7,540 matches
-
felul, reviste literare, cărți, dar și a spectacolelor de teatru și a filmelor. Am ținut un curs la facultate pe tema această, am cercetat arhivele. Studiului i se adaugă experiență personală: în definitiv, am publicat eu insumi în regim de cenzură douăzeci de cărți și cîteva mii de articole. Trebuie să spun că experiența personală contrazice uneori ideea de cenzură pe care mi-am făcut-o observînd mecanismele și criteriile. Cu alte cuvinte, pe cît de "serioase", adică de temeinice și
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
pe tema această, am cercetat arhivele. Studiului i se adaugă experiență personală: în definitiv, am publicat eu insumi în regim de cenzură douăzeci de cărți și cîteva mii de articole. Trebuie să spun că experiența personală contrazice uneori ideea de cenzură pe care mi-am făcut-o observînd mecanismele și criteriile. Cu alte cuvinte, pe cît de "serioase", adică de temeinice și rigide au fost acestea din urmă, pe atît de "comică" s-a dovedit adesea cenzură în practică de zi
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
contrazice uneori ideea de cenzură pe care mi-am făcut-o observînd mecanismele și criteriile. Cu alte cuvinte, pe cît de "serioase", adică de temeinice și rigide au fost acestea din urmă, pe atît de "comică" s-a dovedit adesea cenzură în practică de zi cu zi. Privind în mare istoria cenzurii dintre mai 1949 (anul înființării Direcției Presei și Tipăriturilor din Ministerul Artelor și Informațiilor) și decembrie 1989, remarcam două etape importante. În cea dinții, avem de-a face cu
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
observînd mecanismele și criteriile. Cu alte cuvinte, pe cît de "serioase", adică de temeinice și rigide au fost acestea din urmă, pe atît de "comică" s-a dovedit adesea cenzură în practică de zi cu zi. Privind în mare istoria cenzurii dintre mai 1949 (anul înființării Direcției Presei și Tipăriturilor din Ministerul Artelor și Informațiilor) și decembrie 1989, remarcam două etape importante. În cea dinții, avem de-a face cu o cenzură bazată pe criterii ideologice foarte clare și pe nomenclatoare
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
practică de zi cu zi. Privind în mare istoria cenzurii dintre mai 1949 (anul înființării Direcției Presei și Tipăriturilor din Ministerul Artelor și Informațiilor) și decembrie 1989, remarcam două etape importante. În cea dinții, avem de-a face cu o cenzură bazată pe criterii ideologice foarte clare și pe nomenclatoare de autori, titluri, probleme etc., actualizate periodic, la care cenzorii apelau în activitatea lor. Acest tip de cenzură își pierde la un moment dat sensul, cînd comunismul devine, sub Ceaușescu, national-comunism
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
remarcam două etape importante. În cea dinții, avem de-a face cu o cenzură bazată pe criterii ideologice foarte clare și pe nomenclatoare de autori, titluri, probleme etc., actualizate periodic, la care cenzorii apelau în activitatea lor. Acest tip de cenzură își pierde la un moment dat sensul, cînd comunismul devine, sub Ceaușescu, national-comunism. Temelia marxist-leninistă (cîndva, stalinista) se erodează treptat și puține din exigențele ei își mai găsesc justificarea în condițiile de dupa 1971, mai ales. A doua etapă este a
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
își pierde la un moment dat sensul, cînd comunismul devine, sub Ceaușescu, national-comunism. Temelia marxist-leninistă (cîndva, stalinista) se erodează treptat și puține din exigențele ei își mai găsesc justificarea în condițiile de dupa 1971, mai ales. A doua etapă este a cenzurii cu suport ideologic confuz și contradictoriu, în care "ortodoxia" comunistă e bîntuita de fantome ale naționalismului șovin, ale antisemitismului și ale protocronismului. Greu de pus de acord una cu celelalte: stînga nu mai știa ce face dreapta și invers. Mai
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
prin minister și pe la C.C. și de o autocenzura cu atît mai mare, cu cît responsabilii culturali se treziseră cu ștampila "bun de tipar" în mînă), se petreceau tot felul de accidente, unele de-a binelea vesele. Mască tragică a cenzurii, așa cum ne-o restituie istoria culturii din regimurile comuniste, lasă locul frecvent geamănului ei comic. Era inevitabil să se întîmple așa, cînd rază de bătaie a cenzorului nu mai avea lungimea dinainte, trebuind să se mulțumească a căuta pricina vocabularului
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
fiind cîteodată necesară, în loc de moarte, cenzorul propunea soarte. Sensul conta mai puțin. A revelă a fost ani buni un cuvînt interzis. Îi era preferat a releva, chiar dacă nu sînt sinonime. Totuși, cînd naționalismul a căpătat oarecare consistentă...religioasă (cum altfel?), cenzură proceda pe dos decît înainte și te trezeai cu a revelă în locul lui a releva. De tot hazul (de necaz) era să vezi căzînd orice referire la turci și la otomani în recenzii la Viața lui Ștefan cel Mare de
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
se evaporase. Am aflat ulterior că reluarea relațiilor cu Țîțo, poreclit cîndva de presa românească Pilat din Pont, a fost cauza eliminării numelui, devenit, în mintea strîmba a cenzorului, prea evocator. Cele două exemple din urmă sînt de pe vremea cînd cenzură nu căzuse în beția curat lingvistică de dupa 1971. Dovadă că ea era veselă și mai înainte. E drept, mult mai rar. În materie de comic involuntar, tragicul regim ceaușist rămîne neegalat.
