1,403 matches
-
serie de variabile, cum ar fi: - scopul integrării; - tipul de curriculum cu care se lucrează; - obiectul integrării; - nivelul de competență în domeniu a profesorilor; - gradul de pregătire a elevilor etc. Dacă revenim la progresia/stadialitatea integrării curriculare, dar cu o centrare pe tipul de proces care conduce la nivelul respectiv de integrare (ce se întâmplă în interiorul sau între discipline), imaginea ar putea arăta astfel: Figura 12. Stadialitatea integrării curriculare Indiferent de nivelul de integrare la care se situează o experiență de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
planurile filosofic și epistemologic, iar noi încercăm deja să ne apropiem de politicile și practicile educative concrete, vom aborda, din perspectiva analizei structurale a curriculumului, aspecte ce țin de integrarea rezultatelor așteptate ale învățării (obiective, competențe, valori, atitudini), cu o centrare pe un „vehicul” important al abordărilor integrate recente: competențele-cheie. Noul tip de economie bazată pe cunoaștere produce schimbări importante de perspectivă, atât la nivelul solicitărilor de pe piața forței de muncă, precum și în ceea ce privește abordările educaționale. Învățarea devine într-o tot mai
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Competențele, valorile și atitudinile de care au nevoie elevii pentru a reuși în contextul dinamicii societății contemporane nu pot fi formate în întregime prin intermediul disciplinelor școlare clasice (formale) ce reprezintă încă modul dominant de derulare a experiențelor de învățare formală. Centrarea excesivă pe conținuturile învățării și predominanța teoriei abstracte nu mai pot servi complet cererile sociale față de educație; competențele reprezintă în mare măsură o reflectare a acestor cereri. Într-o analiză efectuată la nivelul țărilor membre ale OECD (Organizația pentru Cooperare
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
multe obiecte de studiu aparținând aceluiași domeniu sau arie curriculară (de exemplu, științele socioumane). Un exemplu clar în acest sens îl oferă integrarea istoriei, educației civice, filosofiei etc. într-o temă intitulată Educația pentru drepturile omului; - integrarea transversală, care presupune centrarea pe o temă/problemă ce nu provine din disciplinele existente, are o anumită autonomie în raport cu acestea, dar le poate angaja pe anumite segmente în studierea unor aspecte ale temei în discuție. Educația consumatorului sau Educația pentru mass-media sunt exemple relevante
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de inteligență. Acesta din urmă se poate corela cu stilurile de învățare; - posibilitatea reorganizării curriculumului, renunțând la supraîncărcarea cu elemente care au o legitimitate mai degrabă istorică, lipsite de relevanță și pentru elevi și pentru cadrele didactice; integrarea curriculumului prin centrarea pe înțelegerea profundă a conceptelor fundamentale din diferite discipline, acordând elevilor posibilitatea de a le explora prin utilizarea propriei combinații de inteligențe. Aplicarea teoriei inteligențelor multiple la clasă prezintă o serie de avantaje clare pentru elevi (cf. Simcoe Country District
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
menționăm: - „clasificarea” elevilor pe tipuri de inteligență (în funcție de inteligența considerată dominantă); - neglijarea inteligențelor „slabe” (evitarea solicitării lor); - judecarea elevilor/împărțirea lor în funcție de tipul de inteligență, și nu de profilul de inteligență; - ierarhizarea inteligențelor și, implicit, a elevilor în funcție de acest criteriu; - centrarea pe produsele ce trebuie realizate, și nu pe obiectivele ce trebuie atinse. 5.3. Învățarea bazată pe proiecttc "5.3. Învățarea bazată pe proiect" „Elevii percep proiectele ca aparținându-le, ca fiind relevante pentru viața lor. Investindu-i cu libertatea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a gestiona cerințele imediate; - idealizarea obiectivului urmărit poate implica o anumită deziluzie la confruntarea cu faptele (disproporția dintre intențiile generoase de la început și posibilitățile modeste de concretizare); - costurile derulării unui proiect pot fi uneori mult prea mari în raport cu beneficiile oferite; - centrarea pe activitatea de cercetare și pe cea de colectare a unui ansamblu bogat de informații poate duce la pierderea din vedere a obiectivului sau la incapacitatea de prelucrare și sintetizare a unor informații mult prea diverse. Din perspectiva curriculumului integrat
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
trecutului”: punerea elevilor în situația de a descoperi oameni și locuri care vorbesc despre fapte din trecut și din care trebuie să învățăm: reprimări și crime, discriminări și marginalizări, dar și realizări exemplare, modele de conviețuire, personaje de succes etc. • Centrarea tematică: este dată, așa cum arătam, de cercetarea zonei, ce oferă și pretextul, dar și contextul unei învățări autentice, care ține seama de interesele și experiența anterioară a elevilor (prin angrenarea lor în diverse grupuri de lucru), de coparticiparea acestora la
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
