616 matches
-
comuna era reședința plășii Bistrița de Sus a județului Bacău și era formată din satele Gârleni, Racila, Lespezi și Șurina, având în total 1731 de locuitori ce trăiau în 434 de case. În comună funcționau trei biserici ortodoxe și una catolică (în Lespezi), și o școală întreținută din fondurile principesei de Wittgenstein și în care învățau 19 elevi (toți băieți). În Primul Război Mondial, țăranii din Racila, Gârleni, Racova, Valea lui Ion, Blăgești au luat parte la apărarea țării pe fronturile
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
Horgești și Răcea, având în total 2636 de locuitori. În comună funcționau două școli mixte (una la Gioseni din 1866 și una la Horgești din 1890) cu 50 de elevi, două biserici ortodoxe în satele Gioseni și Horgești și două catolice în aceleași două sate, o moară cu aburi, două mori de apă și o fabrică de spirt, iar principalii proprietari de pământ erau fiica lui Ion Strat, pe nume Alisa D. Lecca, Profira Strat și Ioan Gh. Lecca. Anuarul Socec
Comuna Gioseni, Bacău () [Corola-website/Science/300673_a_302002]
-
XIX-lea, comuna purta numele de "Fântânelele", făcea parte din plasa Bistrița de Sus a județului Bacău și era formată din satele Andrieșești, Hemeiuș (reședință), Trebișu și Secătura, având în total 1708 locuitori. În comună existau trei biserici ortodoxe, una catolică, o capelă protestantă, o velniță și o școală mixtă cu 14 elevi (dintre care o fată) la Hemeiuș, iar principalul proprietar de pământ era principesa Lucie Schoenbrun-Waldenburg (proprietate constând în principal din pădure). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
de Jos a județului Bacău și era formată din satele Mărgineni-Munteni, Mărgineni-Unguri, Valea Budului și Gherăești, cu 1498 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 55 de elevi înființată în 1868, o biserică ortodoxă la Mărgineni-Munteni și una catolică la Mărgineni-Unguri, iar principalii proprietari de terenuri erau Sandu Crupensky, frații Brăescu și D. Frunză. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Luncani și Slobozia-Luncani. Comuna Luncai compusă din satele Luncani, Tocila
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
și Berindești, cu 2201 locuitori. În comună existau trei mori de apă, una de aburi, două școli mixte una deschisă în 1865 la Răcăciuni cu 55 de elevi și una la Gâșteni cu 13 elevi două biserici ortodoxe și una catolică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa, în aceeași plasă, și comuna Fundu-Răcăciuni, cu satele Fundu Răcăciuni, Ciocani, Curmătura și Gâșteni, având în total 1066 de locuitori ce trăiau în 320 de case. Comuna Răcăciuni avea 14
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
Băhnășeni", făcea parte din plasa Tazlăul de Sus a județului Bacău și era formată din satele Băhnășeni, Borzești, Pârjol, Tărâța (Gura Solonțu) și Câmpeni, cu 1717 locuitori care trăiau în 485 de case. În comună existau patru biserici ortodoxe, una catolică și o școală cu 9 elevi (dintre care o fată) deschisă în 1884 la Băhnășeni, iar cel mai mare proprietar funciar din comună era Vasile Lazu. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa, în aceeași plasă, și
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
din satele Orășa Mare, Valea Rea-Sat, Valea Rea-Târg, Bălăneasa, Lunca, Scăriga, Poiana și Vrăbieni, având în total 2241 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă înființată în 1864, trei biserici ortodoxe (la Poiana, Bălăneasa și Orășa Mare) și una catolică la Bălăneasa. Anuarul Socec din 1925 o consemnează cu numele de "Valea Rea" în plasa Tazlău a aceluiași județ, având 2760 de locuitori în satele Orășa, Poiana, Valea Rea, Valea Rea-Târg și în cătunele Lunca și Scăriga. În 1950, comuna
Comuna Livezi, Bacău () [Corola-website/Science/300680_a_302009]
-
a județului Bacău și era formată din satele Grozești, Ferăstrău, Marginea și Călcâiu, având în total 3288 de locuitori ce trăiau în 867 de case. În comună existau o școală deschisă la Grozești în 1865, o biserică ortodoxă și una catolică (ambele la Grozești) și încă o biserică catolică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Hârja, formată din satele Hârja și Punctul Oituz, cu 853 de locuitori. Aici existau o școală mixtă
Comuna Oituz, Bacău () [Corola-website/Science/300687_a_302016]
-
Bistrița de Jos a județului Bacău și era formată din satele Dealu Nou, Pietricica, Tazu, Bărzulești, Coman, Găidariu, Sărata și Talpa, având în total 1517 locuitori ce trăiau în 400 de case. În comună funcționau două biserici ortodoxe și trei catolice. În 1931, comuna a luat numele de "Sărata", după noul sat de reședință, și era formată din satele Bălțata de Jos, Bălțata de Sus, Chiștea, Dealu Nou, Sărata și Talpa. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Bacău din
