626 matches
-
acestei teme este deosebit de actual și binevenit. El atrage atenția asupra multiplelor interpretări posibile și a multiplelor nuanțe inerente subiectului. Totodată aduce în actualitate un domeniu pe nedrept marginalizat, în condițiile în care dezinteresul și, mai ales, impostura în raport cu această "Cenușăreasă" ajung la cote din ce în ce mai alarmante. Printr-o asociație de idei, articolul m-a determinat să mă refer la soarta culturii la noi astăzi și perspectivele continuei sale deteriorări, deteriorare ce vizează însăși esența sa antropologică. îmi sprijin aceasta afirmație pe
Cultura generală by Rodica Topor () [Corola-journal/Journalistic/7054_a_8379]
-
simfonic: Concert nr. 1 în sol minor pentru pian și orchestră, de F. Mendelssohn-Bartholdy. Dirijor: Davide Crescenzi (Italia); Coruri celebre din opere; solistă: Lucia Kriska Papa, 26. 03, ora 19, sala C.N.A. „Ion Vidu“. Teatrul pentru copii și tineri „Merlin“: „Cenușăreasa“, 21. 03, ora 11; „Piticul uriaș“, 28. 03, ora 11. Centrul Cultural Francez: Made in France, prezentat de Compania lez’Arts Vers, 20. 03, ora 17. Arad Teatrul „Ioan Slavici“: „Amantele trăsnite“, de J.J. Călinescu, 20. 03, ora 18; „Minunea
Agenda2004-12-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282216_a_283545]
-
04, ora 11. Arad Teatrul „Ioan Slavici“: „Operele complete ale lui W. Shakespeare“, 27. 03, ora 18; „La porțile lumii“, 28. 03, ora 18; „Festival anglofon“, 5. 04-8. 04. Teatrul de marionete: „Făt Frumos din lacrimă“, 28. 03, ora 11; „Cenușăreasa“, 4. 04, ora 11. Filarmonica de Stat: „Bassoonery“, recital cameral, 29. 03, ora 19, Palatul Cultural; „Nunta lui Figaro“, de W.A. Mozart, 1. 04, ora 19, Palatul Cultural. Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Expozițiile Ferdinand Gallas și Pictura
Agenda2004-13-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282244_a_283573]
-
Devos). Marguerite Muir (Sabine Azéma), o femeie în jur de 50 de ani, face obiectul unei fixații erotice, din partea „salvatorului" care-i recuperează portofelul și-l predă onest la poliție. Iar acest portofel, ca în celebrul basm, ține locul condurului Cenușăresei, mai ales că filmul începe cu preocuparea aparent frivolă, parte a unui hedonism rafinat, a lui Marguerite de a proba pantofi într-un magazin tocmai pentru „mângâierile" celei care-o ajută să-i încalțe pe rând. Evenimentul declanșator se află
Parfumul uitat al ierburilor sălbatice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6188_a_7513]
-
urmări cardinale, de E. Lovinescu și școala să de critică. În consonanta și, adesea, în vădita alianță cu mentorul Sburătorului, autorul Domnișoarei din strada Neptun s-a pronunțat împotriva amestecului valorilor, văzînd în destinul criticii unul similar cu cel al Cenușăresei. Istoria literaturii noastre, socotea Aderca, n-ar fi decît "istoria diferitelor slujbe pe care zînă artei cuvîntului a fost silită să le împlinească, umila pe la curțile boierești ale altor valori". Că o excepție salutara e comentată prezența lui Maiorescu, "subtilă
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
Irina Marin America, pantoful Cenușăresei - un titlu care cuprinde deopotrivă mirajul basmului și germenele deziluziei. Căci basmul are, într-adevăr, final fericit, dar numai pentru Cenușăreasă, ființa idealizată, nu însă și pentru celelalte fete care încearcă pantoful princiar. Pornind de la această metaforă, cartea Alexandrei Târziu
Țara tuturor posibilităților by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14744_a_16069]
-
