lor povestesc despre lucruri din cele mai nebănuite. Un discurs despre felul în care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
politică prin relațiile de putere și autoritate. Indivizi, grupuri și națiuni luptă pentru putere, înțeleasă atît ca un control efectiv asupra mijloacelor coercitive, cît și ca relație de autoritate bazată pe legitimitate. Istoria se desfășoară în cicluri eterne și nici un catharsis nu poate pune punct luptelor ei permanente (Bobbio 1981: 217). Puterea părea atît de "de-la-sine-înțeleasă", iar politica puterii atît de dominantă în relațiile internaționale, încît teoreticienii realiști își aduceau aminte foarte rar să reconstituie originile conceptului lor de căpătîi. Morgen-thau
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
rezolvate de către elevii mediatori nu impun măsuri disciplinare, înlătură resentimentele și înlătură nașterea altor conflicte. 4. Condițiile medierii • ambient plăcut; • timpul acordat suficient; • atitudini calme; • limbaj adecvat și familiar; • oportunitate pentru a favoriza comunicarea gândurilor, sentimentelor; • confidențialitate și siguranță; • folosirea catharsis-ului, încurajării, ascultării simpatetice; 17 • asigurarea cadrului necesar pentru întărirea comportamentelor de așteptare, atenție, afective față de ceilalți; • creșterea încrederii în sine. 5. Medierea elevilor Pentru ca actul medierii să se desfășoare este necesară prezența mediatorului și a mediatului. a) Mediatorul este
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
capacitate a autorului de producere a urii de clasă, de manipulare și mobilizare a ei din spațiul inefabil al imaginarului În cel concret al realului. Cultivarea urii (de chiabur, de clasă), a violenței, a instigării, ațâțării și Învrăjbirii, Întruchipează noul catharsis la care va fi Înhămat esteticul și creativitatea din vreme. Acest potențial transformator, activ și nu pasiv, este depistat și popularizat de critica literară, Încă de la primele manifestări epice ale lui Petru Dumitriu: „Nuvela lui Petru Dumitriu constituie un jalon
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Clasicism și romantism, Hedonismul estetic, Este arta un joc?), F. Aderca (Mic tratat de estetică literară și o suită de interviuri care vor intra în Mărturia unei generații), N.N. Matheescu (Instinctul artistic, Conceptul estetic al lui Auguste Comte, Considerațiuni asupra catharsisului aristotelic, Despre mituri, De la Platon la Durkheim), Ramiro Ortiz (studii referitoare la capodoperele literaturii italiene), Camil Petrescu (Tehnica teatrală, Arta cinematografului, Revistele provinciale, Jean Cocteau are oroare de școlile literare, Un june critic bătrân - despre Pompiliu Constantinescu), Ion Pillat. Recenzii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]