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
cauză asistăm la apogeul creației noastre interbelice, susținută masiv de Editură Fundațiilor Regale și de alte monarhice gesturi și inițiative: "Suveranul crede în putință infinită de creație a poporului peste care domnește și pe principiul unei libertăți, neîmpiedicată de nici o cenzură, nici de aceea a fățărniciei, a împins această putere de creație la infinit. Se poate discuta dacă marea mișcare provocată de imensele mijloace puse-n pierdere de către suveran, a corespuns în calitate intențiilor regale și dacă sforțarea scriitorului ar putea
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
Nicolae Manolescu DESFIINȚAREA cenzurii, după 1989, n-a rărit rîndurile iconodulilor, dar a permis apariția iconoclaștilor. Dacă nu mi-ar displăcea și unii, și alții, aș spune că s-a creat un anumit echilibru, oricum preferabil dominației celor dinții, ca și exceselor celor din
Iconoduli si iconoclasti by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18111_a_19436]
-
profesorul Ion Petrică a publicat, la Editura Minerva, lucrarea Confluențe culturale româno-polone în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Am citit manuscrisul și mi-a părut a fi serios și solid. Nu mică mi-a fost mirarea cînd cenzura mi-a făcut aspre reproșuri. Mi se imputa că am trimis la cenzură un manuscris în care se vorbea despre originea poloneză a lui Ciprian Porumbescu. "Cum, mi s-a spus indignat, ni-l ia și pe acest compozitor?". Degeaba
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Am citit manuscrisul și mi-a părut a fi serios și solid. Nu mică mi-a fost mirarea cînd cenzura mi-a făcut aspre reproșuri. Mi se imputa că am trimis la cenzură un manuscris în care se vorbea despre originea poloneză a lui Ciprian Porumbescu. "Cum, mi s-a spus indignat, ni-l ia și pe acest compozitor?". Degeaba a fost pledoaria că autorul își bizuie afirmația pe indiscutabile probe documentare. A
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
populare, dar și a naționalismului comunist din timpul lui Ceaușescu, în favoarea unei reevaluări lucide, cu spirit critic, a operei lui. Această pledoarie în sine n-ar fi reușit să atragă atenția, întrucât nu reprezenta o noutate. De când s-a desființat cenzura, aproape la fiecare aniversare a nașterii sau morții lui Eminescu pot fi auzite voci care incriminează falsificarea imaginii marelui poet prin repetarea la nesfârșit a unor elogii convenționale (printre mulți alții, și semnatarul acestei cronici a publicat la începutul lui
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
poruncitoarelor strigăte: Ridică-te ! Ridică-te ! Ridică-te ! (apud RotIst, V, 604). Rafinatul mesianism, polivalența lirică a simbolului Mamei (Mama-Patrie, Mama-Cuvânt / Logos, Mama-Libertate, Mama-Demnitate-Națională, Mama-zeitate-protectoare, Mama-jertfă-a-zidirii, Mama-Dor etc.) s-au ivit în creația poetică a lui Grigore Vieru, în ciuda aprigei cenzuri staliniste din R. S. S. Moldovenească, deoarece poetul a avut iscusința de a valorifica subtilitățile adânci ale limbii române, intraductibile în limba rusă „de control” a imperialilor Moscovei (deși la Chișinău s-au găsit și destule „cozi de topor” care i-
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
parțial suspendată și, o dată cu ea, falsele legități introduse de marxism an istoria literaturii. ăntorcăndu-mă la miza adevărată a polemicii noastre din anii '60, trebuie să recunosc că ea ne depășea cu mult atât posibilitățile asa-zicănd obiective de exprimare, ăn condițiile cenzurii, cât și, probabil, cultura filosofica și literară. M-am străduit ani buni după aceea să-mi explic aversiunea față de istoricism. Mi-am intitulat eseul din 1968 Metamorfozele poeziei, nu numai fiindcă metamorfoza era mai la modă decât istoria, dar și
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
că dacă n-a venit sfîrșitul lumii, calendaristic, cu siguranță că uriașa dare în stambă televizată, de la sfîrșitul anului trecut și de la începutul celui în care ne aflăm, marchează un sfîrșit. La prima vedere, ar fi vorba nu de sfîrșitul cenzurii, ci de moartea autocenzurii, aceea care te face să nu confunzi discursul public cu bancul de răspîntie. Dar dacă această autocenzură a murit, se naște întrebarea cine dă liber pe post unor producții de acest gen? Și mai ales în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
