559 matches
-
lungul tuturor veacurilor“. Acum, pe insula pe care Alexandros o visase cu trei secole înainte se ridica un turn foarte înalt. Baza lui pătrată, enormă se micșora treptat, urcând spre cer. În vârf era aprins un foc veșnic, iar o cella cu oglinzi din bronz îi multiplica lumina, potrivit rafinatului plan al lui Dinocrates din Rhodos: pe orice vreme, în orice anotimp, navigatorii aflați în larg îl vedeau de la multe mile, iar în secolele următoare, toate turnurile luminoase care indicau ruta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
fie descoperit un templu de dimensiuni enorme, îngropat printre rugii de mure; însă nu era templul Dianei pe care marele - și precisul - Vitruvius îl descrisese în vremea lui Augustus. Cine îl construise și de ce? În templu erau amestecate stiluri diferite; cella poate că era într-adevăr acolo sus, pe o terasă aflată la jumătatea coastei, îngropată sub surpături și tufișuri. Însă construcția părea întreruptă brusc. Printre ruine zăceau obiecte din bronz, lapide, ofrande, ex voto închinate zeiței egiptene Isis, Marea Mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
umoristică - estetică în ultimă instanță - de a jongla cu convențiile, cu locurile comune ale tradiției culturale. Costin a mai publicat la Contimporanul și „notițe muzicale” despre festivalurile Beethoven și Wagner dirijate de George Georgescu, despre un recital de pian al Cellei Delavrancea sau despre „audițiile Béla Bartók”. Un interviu cu Milița Petrașcu și Marcel Iancu prilejuit de expoziția celor doi (v. nr. 65, 15 martie 1926) literaturizează și dramatizează original intervențiile celor doi, mixîndu-le cu experimente „costiniene” și comentarii pe măsură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Născut în URSS Umberto Eco - Cum ne construim dușmanul Jules Barbey d’Aurevilly - Dandysmul Aldous Huxley - Reîntoarcere în minunata lume nouă Octavian Paler - Polemici cordiale Radu Pavel Gheo - Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a Cella Serghi - Pe firul de păianjen al memoriei Henri Bergson - Teoria rîsului Cristian Tudor Popescu - Copiii fiarei Stendhal - Despre dragoste Vintilă Mihăilescu - Scutecele națiunii și hainele împăratului. Note de antropologie publică în pregătire: Alina Mungiu-Pippidi - De ce nu iau românii premiul Nobel
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
50); nici ca George Bălan, Împotriva influențelor cosmopolite în muzica ușoară, în același "Contemporanul", din 19 septembrie '52. Se putea și mai rău: între '44-'47, lui Gogu Georgescu nu i s-a dat voie să dirijeze. Din motive politice. Cella Delavrancea a fost epurată și ea, în '45, la intrigile lui Mircea Bârsan. Dimitrie Cuclin și Emanoil Ciomac au fost condamnați la Canal, în '52-'53, pentru că luaseră parte la audiții muzicale. Unde? În sediul ambasadei engleze. Un muzician neauzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
venerabila mamă a scriitoarei-ce avea să treacă prin iadul pregătit de hitlerism și care a supraviețuit tuturor încercărilor trăind și astăzi în Berlin, la aproape o sută de ani (mulți ani încă) și încă mai dând lecții de pian, precum Cella Delavrancea. Prefațatoarea, doamna Rosa Gottlieb din Köln, tot longevivă la peste 97 de ani, prietenă a autoarei, se arată surprinsă de multiplele valențe,așa cum și pentru mine a fost o deosebită surpriză să constat cu ceva timp în urmă,mirându
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
