3,942 matches
-
40 m lungime x 0,60 m lățime și adâncă de 0,10 m), care conținea mai multe „lupe” din fier. Pe lângă acestea, printre dărâmăturile bolții, autorul cercetării a găsit câteva creuzete din lut (fragmentare și parțial întregite). Lipsa fragmentelor ceramice și numeroasele dovezi arheologice (cuptorul de redus minereu, lupele din fier, creuzetele din lut, un tipar din lut pentru turnat sfere, o lamă din fier-posibil sfredel, o bară de bronz-probabil de la un lingou și o cute - pl. XXXV) sugerează că
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
erau fie simple (ca un gang), fie amenajate cu pietre de râu, ultima variantă mai des întâlnită. De regulă, în interiorul cuptoarelor, pe vetre, s-au găsit resturi de cărbuni, de esență moale (arin, plop), precum în situl de la Dodești. Fragmente ceramice s-au descoperit la Gura Idrici, nu și la Dodești. De obicei, aceste tipuri de cuptoare erau situate între locuințe (unul la două-trei locuințe) și serveau membrilor comunității respective, în principal la coptul pâinii. Apariția acestor cuptoare poate fi pusă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
O situație similară o întâlnim și în așezarea descoperită la Gura Idrici (punctul Vatra satului), unde s-a identificat un alt cuptor de pâine. Posibilitatea găsirii unor stațiuni, în ultimele trei puncte semnalate, este susținută și de prezența numeroaselor fragmente ceramice aflate în apropierea cuptoarelor circulare de copt pâine, din cele două localități (Banca și Gura Idrici). Viitoarele sondaje arheologice vor confirma sau infirma aceste ipoteze. 1.5. Dispunerea locuințelor. Raport statistic case-membri Printre așezările în care locuințele sunt oarecum grupate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
înregistrarea unei evoluții demografice în Bazinul Bârladului și în restul teritoriului est-carpatic (un indice mai ridicat), semnalată treptat și nu brusc, de la finalul secolului VII, pe parcursul veacurilor VIII-IX, culminând cu secolele X-XI. 1.6. Inventar arheologic 1.6.1. Categorii ceramice. Tipologia vaselor. Ornamente Vasele ceramice din intervalul cronologic cuprins între secolele VIII-IX, modelate la mână, dar mai ales la roată, conțin ca degresant inițial cioburi pisate, iar ulterior nisip și microprundișuri. Pasta lor este bine frământată, recipientele fiind corect executate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bazinul Bârladului și în restul teritoriului est-carpatic (un indice mai ridicat), semnalată treptat și nu brusc, de la finalul secolului VII, pe parcursul veacurilor VIII-IX, culminând cu secolele X-XI. 1.6. Inventar arheologic 1.6.1. Categorii ceramice. Tipologia vaselor. Ornamente Vasele ceramice din intervalul cronologic cuprins între secolele VIII-IX, modelate la mână, dar mai ales la roată, conțin ca degresant inițial cioburi pisate, iar ulterior nisip și microprundișuri. Pasta lor este bine frământată, recipientele fiind corect executate și arse uniform, de culoare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fi interpretate ca ștampile de olar, dar și ca semne creștine (când sunt pe corpul vaselor) ale membrilor comunităților locale, din așezările de la Dodești și Negrești. În paralel cu așa-zisa „olărie de uz casnic”, a fost identificată o categorie ceramică denumită convențional „de lux”, executată din pastă fină, de culoare cenușie sau gălbuie, având un decor lustruit și incizat. Această ultimă categorie devine frecventă ulterior, pe parcursul secolelor X-XI. Analiza inventarelor din așezările de VIII-IX a permis distingerea mai multor variante
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
denumită convențional „de lux”, executată din pastă fină, de culoare cenușie sau gălbuie, având un decor lustruit și incizat. Această ultimă categorie devine frecventă ulterior, pe parcursul secolelor X-XI. Analiza inventarelor din așezările de VIII-IX a permis distingerea mai multor variante ceramice ale vasului-borcan ori tipsiei, lucrate la mână sau la roată și diferențiate prin câteva criterii (diametrul mai mic sau mai mare dintre gura și fundul vasului; umeri proeminenți sau prelinși; fundul gros): vas-borcan cu corpul zvelt, umărul ușor proeminent, buza
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
exemplarele de la Negrești, Gura Idrici, Dodești - Vaslui și Oncești - Bacău (pl. XXVIII/1-5). Descrierea tipurilor de vase și a variantelor acestora (vasul borcan și tipsia) denotă păstrarea trăsăturilor de tradiție daco-romană și perpetuarea principalelor recipiente cunoscute din Antichitate. În privința categoriilor ceramice, se produce o disproporție, prin scăderea ceramicii lucrate la mână. În schimb, multe dintre vasele făcute la roată păstrează pasta, forma, arderea și unele motive decorative, de la ceramica făcută la mână, specifică secolelor VII-VIII. Ornamentația recipientelor la roată variază de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
