3,300 matches
-
astfel încât autorul faptei o poate răsturna prin predarea contabilității. Pentru ca nerespectarea prevederilor referitoare la evidența contabilității să atragă răspunderea pentru intrarea în insolvență, Curtea a reținut ca fiind necesară dovedirea existenței prejudiciului, a culpei și a legăturii de cauzalitate între faptă și intrarea în insolvență a debitoarei. Întrucât acțiunea necesită stabilirea unei legături de cauzalitate între fapta administratorului și insuficiența activului, nu sunt suficiente existența faptei de a nu ține o contabilitate periodică și nerespectarea dispozițiilor legale, fără a
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
evidența contabilității să atragă răspunderea pentru intrarea în insolvență, Curtea a reținut ca fiind necesară dovedirea existenței prejudiciului, a culpei și a legăturii de cauzalitate între faptă și intrarea în insolvență a debitoarei. Întrucât acțiunea necesită stabilirea unei legături de cauzalitate între fapta administratorului și insuficiența activului, nu sunt suficiente existența faptei de a nu ține o contabilitate periodică și nerespectarea dispozițiilor legale, fără a se concretiza modul în care această faptă a dus la insuficiența activelor. Indiferent dacă este instituită
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
neîntocmirea contabilității sau cu întocmirea acesteia cu nerespectarea legii. În orice caz, este necesară mai întâi dovada certă a săvârșirii faptelor referitoare la ținerea contabilității și apoi a caracterului lor ilicit, aplicarea prezumției relative referitoare la culpă și legătura de cauzalitate fiind ulterioară. Curtea subliniază însă că aceste aspecte nu intră în sfera atribuțiilor instanței de contencios constituțional, ci rămân la latitudinea instanței competente, întrucât administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar, ori de câte ori identifică persoanele culpabile de starea
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
după caz, lichidatorul judiciar, ori de câte ori identifică persoanele culpabile de starea de insolvență a debitorului, va promova acțiunea în antrenarea răspunderii patrimoniale [Decizia nr. 370 din 3 iunie 2021, paragraful 28]. ... 18. În ceea ce privește legătura de cauzalitate, Curtea a reținut că între fapta ilicită și prejudiciu (starea de insolvență, în terminologia legii) trebuie să existe o relație directă de la cauză la efect, în sensul că lipsa disponibilităților se datorează faptei prevăzute de lege, neintrând în domeniul
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
1) din Legea nr. 85/2014, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, fără să depășească prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvență a debitorului. Săvârșirea unei fapte ilicite dintre cele prevăzute limitativ de
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
în speță, legiuitorul, în dinamica legislativă, a realizat o modificare esențială, ce ține de fapta de neținere a contabilității, și anume aceea că, în cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă relativ. Faptul că administratorul social sau lichidatorul judiciar nu a pus la dispoziția practicianului evidența contabilă, în temeiul obligației legale care îi incumbă, generează prezumția relativă că evidența contabilă nu s-a ținut, fiind
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
că prin Decizia nr. 370 din 3 iunie 2021, paragraful 28, în ceea ce privește condițiile răspunderii civile și atragerea răspunderii pentru intrarea în insolvență, Curtea a învederat că este necesară dovedirea existenței prejudiciului, a culpei și a legăturii de cauzalitate între faptă și intrarea în insolvență a debitoarei, aspect ce nu intră în sfera atribuțiilor instanței de contencios constituțional, ci rămân la latitudinea instanței competente, Curtea reține că acestea sunt chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea legii în cauzele
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
acestora vizând ordinea de drept și realizarea competenței autorităților publice. Deși dispozițiile constituționale și cele ale legii speciale le impuneau persoanelor juridice reclamante să facă dovada existenței drepturilor subiective și a intereselor legitime individuale directe, precum și existenței legăturii de cauzalitate între vătămarea drepturilor sau a intereselor lor legitime prin emiterea hotărârilor Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020 și nr. 967/2020, reclamantele s-au rezumat la invocarea unor principii care însă nu pot suplini obligațiile legale amintite. Examinând conținutul cererii de suspendare
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
aștepta în mod legitim din partea autorităților și dreptul de a se bucura de bunurile sale [Öneryıldız împotriva Turciei (MC), nr. 48.939/99, pct. 134, CEDO 2004-XII]. ... 71. În speță, nu există nicio îndoială cu privire la existența unei legături de cauzalitate între întârzierea legiferării imputabile statului și lipsa despăgubirilor acordate reclamantelor pentru imposibilitatea exploatării pădurilor lor clasificate drept zone protejate Natura 2000. Părțile nu și-au exprimat o opinie clară cu privire la faptul dacă prejudiciul rezultat este analizat ca o