Irina Marin America, pantoful Cenușăresei - un titlu care cuprinde deopotrivă mirajul basmului și germenele deziluziei. Căci basmul are, într-adevăr, final fericit, dar numai pentru Cenușăreasă, ființa idealizată, nu însă și pentru celelalte fete care încearcă pantoful princiar. Pornind de la această metaforă, cartea Alexandrei Târziu nu se concentrează asupra unei Americi ideale ci, dimpotrivă, surprinde tocmai confruntarea prozaică a unei "geografii imaginare", cum ar spune Said
Țara tuturor posibilităților by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14744_a_16069]
-
comuniste și stabiliți în Statele Unite. Interesant e faptul că, deși romanul urmează linia demitizării, tiparul basmic nu își pierde valabilitatea. Există două stadii prin care trec personajele: stadiul bovaric, cel premergător plecării, când iluzia face din fiecare personaj o posibilă Cenușăreasă și stadiul demistificării, când Cenușăreasa imaginară se vede metamorfozată într-unul din multele personaje nenorocoase ale aceluiași basm. Este momentul când visul devine realitate, iar realitatea nu este, totuși, cea visată. Aparent, totul este O.K.: emigrantul român lasă în
Țara tuturor posibilităților by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14744_a_16069]
-
Interesant e faptul că, deși romanul urmează linia demitizării, tiparul basmic nu își pierde valabilitatea. Există două stadii prin care trec personajele: stadiul bovaric, cel premergător plecării, când iluzia face din fiecare personaj o posibilă Cenușăreasă și stadiul demistificării, când Cenușăreasa imaginară se vede metamorfozată într-unul din multele personaje nenorocoase ale aceluiași basm. Este momentul când visul devine realitate, iar realitatea nu este, totuși, cea visată. Aparent, totul este O.K.: emigrantul român lasă în urmă iadul comunist ajungând în
Țara tuturor posibilităților by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14744_a_16069]
-
animate Disney au o înfățișare mai pământeană, pe care le-a postat pe pagina sa grupându-le în seria intitulată „Real Life Disney Girls”, scrie yuppy.ro. Fie că este vorba de Alice, Mica Sirenă, Albă ca Zăpada, Mulan sau Cenușăreasa, desenele artistului au devenit rapid populare pe Internet. Publicul a apreciat nu numai talentul și creativitatea finlandezului, ci și faptul că rezultatul muncii sale este foarte apropiat de realitate, ridicând întrebarea dacă nu cumva aceste frumuseți imaginate nu ar putea
Cât de frumoase ar fi prințesele Disney dacă ar prinde viață by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64481_a_65806]
-
plasa evenimentelor politice, economice, sociale sau sportive (și foarte bine face!), muzica savantă contemporană e ocultată cu abilitate și cinism de către mediile de informare. Mai trist este faptul că însăși instituțiile culturale abilitate tratează noua muzică românească ca pe o „Cenușăreasă” ce poartă un pantof „second hand”. Cine sunt sfetnicii acestor instituții și care sunt vedetele mass-media moral obligate să susțină cauza muzicii culte autohtone (or, nu pe aceea de divertisment)? În nici un caz personalități ale fenomenului sonor românesc. Pur și
Consternare si ?ngrijorare by Liviu D?nceanu () [Corola-journal/Journalistic/83510_a_84835]
-
nu e nici armonioasă, nici echilibrat-maiestuoasă - în nici un moment al vieții sale, din nici o perspectivă. Scena grotesc-hilară a "audiției" improvizate în fața năucitei Doamne Schall (prim-solistă la Teatrul Regal din Copenhaga) este epitomul iluziei compensatoare; aspirant la rolul de suavă Cenușăreasă, în cele din urmă adolescentul Andersen apare, ce-i drept, pe scenă - ca... trol (și este foarte încîntat de aventură). înfățișarea greoaie, lipsită de grație, nu se ameliorează cu timpul; iar ceea ce el scrie (indiferent de gen, de specie) dezvăluie
Bicentenar Andersen - Cuceritorul by Mihaela Cernăuți-Goro () [Corola-journal/Journalistic/11826_a_13151]
-
