2,337 matches
-
Teatrul Național are un repertoriu inferior, piesele sunt rău montate și tot atât de rău jucate; afară de cei câțiva artiști de mâna întâia, ceilalți nu sunt demni de prima scenă a Regatului. în sfârșit, după atâtea melodrame jucate prost, precum Marion Delorme, Cazacii și polonii etc., Alexandru Odobescu, finul prozator, trimite teatrului o localizare: Nea Frățilă, localizată după L’Ami Fritz a lui Erckmann-Chatrian.<footnote id=”71”><Într-adevăr, piesele Marion Delorme de Victor Hugo (în care rolul titular era interpretat de Aristizza
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Alexandru Odobescu, finul prozator, trimite teatrului o localizare: Nea Frățilă, localizată după L’Ami Fritz a lui Erckmann-Chatrian.<footnote id=”71”><Într-adevăr, piesele Marion Delorme de Victor Hugo (în care rolul titular era interpretat de Aristizza Romanescu) și Hatmanul (Cazacii și polonii) de Paul Déroulède, reprezentate în toamna anului 1881, nu s-au bucurat de o prea bună primire din partea publicului (Massoff, op. cit., pp. 117-118); pregătită tot pentru această stagiune premiera localizării realizată de Al. Odobescu și G. Ionnescu-Gion după
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ignoranța liderilor comuniști, dar constatăm din stenogramele publicate recent de "România literară", că membrii Comitetului Politic Executiv al defunctului partid comunist discutau într-o ședință despre traducerea unei poezii a lui Mihai Eminescu în ucraineană (prezentat ca "nepot al unui cazac"), într-un volum apărut în 1974. Liderii comuniști preconizau publicarea unei replici a unui critic reputat în "România literară", care însă nu a mai apărut. Mă întreb câte asemenea discuții au loc la ședințele partidelor din România și câți politicieni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
unde rămase mult timp de frica Turcilor. Peste scurt timp, vin însă și alte nenorociri asupra Cernăuților. După dezastrul lui Carol al XII-lea din Suedia, 1709, care fugise în Turcia, o parte a suedezilor fugiți vin împreună cu 300 de cazaci la Cernăuți. Neaflând aici destulă hrană, se răsfiră prin împrejurimile orașului. Scurt timp după aceasta intră 3-4000 de ruși peste Cuti și Mihalcea în Cernăuți, care îi surprind pe aceștia și-i nimicesc. Acestea deabia trecute, iată că intră în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Scurt timp după aceasta intră 3-4000 de ruși peste Cuti și Mihalcea în Cernăuți, care îi surprind pe aceștia și-i nimicesc. Acestea deabia trecute, iată că intră în Bucovina la anul 1739 o armată de 120.ooo de ruși, cazaci și calmuci sub comanda lui Munich, luând drumul peste Zastavna, Subraneți, Jucica spre Rarancea, unde-i bat pe turci și încheie pacea. La întoarcere vin la Cernăuți și duc o mulțime de locuitori la Rusia. Cu dânșii părăsește țara și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
român: I. Așezările românești în regiunile Tranistriene; II. Datele statistice rusești privitoare la Românii Transnistrieni III. Pribegirea elementului românesc în Galiția, Silezia, Moravia și Croația; IV. Răspândirea elementului românesc până la Nistru și dincolo de această apă; V. Relațiile românilor Transnistrieni cu cazacii; VI. Raporturile Transnistrienilor cu polonii; VII. Românii Transnistrieni sub hatmania lui Duca Vodă; VIII. Planurile rusești de expansiune și colonizare; IX. Colonizările românești în Ucraina Hanului; X. Organizația bisericească la Românii Transnistrieni; XI. Viața economică și culturală; XII. Deșteptarea Românilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
e plecat pe drumul despărțirii, cu sfârșit apropiat (...). Este Încă plin de delicateță, de recunoștință față de mine și de norocul care l-a urmărit toată viața, În primejdiile prin care el a trecut neatins. A venit În țară, ca locotenent cazac cavalerist, de la Don la etatea de 23 de ani În 1920. A fost decorat cu Crucea de aur Sf. Gheorghe În gradul de cavaler, pentru că prin mari primejdii a salvat viața unui general rus de Stat Major, În războiul cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