HOTĂRÂREA din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284782]
-
o cotă-parte aferentă din costurile comune, respectiv costurile indirecte și cele generale ale societății. (2) OTS alocă costurile comune între serviciul de transport reglementat și celelalte servicii reglementate/nereglementate, folosind o metodă de alocare a costurilor care respectă următoarele principii: a) cauzalitatea economică - atribuirea costurilor acelor activități care le determină; ... b) obiectivitatea - atribuirea costurilor fără urmărirea unui interes ori obținerii unui beneficiu nemeritat al societății; ... c) transparența - atribuirea pe bază de reguli definite și care să permită identificarea costurilor atribuite fiecărei activități
METODOLOGIE din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288733]
-
funcție de reprezentarea pe care și-o face victima, ci de constatarea și evaluarea obiectivă a judecătorului“ (Ilie Urs, op. cit., p. 126). „Domeniul predilect al prejudiciilor prin ricoșeu se află cel mai frecvent în sfera prejudiciilor corporale“, legătura de cauzalitate fiind prezentă în sensul că „prejudiciul pe care îl suferă victima imediată este prin el însuși la originea directă a altor prejudicii cauzate unor terțe persoane“ (Liviu Pop, Ionuț-Florin Popa, Stelian Ioan Vidu, op. cit., p. 575). De altfel, analize
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
de considerentele mai sus invocate, Curtea constată că, generic vorbind, în sistemele juridice de common law predomină abordarea funcțională, care protejează juridic mai ales victimele directe și conform căreia pentru acordarea unei reparații patrimoniale trebuie dovedită în instanță legătura de cauzalitate imediată dintre fapta ilicită și prejudiciul reclamat, prejudiciile pentru victimele indirecte fiind rar admise, doar în cazuri excepționale (atunci când afectarea gravă și iremediabilă a sănătății victimei directe conduce nemijlocit la crearea unui prejudiciu de afecțiune propriu al victimei indirecte
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
și o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială“. Potrivit art. 1.357 din Codul civil, condițiile ce trebuie îndeplinite pentru angajarea răspunderii civile delictuale sunt următoarele: săvârșirea unei fapte ilicite, vinovăția făptuitorului, existența unui prejudiciu și legătura de cauzalitate directă între fapta ilicită și prejudiciu. În ceea ce privește prejudiciile, conform art. 1.355 alin. (3) și art. 1.385 alin. (1) din Codul civil, acestea se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. Așa fiind, având în vedere
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
conform art. 1.355 alin. (3) și art. 1.385 alin. (1) din Codul civil, acestea se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. Așa fiind, având în vedere condiționarea angajării răspunderii civile delictuale de existența unui raport direct de cauzalitate între săvârșirea faptei ilicite și prejudiciul produs, deducem că doar victima directă a faptei ilicite cauzatoare de prejudicii de natură nepatrimonială poate fi titulară a dreptului de a obține despăgubiri. Aceeași concluzie rezultă și din interpretarea coroborată a prevederilor art.
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
fost restrânsă, în mod nejustificat, sfera beneficiarilor despăgubirilor ce se impune a fi acordate potrivit dispozițiilor art. 1.391 din Codul civil, sferă în care ar trebui incluse și victimele prin „ricoșeu“. Însă, astfel cum am arătat mai sus, legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu există doar în cazul persoanelor afectate în mod direct de faptele ilicite, adică a victimelor directe, prejudiciul suferit de victimele „prin ricoșeu“ nefiind de natură a rezulta în mod direct din săvârșirea faptei ilicite. De
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
atribuie costurile directe și i se alocă o cotă-parte aferentă din costurile comune, respectiv costurile indirecte și cele generale ale societății. (2) OD alocă costurile comune activităților de distribuție reglementate/nereglementate folosind o metodă de alocare care respectă următoarele principii: a) cauzalitatea economică - atribuirea costurilor acelor activități care le determină; ... b) obiectivitatea - atribuirea costurilor fără urmărirea unui interes ori obținerii unui beneficiu nemeritat al societății; ... c) transparența - atribuirea pe bază de reguli definite și care să permită identificarea costurilor atribuite fiecărei activități
METODOLOGIE din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288712]
-
SPAET (de exemplu: capacități modulare de producere); ... ... f) furnizarea energiei termice. ... Articolul 12 Separarea cheltuielilor și veniturilor între activitățile prevăzute la art. 11 se realizează de către operatorul SPAET cu respectarea legislației în vigoare, având la bază următoarele principii: a) cauzalitatea - cheltuielile și veniturile sunt atribuite în concordanță cu activitatea care le determină; ... b) obiectivitatea - cheltuielile și veniturile sunt atribuite pe baze obiective, fără a se urmări un interes ori obținerea unui beneficiu nemeritat; ... c) transparența - cheltuielile și veniturile sunt atribuite