benzi de linii orizontale, situate pe întreaga suprafață a vaselor, precum cele de la Tanacu, Oncești, Dodești, Negrești - Vaslui, Plopana, Răzeșu, Colonești - Bacău și Gohor - Galați (pl. XXXIII). Ceramica ultimelor cinci stațiuni amintite provine numai din cercetări de suprafață. Aceste caracteristici ceramice întâlnite la vasele din așezările bazinului, de la Oncești, Dodești, Tanacu, se regăsesc și în restul spațiului românesc, specifice acestei perioade. Alături de ceramica de „uz casnic” s-a găsit și o ceramică lucrată fin, la roata rapidă, de calitate bună, cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nisip și microprundișuri în pastă, având pereții subțiri, netezi, cu fundul drept și îngust. Ultima categorie a fost numită convențional „de lux” și s-a descoperit mai rar, fiind prezentă la Oncești - Bacău și Dodești - Vaslui (pl. XXXIV). La categoriile ceramice descrise, predomină decorul de striuri dese, asociat deseori cu benzi de linii în val, precum și benzile de linii scurte verticale situate peste striuri orizontale, ca și împunsăturile cu dinții pieptenului, în inventarele stațiunilor din secolele VIII-IX, cu predilecție în ultimul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
culturii Dridu, nu s-au observat pentru tipul de așezare, locuință, anexă diferențe perceptibile, însă în cazul ceramicii, a tipologiei vaselor, a compoziției pastei și modului de realizare a recipientelor s-au remarcat modificări. Astfel, dacă în prima etapă, inventarul ceramic este încă dominat de vasele modelate la mână (vase-borcan, tipsii, castroane, străchini, căni, capace), uneori decorate cu alveole și crestături pe buză ori cu ornamente liniare sau vălurite pe corp, în cea de-a doua etapă, situația se inversează, ceramica
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu două cruciulițe), cute (9), două creuzete lut, două tipare de gresie, pentru turnat sfere și altul de podoabe, pietre de ascuțit (9), două râșnițe circulare din piatră și un bolovan-scaun. În timpul analizei arheologice s-a observat, prin compararea tipurilor ceramice cu altele, din diverse stațiuni arheologice, că vasele au parcurs o anumită evoluție, efect remarcat și la obiectele metalice. Armele (vârfuri de săgeți și un topor), specifice secolelor VIII-IX (pl. XXXIX), s-au perpetuat și modificat în perioada următoare, iar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
întregime, cu excepția acelor urne, cimitirul putea cuprinde, după cum s-a presupus, 100 sau chiar 200 de urne. Din informațiile de pe teren, se pare că această necropolă nu avea morminte de înhumație, fapt ce exclude existența unui cimitir biritual. Caracteristicile materialului ceramic, din cele două situri funerare amintite, au permis încadrarea urnelor funerare în aspectul cultural de tip Hlincea I, specific secolelor VIII-IX. Aceste puține și incomplete informații, precum și lipsa totală a unor necropole de înhumație, nu permit formularea unor concluzii pertinente
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
excludem varianta achiziționării ei din arealul dobrogean). Moneda este din argint și a fost emisă la Constantinopol, între anii 867-879, în timpul împăratului Ignatios (867-877) sau Photios (877-886). Brăzdarul de plug de la Pogonești-Ivești s-a găsit în asociere cu câteva fragmente ceramice, specifice prin caracteristicile pastei și decorurilor intervalului de timp al secolelor VIII-IX. Acest exemplar este apropiat celor de formă simetrică, de dimensiuni relativ mari, de la Mănăstirea, Grumezoaia, Giurcani (Vaslui), Cornățel (Bacău), Răducăneni (Iași) și Bârlogu (Argeș). Amnarul din fier de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
început de secol VIII - finalul veacului IX), fiind urmată de faza clasică, un moment important în evoluția populației locale (secolele X-XI). Practic, în a doua jumătate a secolului XX, principala caracteristică a definirii culturii respective era asocierea a două tipuri ceramice, vasele lucrate la roata înceată (de mână), arse oxidant, ornamentate cu incizii și cele arse reducător, decorate prin lustruire. Această importantă marcă de recunoaștere a fost aplicată mult timp de arheologii români în identificarea siturilor. Meritul incontestabil în identificarea, datarea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ele avea dimensiuni foarte mari (1,60m x 1,60m) servind probabil ca o „bucătărie de vară”, pentru membrii comunității respective. Celelalte două par să fi servit, potrivit autorilor, la arderea ceramicii, în interiorul și în preajma lor găsindu-se numeroase fragmente ceramice, modelate la mână și la roată. Cele făcute la mână aveau o pastă slabă calitativ, fapt ce le conferă un aspect grosier, cu neregularități, în timp ce fragmentele, lucrate la roată, dispun de o pastă mai bună, cu scoică pisată în compoziție