se spun nu numai drăcării", ci și întâmplări de necrezut. Sunt cercetate relațiile principelui moldovean cu Racoți, voievodul Transilvaniei, inclusiv cu prințul lituan Radziwill; nunta silită a frumoasei Ruxanda cu Timuș Hmelnițki se produce "după prădăciunea Moldovei de tătari și cazaci." Sumedenie de note despre Moldova ștefaniană fuseseră valorificate în 1934 în Viața lui Ștefan cel Mare, scriere a unui istoric riguros. După un an apărea Ucenicia lui Ionuț, primul tom al trilogiei Jderilor, operă suprapunând documentelor fundamentale disponibilitățile ficțiunii; instrumente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de foc și gemând din greu în fața păharelor pline. Glasu-i aspru, răgușit puțin, accentu-i hărțăgos și obișnuitele-i sudalme sunt tuturora cunoscute. Când strigă el încruntându-se și vânturându-și barba mare, toți tac. El însuși cu înfățișarea-i de Cazac mânios și neînduplecat vrea să pară rău și bătăios, și poate, întăiu din obiceiu, mai târziu din deprindere, a ajuns așa cum e, răcnind și bând nopți întregi, pe când în realitate el e un băiat bun, destul de blând și domol. Zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui, o femeie din nobilime, care, în exaltarea revoluției, urmase pe băiatul sărac, ca să-și refacă viața (o Noră rusoaică) și ca să premenească lumea... Un povestitor elegant, cu ochelari de aur, sceptic și zâmbitor... În Prusia Orientală când au năvălit Cazacii, o fată cu mama ei cearcă să stăvilească vandalismele. Dau dovadă de civilizație și demnitate Puhoiul trece peste ele inconștient și sălbatic. Reversul: grozăvia sumbră de la bălțile Mazuriei... Aceiași oameni (arătați cu nume) cari au rânjit necinstind și omorând două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la beție, află că și Sigismund e la fel. Căci sunt buni băutori; dar Sigismund e căpetenia băutorilor. Fata refuză... Lupul pretextează motive de ordin religios, și tratativele de căsătorie se rup. La Lupul intervin și motive politice împăcarea între Cazaci și Poloni, și planul său de a se apropia de Poloni prin vreo alianță cu vreun nobil leah. Intervine, întru aceasta, și Ianuș Radziwill. Se opun Turcii și cer ostatec pe Ștefăniță. Radziwill se căsătorise cu Maria în Fevruarie 1645
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dumnezeu să iasă bine lucrurile cu Lupul. Cred că are să cedeze." 1652. 18 Iulie. "Așa se aude că Lupul și-a măritat fata cu feciorul lui Chmielniczky și se străduiesc să detroneze pe Matei, și ca să puie în locul lui pe Cazac. Și nouă ni-i plăcut să-l ajutăm pe Matei, căci avem a ne teme pentru ținuturile noastre din partea neamului aceluia neînfrânat care vrea să jefuiască totul." DIN "MEMORIILE" LUI KEMENI IANOS Sept. 1635. Se încheie alianță între Racoți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
George Horvat, credinciosul lui Jicmont, era trufaș, rău și neinteligent. Dumnezeu a vrut ca Lupul să plătească pentru necredințile lui. Deși pe fată i-o ceruse ș-un Wisznowieczki, e nevoit s-o dea, după prădăciunea Moldovei de tătari și cazaci, lui Timuș. Căsătoria cu Timuș s-a făcut la 17 August 1652. DIVANUL DOMNESC 1. Arhiepiscopul și mitropolitul Sucevii și al Moldovei, exarh al sfântului scaun din Constantinopol, al tuturor pustnicilor și mănăstirilor din munți. 2. Marele logofăt, cancelar. Iscălește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
găseau deloc cai. Locurile erau pustii, câmpii mari, erau pline însă cu multe animale mici și cornute care se vând pe preț de nimic. * I. François de Pavie face drumul de la Cetatea-Albă la Iași prin locuri pustii cu frica de Cazaci, cari zice el se strâng cete și pradă țara. Trebuiau să facă focuri mari și să stea pe rând de strajă. Focurile le mai ajutau și împotriva frigului foarte mare și a brumei. * I. Un tovarăș al lui, Montallays, zice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Tătarilor, spunea la acea epocă: "Împăratul e împărat; eu nu sunt decât un tatar. Însă glodurile, strâmtorile, țancurile și codrii sunt de partea mea. Aici, eu sunt mai tare." "Pe prietinii dușmanilor noștri îi socotim dușmani", zic Lesghienii. Subt ochii cazacilor și pe linia forturilor, Lesghienii și Cecenii pătrund în galop până la ogoarele și căsuțele triburilor supuse, apucă vite, doboară pe cei care se împotrivesc, și într-o clipă se întorc în sihlă. Plugarii sunt nevoiți să poarte cu ei armele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
onoare a împărătesei. Cinci copii ai prințesei Ana, deși cruzi încă, fuseseră duși în robie. Trei zile pe drumuri aspre, când călare când pe jos, captivii au fost duși cătră înălțimile piscurilor. Uneori tatarii se opreau ca să se apere de Cazacii urmăritori. Una din copilele cneaghinei Ana a pierit. Captivii au stat în prinsoarea lui Șamil opt luni, până ce au fost schimbați cu feciorul imanului, prizonier la ruși. Trofeul acestor munteni nu e capul dușmanului, ci o mână uscată cu mirodenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