despre viziuni și abordări transdisciplinare, e timpul focalizării pe viața și logica educației în școală, care s-au schimbat atât de puțin în raport cu realitatea dinafara școlii... E nevoie de o regândire sistematică și riguroasă a programelor de studii, în care centrarea tehnică pe rezultatele învățării să fie însoțită de abordarea responsabilă a problemelor semnificative specifice lumii în care trăim. Logica integrată a transversalității trebuie să se substituie logicii unilaterale a disciplinarității. 6. Ghid pentru proiectarea temelor cross-curriculare. Un produs de cercetare-dezvoltaretc
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sunt: starea de neliniște și tensiune interioară, o mare Încărcătură emoțional-afectivă, dificil de suportat, situații conflictuale sau complexe de culpabilitate, inferioritate etc., sentimentul unui pericol, mai mult sau mai puțin definit, insecuritate, impresia de incapacitate de a se putea apăra, centrarea atenției și activității asupra unei singure „teme” legate de nesiguranța și pericolul care amenință individul, dificultăți de adaptare, de angajare Într-o competiție, atitudine de retragere. Existența nevrotică este un tip de existență Închisă, după cum existența realizată este un tip
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Zamfir, apud Pop, 2002, p. 120) Potrivit Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, principiile care stau la baza serviciilor de asistență socială sunt: solidaritatea socială, adică întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor care nu își pot asigura singure nevoile sociale; centrarea pe familie și comunitate, având ca obiectiv întărirea și dezvoltarea mediilor naturale de viață ale persoanelor (familia și comunitatea). Din această perspectivă, finalitatea serviciilor sociale constă în dezvoltarea capacităților individuale de funcționare și o mai bună integrare socială a individului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
acestor servicii și de dezvoltare sistematică a lor după apariția Ordonanței 68 privind serviciile sociale; - capacitățile de asistență socială ale autorităților publice au rămas sever subdezvoltate, marea masă a fondurilor din programele cu finanțare externă mergând preferențial spre organizațiile nonguvernamentale. • Centrare pe instituții de asistență socială rezidențială. Din cauza lipsei unui sistem de asistență socială‚ în familie și comunitate, care să prevină, să trateze în faze incipiente și să reintegreze social, sistemul actual de asistență socială a rămas prizonier între zidurile instituțiilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
nu oferă sfaturi, ci indică anumite alternative, stimulând clientul să găsească cele mai potrivite răspunsuri. Se întărește astfel sensul de răspundere personală și asumarea acestei răspunderi de către fiecare individ, în situația sa specifică. O altă caracteristică a consilierii o constituie centrarea pe resursele personale pe care clientul le aduce cu sine și, totodată, folosirea resurselor existente în sistemele cu care clientul intră în contact. Există mai multe criterii de clasificare a consilierii psihosociale, pe care ne vom centra în continuare. Astfel
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
limită, să atingă limita însăși („Culmea oricărei pasiuni este de a-și dori propria pieire“). Atinge cu aceasta locul în care ne întâmpină 168 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 169. 170. celălalt, cel care, cu prezența sa, poate să disloce centrarea în sine și în identitatea neutră cu sine. Însuflețită peste măsură, gândirea tinde să treacă dincolo de sine. Caută ceea ce nemijlocit o neagă, vrea „să descopere ceva ce nu poate gândi singură“. Se află, cu aceasta, în fața propriei limite, aici o
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
la limită, să atingă limita însăși („Culmea oricărei pasiuni este de ași dori propria pieire“). Atinge cu aceasta locul în care ne întâmpină 168 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 169. 170. celălalt, cel care, cu prezența sa, poate să disloce centrarea în sine și în identitatea neutră cu sine. Însuflețită peste măsură, gândirea tinde să treacă dincolo de sine. Caută ceea ce nemijlocit o neagă, vrea „să descopere ceva ce nu poate gândi singură“. Se află, cu aceasta, în fața propriei limite, aici o
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
stări de liniște și relaxare. Mărește puterea de concentrare, conferă stăpânire de sine, facilitează asimilarea și înțelegerea ideilor noi. Tratează hiperactivitatea și insomnia, protejând împotriva coșmarurilor. Îmbunătățește memoria, facilitează procesul de vizualizare creatoare, ne ajută să ne înțelegem visele. Promovează centrarea emoțională, dizolvă stările de frică, de furie, mânie. Util în tratarea anxietății. APOFILITĂ vezi CENTRUL VII CENTRUL NR.7 Localizare în plan energetic zona de deasupra creștetului capului. Înainte de a începe închidem televizorul, radioul, telefonul pentru a nu fi deranjați
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
prin sugestiile și trimiterile pantonimei. Dar și atunci când putem să vorbim cu celălalt sau putem să îl ascultăm noi gesticulăm și dinamizăm activând întregul complex al feței și, adesea, privind, la rândul nostru, gesturi și chipuri active. Însă, noi prin centrarea atenției spre sunetul ce ne parvine și spre cel care tocmai îl articulăm pentru comunicare nu mai suntem preocupați de ceea ce vedem și de modul cum arătăm în proiecția ego-ului spre celălalt. Aceste detalii, aceste amănunte ne scapă și odată cu