Comuna Sărata, Bacău () [Corola-website/Science/300699_a_302028]
-
Mileștii de Sus, Văleni, Valea lui Drag și Largă, avea 968 de locuitori ce trăiau în 238 de case; aici existau o școală mixtă deschisă la Mileștii de Sus în 1865, o biserică ortodoxă la Mileștii de Sus și una catolică la Văleni. Comună Nănești avea în componență satele Nănești, Vladnicu și Mărăști cu 1484 de locuitori ce trăiau în 370 de case și avea o școală mixtă cu 14 elevi deschisă în 1859, două biserici ortodoxe la Nănești și una
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
la Văleni. Comună Nănești avea în componență satele Nănești, Vladnicu și Mărăști cu 1484 de locuitori ce trăiau în 370 de case și avea o școală mixtă cu 14 elevi deschisă în 1859, două biserici ortodoxe la Nănești și una catolică la Vladnicu, iar principalii proprietari erau Caton G. Lecca, Profira Strat și N. Țintă. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunelor Milești și Nănești și comasarea lor cu comună Parincea. Astfel, comuna Parincea, în continuare reședința de plasă (plasa Siret
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
Prăjăști-Moldoveni, Prăjăști-Unguri (reședința) și Traian (recent înființat în 1879), având în total 1747 de locuitori ce trăiau în 524 de case. În comună funcționau o școală mixtă cu 42 de elevi la Prăjăști-Unguri, o biserică ortodoxă la Prăjăști-Moldoveni și una catolică la Prăjăști-Unguri, iar principalul proprietar de terenuri era statul. Anuarul Socec din 1925 consemnează separarea satului Traian, comuna rămânând cu satele Prăjești (rezultat prin unirea satelor Prăjești-Moldoveni și Prăjești-Unguri), Bogdăneștii de Jos și Bogdăneștii de Sus, având 2083 de locuitori
Comuna Prăjești, Bacău () [Corola-website/Science/300695_a_302024]
-
și era formată din satele Valea Seacă, Albeni, Florești, Buchila, Galbeni și Bălțata, având în total 2839 de locuitori. În comună funcționau trei mori de apă, o școală mixtă deschisă în 1865 la Valea Seacă, o biserică ortodoxă și trei catolice, iar principalul proprietar de terenuri era principesa Lucia de Schoenburg-Waldenburg. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Răcăciuni a aceluiași județ, formată din satele Albeni, Buchila, Florești, Frăsinoaia, Galbeni, Ruginca, Valea Seacă, Dămocu din afară și Dămocu din năuntru
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]
-
comunei Ruși, formată din satele Ruși, Coteni, Furnicari, Izvoarele și Bălțata, cu 1203 locuitori. Comună avea cinci mori de apă, o școală mixtă cu 59 de elevi înființată în 1864, trei biserici ortodoxe (la Ruși, Bălțata și Izvoarele) și una catolică la Izvoarele. Anuarul Socec din 1925 consemnează unirea celor două comune sub denumirea de "Letea Veche", comuna din plasa Siret a aceluiași județ, având 1997 de locuitori în satele Fundul lui Bogdan, Jieni, Letea, Podu Radomirești de Sus, Ungureni, Rușii
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
În comună existau două mori de apă, o moară de vânt, cariere de piatră, o școală mixtă cu 17 elevi (dintre care 2 fete) înființată în 1858 la Bogdana, patru biserici ortodoxe (la Bogdana, Gutinașu, Rădeana și Gârbovanu) și două catolice (la Gutinașu și Valea Seacă), iar principalii proprietari de terenuri erau G. Donici, statul, moștenitorii lui Grigorie al Palaghiței, Constantin Corbu, Em. Donici și Tulea Welt. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
și era formată din satele Nadișa, Năsoești-Răzeși, Năsoești-Particulari, Cetățuia, Răchitișu și Strugari, având în total 2039 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă deschisă în 1867 la Nadișa, patru biserici ortodoxe (la Nadișa, Cetățuia, Năsoești-Răzeși și Răchitișu) și două catolice (la Năsoești-Particulari și Răchitișu), iar principalii proprietari de terenuri erau G. Iurașcu, L. Lucian Vernier, I. Curpăneanu și statul. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Tazlău a aceluiași județ, având 4300 de locuitori în satele Cetățuia, Iazu, Nadișa
Comuna Strugari, Bacău () [Corola-website/Science/300703_a_302032]
-
Hertioana-Răzeși și Hertioana-Satului, având în total 726 de locuitori ce trăiau în 212 case. În comună existau o școală cu 10 elevi (dintre care 5 fete) înființată în 1888, două biserici ortodoxe (la Hertioana-Răzeși și Bogdăneștii de Jos) și una catolică la Bogdăneștii de Jos, iar principalii proprietari de terenuri erau Eudochia I. Lecca, Ștefan Țărțescu, Gr. Osmachi Teodoru și Eliza Mustea. La acea vreme, satul Traian, recent înființat în 1879, făcea parte din comuna Prăjești din aceeași plasă. Anuarul Socec
