495 matches
-
serviciul militar. Tertulian (în De corona) și Actele martirilor africani ne vorbesc despre o trezire neprevăzută a conștiinței creștine ori adoptarea vreunei atitudini rigoriste potrivnice manifestărilor idolatrice evidente, aflate în conexiune directă cu serviciul militar, îndeosebi în situații oficiale. Cazul centurionului Marin, ucis la Cezareea pentru refuzul abjurării credinței creștine și nicidecum pentru cel al încălcării sarcinilor impuse de regulamentele militare, este grăitor în acest sens. Studiul Actelor martirilor, despre obiectorii de conștiință împotriva serviciului militar, nu ne luminează îndeajuns asupra
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Entretiens radiophoniques avec Marguerite Yourcenar (Paris, Mercure de France, 1972). Wakeman, John (ed.) Autori universali 1950-1970 (NewYork, H. W. Wilson, 1975); include o Schiță autobiografică a lui Yourcenar. Les Yeux ouverts: Entretiens aves Matthieu Galey [Cu ochii deschiși] (Paris, Le Centurion, 1980). B. Selecție de ziare și periodice Les Nouvelles littéraires, 22 mai, 1952, p. 6. Le Figaro Littéraire, 3 octombrie 1959, p. 8. "Le Questionnaire Proust", Livres de France, mai 1964, pp. 11-13. Les Nouvelles littéraires, 27 iunie 1968, p.
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Gallimard, 1981]), Corina Neacșu (Poveste albastră, Humanitas, București, 2007 [Conte bleu, Paris, Gallimard, 1993]). Unul din cele două volume de interviuri a fost și el tradus de Elena Bulai (Cu ochii deschiși, Curtea Veche, București, 2007 [Les Yeux ouverts, Le Centurion, 1980]). În mod fericit, primele două apariții în țara noastră sunt transpuneri ale celor mai importante texte ale scriitoarei, elaborate în multe decenii și singurele opere de ficțiune tipărite în ediții princeps după 1945: o mențiune aparte trebuie făcută despre
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de la care se puteau procura cărțile:”Magnetismul personal”, „Curs d e scamatorie”, „Fizionomie și frenologie”, „Cartomancia” (Tarotul), „Chiromancie‐ Grafologie”; „Ocultismul” cu hipnotismul - telepatie - fachirismul - spiritismul - magia francmasoneria - prestidigitația... * Valorificând preceptele Evangheliei după Ioan dar și legendele apocrife privitoare la Lancea centurionului roman Longinus care i‐ a împuns inima lui Iisus Hristos, aflat pe cruc ea răstignirii, Trevor Ravenscroft a scris în 1972 cartea „Lancea destinului”. 171 German de origine și adept al magiei negre Rave ns Croft bazându‐se pe mărturia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ed. de Minuit, 1990. 3 Pascal Ory și Jean-François Sirinelli, Les intellectuels en France, de l'Affaire Dreyfus à nos jours, op.cit. 4 Idem. 5 Pierre Papon, Le pouvoir et la science en France (Puterea și știința în Franța), Le Centurion, 1978. 6 France, Recherche et Industrie (Franța, cercetare și industrie), DGRST, 1972. 7 La civilisation promotionnelle (Civilizația promoțională), Robert Morel ed., 1968. 8 Idem. 9 Mai făceau parte din Quadrivium: Odile Leine Kugel Le Coq, Jacques Pezé, Raymond Gast, Jean
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
excelență, străină de trivialitățile lumii civile și politice, în cele din urmă un fel de morală pe care o va proclama în 1912 în Chemarea la arme. Un an mai tîrziu își va face convertirea și mai explicită în Drumul centurionului, în care va opera o fuziune a națiunii-patrie cu religia ancestrală și cu datoria de a spăla onoarea patriei batjocorite de către Prusia. Fără frica de a profera o monstruozitate el afirmă chiar că dragostea nu poate avea altă justificare decît
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
un strigăt. Exprimându-se în acest fel, evanghelistul Marcu, dacă nu chiar tradiția de dinaintea lui, arată că însăși moartea lui Isus demonstrează puterea sa; încredințarea duhului său (așa cum sugerează verbul exepneusen) este impresionantă. Uluit de scena la care este martor, centurionul declară: „Cu adevărat, omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!” (Mc 15,39). Impresionat de felul în care a murit Isus și de semnele care au însoțit evenimentul, centurionul roman mărturisește despre Isus ceea ce ar fi trebuit să afirme doar despre