83, 85, 42. 2257. Dumitrescu Lucia, 6 apartamente, București, Calea Dudești 18. 2258. Dumitrescu Elenă, 5 apartamente, București, str. Staniloiu 2. 2259. Demetrian Lucia Fecioara, 13 apartamente, București, str. Dr. Marcovici 9; str. G-ral Angelescu 103; 105; 107. 2260. Dona Cella, 6 apartamente, București, str. G-ral Dona 22. 2261. Dragan Ion și Sofia, 11 apartamente, București, Cal. Victoriei 147; str. 1 Mai 98. 2262. Dumitrescu Luiza, 6 apartamente, București, str. Vulturilor 47. 2263. Dumitrescu I. Dumitru, 3 apartamente, București, str. Spătarul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
ceea ce uneori pune sub semnul întrebării rigoarea aprecierilor. U.c. a trăit prin rubricile ei bine structurate - de la cele anunțând noutățile editoriale la cele cu pronunțat caracter de critică literară („Cronica edițiilor”, „Cronica literară”), unde s-au subsumat și portrete-necrolog (Cella Delavrancea, Tudor George, La moartea unui cărturar: Al. Piru, In memoriam. Amita Bhose), articole aniversare (Dimitrie Stelaru - 75 de ani de la naștere, Centenar Mihai Ralea, Tristan Tzara) și memorialistică (Dragoș Morărescu, V. Voiculescu la el acasă, Arșavir Acterian, Emil Botta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290361_a_291690]
-
Grama (Editura Științifică) ș.a. Demnă de atenție este și altă categorie de interviuri, ce reia tradiția rubricilor „Acasă la...” și „De vorbă cu...” din revistele literare interbelice „Rampa”, „Vremea” etc., în atenție aflându-se autori din diverse generații: Emil Cioran, Cella Serghi, Ioan Alexandru, Teohar Mihadaș, Ioanid Romanescu, Ion Cristoiu, Edgar Papu, Radu Tudoran, Dumitru Stăniloae, Valeriu Anania, Arșavir Acterian, Mihai Șora, Ovidiu Drimba, Marin Sorescu, Florin Constantiniu, Irina Mavrodin, Ileana Mălăncioiu, Doina Jela, Rodica Ojog-Brașoveanu, Romul Munteanu, Valentin Silvestru, Dinu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290361_a_291690]
-
și intrarea în război, de partea Rusiei, a Danemarcei, si a Prusiei 143. Intenția sa era de a se asigura, el însuși, "des sentimens du Minis tère et șes dispositions à établir quelques rapports entre la guerre du Nord et celle que cet Empire se prépare à recommencer avec la Russie", după expirarea armistițiului de la Slobozia (s. Ven.C)144. Reis efendi, Galib Seyyid Mehmed Said efendi, a evitat, totuși, în 141 Cf., Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
putea opune cu mai mult succes pericolului unei agresiuni din partea Mării Britanii. Apoi, măi sperau otomanii, "moyennant un concert avec la Suède, le Danemark et la France on pourra faire entrer dans șes intérêts et la Cour d'Espagne et celle de Berlin" (s. Ven.C.)54. Chiar dacă, așa cum susținea Ignatius Mouradgea d'Ohsson, Poartă Otomană "n'a aucune confiance dans l'amitié ni dans leș engagemens du Roi de Prusse" (s. Ven.C.)55. Oficialul suedez explică demersurile Porții Otomane
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
fie profund depresivi, realizând chiar suicidul. În delirul de filiație, persoana respectivă se crede urmașul unor celebrități, a unor familii renumite, care au avut sau care au o situație economică, socială sau culturală deosebită. Este memorabilă, în acest sens, evocarea Cellei Delavrancea care, amintindu-și de asiduele preocupări ale lui Mateiu Caragiale de a-și demonstra cât mai convingător obârșia lui italiană, ne oferă câteva pagini memorialistice de o fină observație și ironie, care avertizează asupra periculozității unei exaltări a productivității