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
de asemenea motive de mândrie ale comunității din Diosig . Localitatea Diosig se caracterizează prin diversitatea socială cauzată de existența a 3 naționalități reprezentative, română, maghiară și rromă, precum și de diversitate religioasă: există aici 2 biserici ortodoxe, o biserică reformată, una catolică, o biserică baptistă și una penticostală. Cea mai răspândită religie de aici este cea reformată. Pe plan local și nu numai se face simțită emigrarea în străinătate, mai ales în rândul tinerilor mulți, dintre aceștia au ales în ultimul timp
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
rezultând un total de 897 de copii. În unitățile de învățământ își desfășoară activitatea cadre didactice tinere, proaspăt absolvenți ai unităților de învățământ superior, cadre calificate cu experiență în procesul educațional Localitate are două biserici ortodoxe, o biserică reformată, una catolică, o biserică baptistă și una penticostală. Cea mai răspândită religie de aici e cea reformată cu biserica construită în 1604, iar forma actuală o are din anul 1864. Biserica baptistă există din 1888 (era una din cele trei centre misionare
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
Leurdeni, în plasa Dâmbovița a județului Ilfov. Comuna Popești-Conduratu era formată din două sate, Popești-Români și Popești-Pavlicheni, 810 locuitori, în majoritate bulgari romano-catolici, care trăiau în 154 de case. În comună funcționau o școală mixtă, o biserică ortodoxă și una catolică. Comuna Leurdeni era formată din satele Leurdeni-Români și Leurdeni-Sârbi, având 496 de locuitori. În comună funcționau o mașină de treierat cu aburi, o școală mixtă cu 8 elevi (din care 3 fete) și o biserică. În anul 1873, cele două
Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300508_a_301837]
-
(n. 21 septembrie 1452, Ferrara, d. 23 mai 1498, Florența) a fost un călugăr dominican italian, predicator, critic și reformator al moravurilor religioase și sociale catolice. s-a născut la 21 septembrie 1452 în Ferrara, fiu al lui Niccolò Savonarola, din mica nobilime locală, și al Elenei Bonaccorsi, originară din Mantova. Girolamo își face educația în Ferrara cu studii de filosofie, muzică, medicină și desen. La
Girolamo Savonarola () [Corola-website/Science/299537_a_300866]
-
de electorii papali (începând din Evul Mediu, purtând numele de Colegiul Cardinalilor). Unii dintre conducătorii unor mici biserici, care s-au autonumit în fruntea comunităților lor, sunt numiți de asemenea "antipapi." Pe durata unor perioade tulburi în istoria Bisericii Romano Catolice, au avut loc alegeri foarte controversate ale unor papi. Unele dintre aceste alegeri au fost considerate invalide, ori datorită faptului că o mare majoritate a electorilor papali au pretins că acele alegeri nu ar fi fost corecte, (ca în cazul
Antipapă () [Corola-website/Science/299599_a_300928]
-
imediată pentru această faptă este excomunicarea antipapei. Unii catolici schismatici din zilele noastre, numiți sedevacantiști, pretind că papii aflați la Roma sunt eretici datorită diverselor reforme pe care sedevacantiștii le văd ca inovații nelegitime în practicile sfinte al Bisericii Romano Catolice. Astfel de reforme au fost adoptate în timpul pontificatului Papei Ioan al XXIII-lea și al pontificatului Papei Paul al VI-lea, printre acestea aflându-se și aspecte ale celui de-Al doilea Conciliu de la Vatican. Printre cele mai criticate reforme
Antipapă () [Corola-website/Science/299599_a_300928]
-
se liniștise, în 2006 Madonna a agitat din nou spiritele, de această dată întorcându-se la controversele religioase; în turneului mondial "Confessions", în timpul interpretării melodiei „Live to Tell” Madonna a fost „crucificată” pe o cruce gigantică. Biserica ortodoxă și cea catolică au condamnat-o pentru blasfemie, și au cerut ca spectacolele ei sa fie anulate în țări precum Italia sau Rusia. În 2008, turneul "Sticky & Sweet" a stârnit controverse puternice datorită faptului că în timpul interludiului video „Get Stupid”, imaginea candidatului la
Madonna () [Corola-website/Science/299602_a_300931]
-
(în ) este un dicaster al Bisericii Catolice, care are ca scop păstrarea și promovarea învățăturilor de credință și de morală în toată lumea catolică. Cogregația este alcătuită din 23 de membri și este condusă de un prefect. Congregația pentru doctrina credinței este cea mai veche congregație a Curiei Romane, fiind instituită în 1542 de Papa Paul al III-lea, cu numele de "Sacra Congregație
Congregația pentru Doctrina Credinței () [Corola-website/Science/299682_a_301011]