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
sugerează verbul exepneusen) este impresionantă. Uluit de scena la care este martor, centurionul declară: „Cu adevărat, omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!” (Mc 15,39). Impresionat de felul în care a murit Isus și de semnele care au însoțit evenimentul, centurionul roman mărturisește despre Isus ceea ce ar fi trebuit să afirme doar despre împăratul roman: Cezar nu este „fiul lui Dumnezeu”, ci Isus, Mesia cel răstignit. Batjocura s-a încheiat acum. Numindu-l pe Isus Fiul lui Dumnezeu, centurionul a înlocuit
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
însoțit evenimentul, centurionul roman mărturisește despre Isus ceea ce ar fi trebuit să afirme doar despre împăratul roman: Cezar nu este „fiul lui Dumnezeu”, ci Isus, Mesia cel răstignit. Batjocura s-a încheiat acum. Numindu-l pe Isus Fiul lui Dumnezeu, centurionul a înlocuit fidelitatea față de Cezar, oficialul „fiu al lui Dumnezeu”, cu cea față de Isus, adevăratul Fiu al lui Dumnezeu. Ceea ce mai înainte îi atribuia lui Cezar, centurionul îi atribuie acum lui Isus: nu Cezar este divi filius („fiul lui Dumnezeu
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
răstignit. Batjocura s-a încheiat acum. Numindu-l pe Isus Fiul lui Dumnezeu, centurionul a înlocuit fidelitatea față de Cezar, oficialul „fiu al lui Dumnezeu”, cu cea față de Isus, adevăratul Fiu al lui Dumnezeu. Ceea ce mai înainte îi atribuia lui Cezar, centurionul îi atribuie acum lui Isus: nu Cezar este divi filius („fiul lui Dumnezeu”, făcând aluzie la titlul latin al marelui împărat Augustus), ci Isus. Implicații teologice Iată câteva dintre variatele implicații teologice ale morții lui Isus. Din perspectiva iudaică, definită
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
legate de așteptările mesianice ale contemporanilor săi, și numai atunci cand părea a fi părăsit de Dumnezeu, în fața judecății Sinedriului care îl condamnă la moarte, își recunoaște public acest titlu (Lc 22,70). La moartea să însă, credința creștină, exprimată de centurion: „Cu adevarat, omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!” (Mc 15,39 par.), poate citi retrospectiv cuvintele tainice prin care Isus dezvăluise natură relației sale cu Dumnezeu. Față de Dumnezeu el este pur si simplu ho hyiós: - „...nimeni nu-l cunoaște pe
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Lindars, Barnabas - Rigaux, Béda, 1974, Pour une histoire de Jésus - Témoignage de l’évangile de Jean, Desclée de Brouwer, Bruxelles. Lys, Daniel, 1988, Treize énigmes de l’Ancien Testament, col. „Initiations”, Cerf, Paris. Marchadour, Alain, 1992, L’Évangile de Jean, Centurion, Paris. Marchel, W., 19712, Abba, Père! Le prière du Christ et des chrétiens, Rome. Munnich, O., 1982, Étude lexicographique du Psautier des LXX, thèse de 3e cycle dactilographiée, Paris Prévost, Jean-Pierre, 1990, „Petit dictionnaire des Psaumes”, în Cahiers Évangile, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
frenetic. Indiferent de pretextul acestor fieste, atmosfera este animată de veselie. Anul Nou chinezesc este sărbătorit de comunitatea chineză prin ample festivități din care nu lipsește dansul dragonului, piese de teatru, petreceri și multă veselie. Fiesta Coifurilor, amintind alegoric istoria centurionului roman Longinus, convertit la creștinism, are loc pe insula Marinduque. La Pakil-Lunguna are loc Festivalul Turumba, Într o atmosferă incendiară de dans și veselie, dedicat patroanei orașului, Fiesta de Nuestra Señora Virgen del Pliar. În cadrul procesiunii Pahiyas, din luna aprilie
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