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie (1984); Premiul Asociației Scriitorilor din Iași pentru poezie (1990); Premiul Asociației Scriitorilor din Iași pentru poezie (1996); Premiul Salonului de Carte Iași pentru traduceri (1997); Premiul Salonului de Carte Cluj pentru Aeneis (1998); Premiul Fundației "Cella Delavrancea" pentru Opera omnia (1998). În ciuda varietății formulelor stilistice abordate de-a lungul a patru decenii, poezia lui Nicolae Ionel este de o rară și derutantă unitate. Practic, indiferent dacă alege ca manifestare metrica populară sau cea ermetică, dicțiunea epurată
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1945) și la „Lumea” lui G. Călinescu. Este corector, pentru puțină vreme (toamna-iarna 1946), la „România liberă”, apoi funcționar la Societatea Scriitorilor Români. Participă, în 1946, la un concurs deschis de Editura Cultura Națională, dar nu câștigă. Premiul este dat Cellei Delavrancea pentru volumul Vraja. P. își revede prozele și, în 1948, câștigă concursul de la Cultura Națională (în juriu se află și unul dintre prietenii săi, poetul Ion Caraion). Tot în 1948 apare Întâlnirea din Pământuri, punct de reper în istoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
fac pentru cei dispăruți în încleștarea cu monstrul, dar e nevoie de mai mult încă. E nevoie de studiul sistematic al faptelor și împrejurărilor, pentru ca acestea să fie livrate istoriei în termeni de precizie și relevanță. Cuvintele scrise de venerabila Cella Delavrancea, curând după revoluție, despre tinerii pe care aceasta i-a jertfit ar trebui să rămână un motto pentru orice efort recuperator: "Plâng pierderea atâtor vieți. Sângele lor limpezește pământul patriei, umilit de distrugerea onoarei și credinței. Mă rog Domnului
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
miopie groaznică. E foarte aprofundat în gînduri și-ntotdeauna distrat. Vorbește puțin răgușit. Poartă întotdeuna baston gros și e îmbrăcat bine, niciodată însă la modă. Nu e frumos și totuși e simpatic." Din perioada berlineză datează un rafinat portret datorat Cellei Delavrancea: "Așa l-am pomenit: cu pălărie largă în margini, cu veston adesea maroniu și jiletcă de catifea sau de tricou frumos lucrate. Ochii lui castanii erau mari, rotunzi, și privirea scăpăra de o inteligență ironică la fel cu talentul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
refugiul în lumea trecutului", preferînd izolarea de "cei care i-ar fi putut leza mîndria." Bineînțeles, se adaugă și ceea ce intuise T. Vianu ("un instinct aristocratic care îl ținea departe de toate formele zgomotoase ale publicității") și constatase pe viu Cella Dealavrancea armura aroganței pe care o îmbracă încă din tinerețe gheața aroganței atît de potrivnică relațiilor de prietenie și de familie: Ne uluia știința lui în privința blazoanelor tuturor familiilor nobile din Europa [...] ...grăia cu tremur în glas: "Eu cobor din
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de dimineața pînă seara" și farmecul nopților berlineze atît de propice pentru cel care adevărată pasăre de noapte urăște zorile: "pe măsură ce se așterne vălul serii, renasc" căci "știu a prețui noaptea ca nimeni altul." În această atmosferă își desfășoară față de Cella Delavrancea și de tatăl său întreaga manie a unei imaginare grandori nobiliare: Se plimba prin salon cu mîinile la spate, ridica bărbia, își țuguia buzele [...]. Se oprea brusc, ne măsura condescendent, își ferea gîtul de gulerul înalt și scrobit, și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
că ar fi vrut să-l facă beneficiarul jefuirii soțului ei, aflat o clipă în pericol de a fi răpus de o boală grea." Pe fiica lui Delavrancea o amintește doar pentru a se preamări pe sine: "O văd pe Cella care îmi vorbește de admirația numitului Barbu pentru romanul meu"; numitul Barbu e reputatul scriitor B. Șt. Delavrancea statornic prieten al lui Ion Luca, "detestat de Mateiu, încă din tinerețe, cînd se afla silit să-i rabde lecțiile de morală