METODOLOGIE din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289211]
-
precauție tratamentul cu pdC1-INH 2000 UI la pacienții cu tulburări de coagulare. (Tromboza a apărut în încercările de tratament cu doze mari de C1-INH cu administrare i.v. La dozele recomandate pentru administrare subcutanată, nu a fost stabilită o relație de cauzalitate între evenimentele tromboembolice și utilizarea concentratului de C1-INH. ) În caz de sarcină/intenție de sarcină se va anunța medicul curant în vederea deciziei inițierii/continuării tratamentului. Există date limitate, dar care nu sugerează un risc crescut, ca urmare a utilizării medicamentelor cu
ANEXĂ din 29 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288192]
-
au fost produse leziuni traumatice pentru a căror vindecare a avut nevoie de 3-4 zile de îngrijiri medicale. Referitor la prejudiciu, acesta a constat în suferințele de ordin moral cauzate inculpaților-părți civile. ... 43. Cu privire la existența unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, instanța de fond a considerat și această condiție îndeplinită, prejudiciul reieșind în mod direct din faptele ilicite ale inculpaților, lanțul cauzal nefiind întrerupt. ... 44. S-a reținut că, în materie delictuală, legiuitorul a instituit răspunderea
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
cu subiect activ plural, cum este încăierarea, toate persoanele având calitatea de inculpați, neexistând în mod separat o victimă față de care acești inculpați să răspundă civil. În măsura în care probatoriul administrat ar fi permis reținerea unor legături de cauzalitate între actele infracționale și fiecare prejudiciu provocat persoanelor constituite părți civile, cu certitudine încadrarea juridică a faptelor nu ar mai fi fost aceea de încăierare, putând fi reținută o infracțiune de lovire. ... 61. Modul de soluționare a pretențiilor civile nu
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
reparație, care se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat. ... 195. Stabilirea răspunderii civile delictuale presupune îndeplinirea următoarelor condiții: săvârșirea unei fapte ilicite, producerea unui prejudiciu, material sau moral, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția, chiar sub forma celei mai ușoare culpe. ... 196. Potrivit art. 79 din Codul de procedură penală, persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin fapta penală se numește persoană vătămată
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
prin textul de lege examinat regula care trimite la concluzia că fapta victimei, care a contribuit la cauzarea prejudiciului și care a concurat cu cea a autorului faptei ilicite, devine o cauză străină ce afectează în mod direct raportul de cauzalitate și, indirect, prin aceasta, celelalte condiții ale răspunderii civile delictuale reținute în sarcina autorului faptei ilicite. ... 204. Instanța supremă a statuat că art. 1.371 alin. (1) din Codul civil trebuie avut în vedere prin corelare cu art. 16 din Codul
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
efect pozitiv preconizat este reprezentat de crearea de locuri de muncă inclusiv în domeniile de activitate aferente managementului resurselor de apă, dar și în cel al construcțiilor de locuințe situate în zone expuse riscului la inundații. Acest fapt își găsește cauzalitatea în intensificarea manifestării tot mai severe a fenomenelor de risc climatic, evenimentele hidro-meteorologice extreme fiind tot mai frecvente, cu intensitate crescută a impactului potențial prin prisma riscului asociat al producerii unor daune materiale semnificative. Totodată, din perspectivă economică, este important
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
atribuită, actuală, determinată cantitativ și valoric; ... b) fapta prin care s-a produs paguba să aibă caracter ilicit; ... c) vinovăția, sub forma intenției sau culpei, să fie stabilită cu certitudine în sarcina autorului/autorilor pagubei; ... d) să existe o legătură de cauzalitate între fapta cu caracter ilicit și paguba produsă. ... (2) Nu se stabilește răspundere materială pentru pagube îndoielnice, ipotetice sau eventuale. Articolul 5 La analiza condițiilor menționate la art. 4 alin. (1) se ține seama de următoarele precizări: a) lipsurile de
INSTRUCȚIUNI DE APLICARE din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281854]
-
constau plusurile, starea calitativă și valoarea lor; ... b) în ce constau lipsurile, starea calitativă și valoarea lor; ... c) împrejurările în care s-au constatat plusurile și lipsurile, cauzele care le-au determinat, gestiunile în care s-au produs, legătura de cauzalitate între plusuri și lipsuri; ... d) dacă, între plusuri și lipsuri, compensarea reciprocă se încadrează în prevederile actelor normative în vigoare și măsura în care cauzele și împrejurările justifică aceste compensări. ... ... ... 3. La partea de concluzii și propuneri a procesului-verbal de
INSTRUCȚIUNI DE APLICARE din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281854]