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de frivolă mișcare a exteriorității corporale. Pentru un astfel de suferind, ceea ce nouă, ca exponenți ai normalității, nu ne poate oferi o deschidere spre un câmp de cunoștiințe inedit, reprezintă pentru el fereastra spre o decisivă aprofundare a celorlalți. Prin centrarea pe detaliu, pe amănunt, el sesizează adâncul de implicații, complexe, frustrări, ascendențe, prăbușiri, speranțe, deziluzii, atașări iubitoare și sfârtecări îndurerate ce se întinde peste concretețea unei prezențe umane corporale, peste un trup menit să ascundă dar care, supus analizei atente
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
orice alte forme organizate ale societății civile; persoane fizice autorizate în condițiile legii; filialele și sucursalele asociațiilor și fundațiilor internaționale recunoscute în conformitate cu legislația în vigoare; organizațiile internaționale de profil. Furnizarea serviciilor sociale se bazează pe principii, cum sunt : solidaritatea socială, centrarea pe familie și comunitate, abordarea globală, organizarea comunitară, parteneriatul, complementaritatea și lucrul în echipă. Bibliografie: MMFES, Manual pentru implementarea politicilor sociale adresat personalului de specialitate, editat de MMFES, în cadrul proiectului "Întărirea capacității Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse în
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
de lucru; * stilul de supervizare centrat pe nevoile grupului contribuie la creșterea randamentului; * organizația este un sistem social, iar grupurile informale determină dinamica acestuia. În ceea ce privește motivația în muncă, studiile Hawthorne sunt recunoscute pentru capacitatea lor de schimbare a paradigmei, de la centrarea pe sistemul tehnic (managementul științific) la centrarea pe sistemul social (relațiile umane). Sunt autori ce consideră gândirea școlii relațiilor umane drept o dezvoltare a taylorismului, dar istoria studiilor despre organizații consacră cercetării Hawthorne meritul de a schimba viziunea asupra organizării
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
nevoile grupului contribuie la creșterea randamentului; * organizația este un sistem social, iar grupurile informale determină dinamica acestuia. În ceea ce privește motivația în muncă, studiile Hawthorne sunt recunoscute pentru capacitatea lor de schimbare a paradigmei, de la centrarea pe sistemul tehnic (managementul științific) la centrarea pe sistemul social (relațiile umane). Sunt autori ce consideră gândirea școlii relațiilor umane drept o dezvoltare a taylorismului, dar istoria studiilor despre organizații consacră cercetării Hawthorne meritul de a schimba viziunea asupra organizării muncii, a recompensării angajaților și a stimulării
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ERG este asigurată prin două caracteristici: interșanjabilitatea nevoilor de existență (nesatisfacerea unora poate fi compensată de creșterea satisfacerii alteia) și transferabilitatea nevoilor de relaționare (reorientarea dorințelor de relaționare către o altă persoană). Alderfer introduce "ipoteza regresiei" exprimată în tendința de centrare pe nevoile de nivel inferior, atunci când cele de nivel superior nu pot fi satisfăcute. Acesta este numit principiul "frustrare-regresie" și exprimă posibilitatea activării nevoilor de nivel inferior, în condițiile în care mediul organizațional nu favorizează satisfacerea celor de nivel superior
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
167). Rezultatele studiilor au condus la realizarea unor profile pentru persoanele care au dominantă una dintre cele trei nevoi: realizare, putere, afiliere. Persoane care au nevoia de realizare ridicată au următoarele caracteristici: obțin performanță în condițiile în care este necesară centrarea pe sarcină, iar îndeplinirea acesteia permite dezvoltarea; nu obțin rezultate atunci când scopul îndeplinirii sarcinii este obținerea unei recompense financiare sau atunci când sarcina este rutinieră; obțin performanță atunci când își stabilesc propriile standarde de excelență; obțin performanță în condiții de risc moderat
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
staffing din secolul al XX-lea. Aceasta presupunea identificarea angajatului care răspunde unor cerințe predefinite sau în cel mai bun caz realizarea unor corecții ori intervenții reparatorii la nivelul factorilor organizaționali, fără a se întreprinde schimbări structurale. Etapa modernă aduce centrarea pe individ ca factor generator de schimbare. Posturile sunt configurate pentru a răspunde potențialului și profilului angajatului, iar capacitatea de auto-motivare devine conceptul cheie. Schimbarea de paradigmă se reflectă în cercetările actuale din mediul organizațional, care reafirmă rolul personalității în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
măsurarea tipurilor de comportamente determinate de motivație. Aceste condiții sunt necesare deoarece atunci când evaluarea motivației în muncă are ca principal obiectiv creșterea performanței se poate constata că tehnologia sau aptitudinile ori alți factori sunt cei care determină randamentul muncii, iar centrarea pe factorii motivaționali conduce doar la un consum inutil de resurse. În ceea ce privește pragmatica motivării, tot Mitchell (1982, p. 84) sintetizează limitele privind posibilitatea implementării în organizații a implicațiilor teoriilor motivației în muncă: * organizațiile alocă mult mai mult timp pentru satisfacerea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]