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
chiar cu subiectul Caragiale: ilustrul meu criticant, Junele Doktor (lipscan) Horică. Prin rebotezare rezultă că Nicu Gane nu îi era la fel de simpatic (Liki Ganef), relație de care se bucura actorul Anestin: Frate Anestine, dragă Tizule, frate Iancule sau foarte tînăra Cella Delavrancea de care a fost și îndrăgostit (Cellica, Aghiuță) deși pe tatăl acesteia ținea să-l supere puțin imitîndu-i "sistemul" prin semnătura pe o scrisoare ce i-o expedia din stațiunea Travemunde: Delabaltica. Rangurile nu-l impresionează pe noul botezător
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
pot să-l scap.") din care Mateiu va face și o atroce armă de răzbunare. Așa cum s-a răzbunat și prin poza pe care o prezintă cînd sosește la Berlin să-și vadă tatăl răposat, rostind emfatic, în franceză, către Cella Delavrancea: "Am venit să-l văd pe răposatul tată-meu" avînd în memorie cuvintele tatălui care, pipăindu-i creștetul îi spunea cu orgoliu plebeu: "Nu vezi că strămoșii noștri au purtat tablaua cu plăcinte?" Nu va fi uitat nici invectiva
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
I. L. Caragiale, Editura Minerva, 1972 Șerban Cioculescu, Caragialiana, Editura Eminescu, 1987 Pompiliu Constantinescu, Scrieri, E.P.L., 1967 Ov. S. Crohmălniceanu, Literatura română între cele două războaie mondiale (I-III), E.P.L., 1967 Ovidiu Cotruș, Opera lui Mateiu I. Caragiale, Editura Minerva, 1977 Cella Delavrancea, Scrieri, Editura Eminescu, 1982 Alexandru George, Mateiu I. Caragiale, Editura Minerva, 1981 Paul Goma, Jurnal pe sărite, Nemira, 1997 G. Ibrăileanu, Scriitori români și străini, E.P.L., 1968 Silvian Iosifescu, Momentul Caragiale, E.P.L., 1963 Silvian Iosifescu, Dimensiuni caragialiene, f.a. Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
o dată penetrant, pe marginea operei Hortensiei Papadat-Bengescu, a lui G. Ibrăileanu, Zaharia Stancu, Geo Bogza, Marin Preda, Eugen Barbu, Fănuș Neagu, D. R. Popescu, Laurențiu Fulga, Augustin Buzura, Al. Ivasiuc ș.a. Un interes constant manifestă pentru literatura scrisă de femei: Cella Serghi, Margareta Sterian, Ticu Archip, Georgeta M. Cancicov. Observatoare atentă a fenomenului literar, spirit asociativ, mânuind un stil alert, T.-A. susține câteva idei fertile pentru proza contemporană. Insistă asupra analizei psihologice și a implicării în istorie a protagonistului („tensiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
d'elle-même, enveloppée par le triple reflet de son être, qu'elle trouvait charmant, ravie de se voir, saisie d'un plaisir égoïste et physique devant să beauté, et la savourant avec une satisfaction de tendresse presque aussi sensuelle que celle des hommes" [Maupassant, Notre cœur, p.85-86]. "Mais cet amour d'elle-même, c'était le secret de son charme et de son pouvoir sur leș hommes. A force de s'admirer, de chérir leș finesses de șa figure et leș
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
textului literar. "Le "stéréotypé" se situe à l'opposé de "l'événementiel", ce dernier se présentant comme quelque chose d'inconnu, assez souvent comme un phénomène innatendu, peu ordinaire, n'ayant pas de fonction de régulation, mais jouant au contraire celle de modificateur. Dans certains cas le sujet ne consent pas à la rupture du stérotypé par l'événementiel" [Bondarenco, p.168]. 153 "La représentation instaure donc un écart par rapport à l'objet, écart qui est au principe de l
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]