din față pe un post de televiziune, nu puteau duce decît la tristul spectacol al bancurilor fără perdea, al mizeriilor sexualității vorbite de o manieră sub-licențioasă și, nu în ultimul rînd, la o scălîmbăire tristă a ideii de lipsă de cenzură. Cenzura reprobabilă, cea ideologică, nu mai există. Nu mai există nici cenzura care te poate obliga să-ți alegi cuvintele. Dar cînd e limpede că ești iresponsabil în calitate de ins necenzurat, cine răspunde totuși de iresponsabilitatea ta, înainte de a-ți da
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
față pe un post de televiziune, nu puteau duce decît la tristul spectacol al bancurilor fără perdea, al mizeriilor sexualității vorbite de o manieră sub-licențioasă și, nu în ultimul rînd, la o scălîmbăire tristă a ideii de lipsă de cenzură. Cenzura reprobabilă, cea ideologică, nu mai există. Nu mai există nici cenzura care te poate obliga să-ți alegi cuvintele. Dar cînd e limpede că ești iresponsabil în calitate de ins necenzurat, cine răspunde totuși de iresponsabilitatea ta, înainte de a-ți da drumul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
tristul spectacol al bancurilor fără perdea, al mizeriilor sexualității vorbite de o manieră sub-licențioasă și, nu în ultimul rînd, la o scălîmbăire tristă a ideii de lipsă de cenzură. Cenzura reprobabilă, cea ideologică, nu mai există. Nu mai există nici cenzura care te poate obliga să-ți alegi cuvintele. Dar cînd e limpede că ești iresponsabil în calitate de ins necenzurat, cine răspunde totuși de iresponsabilitatea ta, înainte de a-ți da drumul pe post?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
aiurea, realizator al unor filme ce vor rămâne an istoria cinematografiei românești, cum ar fi : Prea mic pentru un război atât de mare - 1969, premiat la Locarno, participant și la Festivalul de la Cannes din 1970; Dincolo de nisipuri (1974), oprit de cenzură timpului, nu ănainte de a ajunge totuși an același an, la Quinzaine des Realisateurs, la Cannes. Din cauza regimului comunist, Radu Gabrea părăsește România și urmează o lungă activitate cinematografică an Germania, Statele Unite ale Americii și Anglia. Filmul Un barbat că
Invitatie la dansul mortii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17487_a_18812]
-
se relevă numai an gestul sacru al creației. Această stranie "metafizica a artei" dominantă an deceniile șapte-opt, a iscat an rândul generației postbelice o poetica a imaginarului absolut generatoare adesea de metafore complicate, oculte, ermetice, menite să comunice peste capul cenzurii un mesaj aluziv, uneori, esopic, cititorului familiarizat cu cele mai absconse limbaje simbolice. Dacă clasicii vedeau categoriile imuabile și reci, romanticii individualitățile onirice, patetic curgând an durată, iar modernii esențele ultime, neschimbătoare sub forme, cu Nichita Stănescu cuvintele ăncep să
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
cât și sensul existenței relevate an actul creației și, totodată, o viziune radical nesupusa gândirii oficiale, 11 elegii putând vedea lumină tiparului și grație structurii labirintice, de "mister poetic", a volumului. De altfel, poetul nu a putut ănsela integral vigilenta cenzurii, redacția scoțând din carte textul Elegiei oului, a noua. Poezia această extraordinară, a somnului tragic al vieții an spații concentrice, a putut fi publicată abia an antologia apărută pe la ănceputul anului 1968, Alpha. ăntr-o posibilă istorie a formelor literaturii române
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
în care "noua cultură" totalitara, atît de înrudită cu cea fascist-nazistă, isi rostește cu maximă impudoare pretențiile de a "reconsidera" întreaga "moștenire a trecutului", asupra căreia consideră că ar avea drepturi absolute: "Riglă ideologică are deja trasate toate gradațiile, foarfecele cenzurii este legiferat intru "binele poporului" care, precum un prunc, trebuie să primească bunurile culturale bine tratate antibacterian și asortate. Articolul de fond dintr-o revistă divulgă luarea lui Eminescu într-o posesie ritoasă, într-un evident dispreț față de ceea ce a
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]