însurat de-al doilea cu o femeie din partea locului și trăiește bine. El, nevasta și fata câștigă bine (800+800+800) și au casă, vacă și grădină. S-a întâlnit prin aceste părți de lume cu niște moldoveni din raionul cazacilor de la Don și a grăit cu ei moldovenește, au mâncat mămăligă "ca la noi", și plângea... Îl chema Anton Brahuță. 30 Mai 1954. Duminecă Suntem a treia zi în Tbilisi. Am sosit alaltăieri, Vineri. Plecăm mâni, luni. Ziua de joi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în generație, nu știu nimic din cele ce povestește vânătorul și râbaciovul siberian. Am ajuns cătră ora 10 sara la Rostov pe Don, unde eram așteptați de scriitorii de aici, membri ai Uniunii scriitorilor sovietici. Am fost călăuziți de un cazac cu înfățișare masivă, care a scris romane despre căzăcimea Donului. La hotelul aeroportului, ne-a servit o tovarășă cu forme masive, curată și veselă, cât am stat de vorbă cu căpitanul aeroportului și romancierul cazac. Am dormit foarte bine, însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Am fost călăuziți de un cazac cu înfățișare masivă, care a scris romane despre căzăcimea Donului. La hotelul aeroportului, ne-a servit o tovarășă cu forme masive, curată și veselă, cât am stat de vorbă cu căpitanul aeroportului și romancierul cazac. Am dormit foarte bine, însă foarte puțin într-un hotel comod cu camere largi. La ora 6 1/2 am plecat; am urcat la 2500 m. altitudine, în vederea Mării Negre; pe urmă am avut viziunea marilor goluri alpine acoperite cu omăt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu facă glume; 8. Să nu ne afume; 9. Să nu facă semn; 10. Să fie de lemn. Cântec Căzăcesc Se cânta la Pașcani acum 60 de ani* În pădurea fără soare Și fără izvoare Plin de rane dureroase Bietul Cazac moare. Rândunică, fie-ți milă La maica mea zboară; Spune-i că până în sară Fiul o să-i moară. Spune-i, spune-i, rândunea Că mi-i dor de ea. Rândunica, cum l-aude Iute-n zbor se duce Și suspinele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vântului... * Țiganilor cari nu voiau să se lese după dezrobire de stăpânii lor boeri, li se zicea de cătră oameni stănci de șindilă. * Înainte de 64 suprefectul se chema privighetor, primarele vornic, judecata se făcea la curtea boerească; jandarmii se numeau cazaci. Pe cei căzuți în marea ură a boerului îi trimeteau la Iași "în pinteni" adică cu căruța fără ciolane la roți, ș-acolo erau buzdugăniți de li se trăgea moartea. * Când un om nu se purta bine și făcea ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de cult, confecționate din argint în atelierele transilvane, așa cum este cădelnița de argint, pe care domnul a dăruit-o Putnei. Domnul trebuie să fi făcut multe danii de acest fel, dar cum Moldova a fost jefuită de năvălitori (turci, poloni, cazaci, tătari), foarte puține odoare au ajuns până la noi. În contact cu opere venite de peste hotare s-au format și la noi meșteri argintari la Neamț, la Putna și la Humor. Cărți de cult au fost ferecate din porunca și pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o agravare serioasă și periculoasă a chestiunii păcii, ar putea să împingă armata germană către o ofensivă pe frontul nostru [rus, n.n.] și la o anexare de teritorii deținute de Rusia. Generalul și-a exprimat părerea că unele regimente ucrainiene, cazacii și armata din Caucaz s-ar putea opune păcii, caz în care armatele române li se vor alătura, cu siguranță, ceea ce, după unele rapoarte parvenite la Statul Major German, ar servi din plin planurilor lui Kaledin și Alexeev [șefi ai
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pământurile lor din Podolia, devenită un fel de azil pentru familiile nobile și domnitoare, după ce fuseseră mult timp un refugiu pentru oamenii simpli. În scurt timp, legăturile dintre Podolia și Moldova au devenit și mai strânse; în 1682, în urma înfrângerii cazacilor, Sublima Poartă a acordat demnitatea de “Domn al întregii Ucraini, de la Nistru la Bug” domnului Moldovei, Gheorghe Duca și, mai târziu, urmașului său, Dimitrie Cantacuzino, care au domnit efectiv în Podolia, unde fuseseră construite pentru ei palate domnești la Cecinovska, pe
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
meiul nu lega bob, păsatul nu se muia, terciul de ovăz nu se-ndulcea și lipia nu creștea, au murit de foame toate trei, înainte de a se însera de două ori în martie căci și capra nimerise în cuțitul unui cazac, vaca o luaseră furierii prusieni, nici o găină nu mai scurma, de la porumbeii uguitori rămăsese numai găinațul, când și flăcăul cu mustața-n furculiță care le făcuse pe copilițele Stine Trude Lovise într-o doară cu ștremeleagul lui, căci Amanda fusese
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]