tipărite, din spatele culorii de pe pânză, care scapă mereu este ceea ce dorește să întâlnească Gil, care simte că laboratorul creației se află cu Toulouse Lautrec în cabarete, cu Fitzgerald și Hemingway în cafenele, cu Adriana pe străzile Parisului nocturn. Ca si Cenușăreasa care așteaptă miezul nopții, pentru că bostanul să se transforme în caleasca aurita, zdrențele în rochie princiara etc. și Gil își așteaptă oră care-l extrage dintr-un menaj plicticos și fragil pentru a-l reda unei aventuri nocturne, unde dragostea
Un american la Paris by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5289_a_6614]
-
că se poate, însă cred că trebuie să tindem spre măcar atît. Totuși nu e chiar așa de simplu, căci ar fi mult prea frumos. Întîi, fiindcă prea ades, nu știm nici care și nici unde este Graalul. Nu toate Cenușăresele își pierd cîte un condur. Dar, și dacă nu și-l pierd, tot nu e foarte grav, pentru că știam, chiar dinaintea filozofilor creștini, că noi nu căutăm decît ce am găsit demult. Apoi, pentru că s-ar putea ca toată căutarea
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
atunci era în Europa. Ce alți maeștri ați mai avut, pe lângă Profesorul Setlacec? Anii mei de studenție au fost marcați profund de profesorul Constantin Tașcă, excepțional anatomo-patolog și un model de spirit științific. Așa am văzut că cercetarea științifică medicală, Cenușăreasă a medicinii românești și atunci și, din păcate, și acum, poate deveni realitate. Alături de el am trăit minunate aventuri în lumea microscopiei în anii '80, într-o vreme în care la Universitatea de Medicină din București își găsiseră locul o
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
Csiky Gergely“: „Cei trei purceluși“. Adaptarea și regia artistică: Gh. Stana, 29. 03, ora 11. Teatrul German de Stat: „Deșteptarea primăverii“ de Franz Wedekind, 2. 04, ora 19 (premieră) și 4. 04, ora 19. Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „Cenușăreasa“ după Frații Grimm, 30. 03, ora 11. Filarmonica „Banatul“: Concert lecție - Natura oglindită în creația corală românească. Prezentator, prof. Rodica Raffai, dirijor, Iosif Todea, 29. 03, ora 10; Concert de jazz susținut de Old Jazz Septet și Octetul vocal „Animus
Agenda2003-13-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280853_a_282182]
-
o înmormîntare, nominalizat în 1994 la Oscar pentru cel mai bun scenariu original), cu Julia Roberts pe post de vedetă de cinema și Hugh Grant în rolul omului obișnuit de care vedeta se îndrăgostește, Notting Hill este un fel de "Cenușăreasă" în decor londonez și adaptată sfîrșitului de mileniu. Prințul devine Prințesa pe de-a-ntregul (anunțînd oare o nouă epocă a matriarhatului?), fata sărmană se transformă și ea într-un băiat frumos, cu ochi albaștri, patron de librărie cu profitul pe
Haz de necaz by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/16792_a_18117]
-
Priveliștea păduchilor morți, paraziții parazitului, rupți de sursa câștigului ușor, spulberă tandrețea unei păreri de rău. De altfel, e, în Flori de mucigai, o rețetă, a iertării luate înapoi. Amintirea păcatului e pururea de față, iar frumusețea e una de Cenușăreasă, risipită de bătaia miezului de noapte. Transfigurarea din Cântec mut, când „în odaia cu mucegai/ A mirosit toată noaptea a rai" nu ține mult, fiindcă rânduielile omenești stăpânesc până dincolo de temutul hotar. Hoții pleacă negrijiți în moarte, cum negrijulii au
Versuri de leac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6531_a_7856]
-