La France en voie de modernisation, 1944-1952, 4-5 decembrie 1981. Simonot Michel (1974), Les animateurs socioculturels. Étude d'une aspiration à une activité sociale, Paris, PUF. Théry H., Garrigou-Lagrange M. (1966), Équiper et animer la vie sociale, Paris, Éditions du Centurion. Tixier-Guichard Robert, Chaise Daniel (1993), Les dircoms. À quoi sert la communication? Enquête, Paris, Le Seuil. Verdès-Leroux Jeannine (1978), Le travail social, Paris, Éditions de Minuit. Chestiuni sociale Begag Azouz, Rossini Reynald (1999), Du bon usage de la distance chez les
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Tineretului, instanță de analiză și de consultanță între stat și mișcările tinerilor. 251 Michel Amiot, "Politique et administration", în Sociologie du travail, aprilie-iunie 1969, p. 127. 252 H. Théry, M. Garrigou-Lagrange, Équiper et animer la vie sociale, Paris, Éditions du Centurion, 1966, p.112. 253 Ibid., p. 118. Această argumentare trebuie să se raporteze la distincția dintre politic și social stabilită de Hannah Arendt. "În orice caz scrie Arendt discriminarea este la fel de indispensabilă ca drept social ca și egalitatea din punct
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
comerciale. Grecia captivă (a devenit provincie romană în 146 î.Hr.) a captivat Roma, în timp ce Mare Nostrum devenea o mare a vinului, iar legiunile romane se mobilizau la cea mai mică tulburare sub semnul butucului de viță-de-vie, baston de comandă al centurionului. În acest sens, comerțul cu vin nu a fost fără îndoială străin de anumite războaie. Este adevărat că la Roma negustorii de vin (negotiatores vinarii) au fost printre cei care au contribuit la sprijinirea cruciadei pe care Cato Cenzorul a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Mâine", București, 2007. Bota, Ioan M, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Editura Viața Creștină, Cluj-Napoca, 1994. Brânzeu, N., Cultele din România, Editura Sionul Românesc, Lugoj, 1925. Broucker, J., La presse catholigue en France, Centurion, Paris, 1992. Buda Niga, Valentin, Integrarea cultelor religioase în România Mare(1918-1928), în Istorie și conștiință. Profesorului Ion Agrigoroaiei la a 65-a aniversare, Editura Universității, Iași, 2001. Butoi, Octavian, "Istoria presei românești", în Analele Universității București, anul XVIII, nr.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cultura" publicate în Pro Memoria, nr. 3/2004, București, 2004, pp. 265-294 și nr. 4/2005, București, 2005, pp. 229-262. 8 J.F. Fuentes, J. Fernandes Sebastian, Historia del periodismo espanol, Sintesis, Madrid, 1997, J. Broucker, La presse catholigue en France, Centurion, Paris, 1992, G. Licata, Giornalismo cattolico italiano (1861-1943), Editrice Studium, Roma, 1944. 9 J.L. Ruiz Sanchez, Prensa y propaganda catolica (1832-1965), Universidad de Sevila, 2002, M.J. Ruiz Acosta, "El despegue de la "Buena Prensa" y El Correo de Andalucia en la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Milza, Istoria Franței în secolul XX 1900-1930, vol I, p. 231. 245 J. Rioux, J. Sirinelli, op. cit, p. 155. 246 G. Gozzini, Storia del giornalismo, Bruno Mondatori, Milano, 2000, p. 276. 247 J. Broucker, La presse catholigue en France, Centurion, Paris, 1992, p. 243. 248 J. Thibau, Le Monde 1944-1996. Histoire d'un journal, un journal dans l'histoire, Plon, Paris, 1996, pp. 50-51. 249 G. Hourdin, La presse catholique, Fayard, Paris, 1970, p. 93. 250 J. Thibau, op. cit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
soarta oamenilor ș...ț. Alături, zăceau frânturi de arme, ciolane de cai, și totodată țeste de oameni, atârnate În trunchiuri de copaci; În crângurile lor sacre din apropiere, se vedeau altarele barbare, pe care Îi jertfiseră pe tribuni și pe centurionii primipili 1. Trebuie să se țină cont și de faptul că, tot conform lui Tacitus (Historiae, IV, 14), Civilis i-a incitat pe batavi la revoltă cu ocazia unui prânz ritual Într-o crâng sacru („Civilis, sub pretextul unui banchet
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]