dar și un fel special de a înțelege în mod autentic lumea. Sadoveanu rescrie în timp real cărți fundamentale. De aceea nu e niciodată defazat. Și mi se pare semnificativ faptul că între coincidențele semnalate de Manolescu figurează, pe lângă povestea Cenușăresei sau aceea a Șeherezadei, și romanul lui Thomas Mann, Iosif și frații săi. „Vă atrag atenția că sunt multe fire străine intrigate în țesătura poveștii lui Sadoveanu, de exemplu, basmul Cenușăresei sau istorii și personaje minunate din Biblie sau din
Sadoveanu pentru toți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5145_a_6470]
-
că între coincidențele semnalate de Manolescu figurează, pe lângă povestea Cenușăresei sau aceea a Șeherezadei, și romanul lui Thomas Mann, Iosif și frații săi. „Vă atrag atenția că sunt multe fire străine intrigate în țesătura poveștii lui Sadoveanu, de exemplu, basmul Cenușăresei sau istorii și personaje minunate din Biblie sau din așa-zisele cărți populare. Protagonistul romanului, Kesarion Breb, are ceva, lucru neremarcat de nimeni până acum, din biblicul Iosif, acela a cărui soartă o va repovesti, într-unul dintre marile romane
Sadoveanu pentru toți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5145_a_6470]
-
lumi. 3072. Deșertăciunea devine răsărit sau amurg oricând, ceea ce adevărul nu o poate face. 3073. Deșertăciunea te scaldă în apa vieții uitată de Destin la colțul străzii Întâmplării. 3074. Deșertăciunea este cel mai mare risipitor al clipelor. 3075. Deșertăciunea este cenușăreasa acestei lumi, care ascunde cele mai mari frumuseți. 3076. Oare ce s-ar face lumea fără deșertăciune? Ar muri imediat. 3077. Deșertăciunea se va lupta pentru tine mai tare decât oricine altcineva. 3078. Nimeni nu te poate iubi în această
Editura Destine Literare by SORIN CERIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_250]
-
350 milioane lei au fost alocate pentru achitarea arieratelor unor unități administrativ-teritoriale, inclusiv față de furnizorii de bunuri de servicii și lucrări, premierul spunând c este o obligație asumată față de FMI și susținând că administrația locală a fost "un fel de Cenușăreasă în materie de alocări". "E vorba foarte mult de firme private care au lucrări cu autoritățile locale și care au angajați, au de plătit taxe și nu pot să o facă din cauza acestui blocaj. Împărțirea acestor bani se face pe
A doua rectificare bugetară, adoptată în 15 minute () [Corola-journal/Journalistic/51783_a_53108]
-
abia în 1875 și 1877, în Buciumul român, fără a fi trezit vreun interes pînă în 1887, cînd apare volumul Cercetări literare al lui Aron Densusianu, care deploră „fapta tristă” ca „o operă însemnată, o adevărată muză, să zacă ca cenușăreasa după cuptori, neluată în seamă, desprețuită”. Dar asta nu e tot. În genere opera lui Ioan Budai-Deleanu e considerată drept una de început, de „descălecat” pe tărîmul literaturii noastre, ceea ce e adevărat doar într-un anume sens, în cel cronologic
Țiganiada renovata by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5770_a_7095]
-
mai fie frică nici de câini și nici de oameni: „O altă Liliană crescuse, într-o clipă, sub căciulița de lână roșie, și fata luă găleata și se îndreptă spre casă cu un pas nou”. Este schimbarea la față a „Cenușăresei” ce dă de înțeles în desenul făcut la școală că cercul făcut cu creionul roșu menit să-i unească pe membrii unei familii „e dragostea care-i ține împreună și le leagă inimile una de alta, oriunde ar fi”. Dacă
Orfanii noștri albi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3820_a_5145]
-
Gabriel Chifu Sunt privite, adeseori, ca niște Cenușărese. Ori și mai și, ca niște ambarcațiuni inutile, bune de tras pe mal. Metafore care rezumă statutul acestor reviste, sugerând marginalitatea, fragilitatea și chiar umilitatea condiției lor. Am citit de curând textul încărcat de tristețe amestecată cu exasperare și cu
Revistele literare by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/11966_a_13291]