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cuptoare, le datează în secolele IX-X, în vreme ce fragmentele, realizate la roată, din cadrul celui de-al treilea cuptor, permit o cronologie mai târzie, în secolele X-XI; ultima instalație s-a găsit într-o locuință de suprafață. Analogii în privința cuptoarelor de ars ceramică găsim la Tuțcani și Epureni (pl. XLVII/3a, b), în ultimul caz fiind descoperit un cuptor special, cu grătar din pământ cruțat, fără suport (gros de 30cm), destinat în mod cert acestui scop, datorită componentelor lui și totodată a ceramicii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în consecință să renunțe la obiectele amintite (produse local sau importate). În privința gropilor, una de tip ritual a fost găsită în așezarea de la Gara-Banca. Inițial, de formă patrulateră s-a transformat ulterior (în adâncime) devenind rotundă. Inventarul ei conținea fragmente ceramice, o bilă de gresie albă și 46 de resturi osteologice, aparținând taurinelor (pl. XLV/ e). Întrucât ea nu a fost folosită permanent pare îndreptățită atribuirea ei în scopuri ritualice, mai ales că există asemănări la Bucov și la Dridu (Muntenia
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
întinse pe 448m2, indică un procent de 0,0035 sau Coconi cu 45 de locuințe (sfârșitul secolului XIV - jumătatea veacului XV), pe o suprafață de 675m2, atinge un procent de 0,0048. 1.6. Inventar arheologic 1.6.1. Categorii ceramice. Tipologia vaselor. Ornamente Inventarul arheologic al așezărilor Dridu cuprinde o gamă completă de obiecte, în comparație cu al stațiunilor din intervalul precedent, fapt ușor de explicat dacă ne gândim la multitudinea factorilor de ordin social-economic, climatic, politic, ce au favorizat dezvoltarea societății
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
stațiuni arheologice, trebuie trasate câteva din caracteristicile generale ale acesteia, prin punctarea unor criterii de bază, fără de care nu poate fi definită cultura materială, de tip Dridu: 1) Potrivit pastei și a modului de fabricare s-au distins următoarele categorii ceramice: a) Ceramică având nisip în compoziția pastei, iar uneori microprundișuri. Lucrată exclusiv la roată, a fost expusă unei arderi incomplete, fapt evidențiat de culoarea vaselor: brun-roșcate, roșietice și cu pete vizibile, și de miezul cenușiu. În cadrul aceleiași categorii mai există
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în compoziție, însă fin măcinate, care determină o mai bună densitate. Culoarea vaselor este roșie ori brună, cu miezul negru-cenușiu, datorită arderii incomplete. Pentru zona Moldovei reprezintă 50% din totalul vaselor, iar circa jumătate a fost descoperită în bazin. c) Ceramică fină, cu pastă bine frământată, fără impurități, arsă complet, de culoare cenușie, gălbui-cărămizie sau neagră. La exterior, vasele sunt lustruite cu linii ornamentate. Lucrată numai la roată, această ceramică este considerată de „lux”. Raritatea recipientelor, modelate din această pastă, explică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lustruite cu linii ornamentate. Lucrată numai la roată, această ceramică este considerată de „lux”. Raritatea recipientelor, modelate din această pastă, explică și procentajul de doar 20% din Moldova, din care aproximativ un sfert îl reprezintă vasele din așezările bazinului. d) Ceramică caolinată, lucrată la roată, de foarte bună calitate. Este o categorie foarte rară în Moldova (Florești - Bacău, Cavadinești - Galați), iar în siturile bazinului bârlădean încă nu a fost descoperită. De culoare albă, uneori pigmentată cu ocru, ceramica descrisă este specifică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din siturile cercetate în Bazinul Bârladului. Prin analiza pastei și a modului de fabricare se observă că în perioada Dridu, ceramica la mână este mai rar prezentă alături de cea executată la roată, fiind într-o continuă scădere. Conform acestor prezențe ceramice și pe baza formelor se remarcă dominația oalelor-borcan, fără torți, cu umerii bombați, cu gâtul conturat, buza răsfrântă, corpul zvelt și fundul îngust, mai mic decât gura în diametru. Unele trăsături distincte, determinate de poziția umerilor, curbura buzelor, înălțimea vaselor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
urme de ardere secundară, așadar ele erau folosite la păstrarea apei. Comparativ cu etapa Protodridu, în secolele X-XI, această ceramică, de lux, este prezentă în majoritatea inventarelor din siturile din Moldova (evident, în număr redus), în asociere cu alte tipuri ceramice amintite. În acest sens, menționăm descoperirile din Bazinul Bârladului de la Dănești, Dumeștii Vechi, Dodești, Bârlad-Prodana (Vaslui) și Drăgănești (Galați) - pl. LIII/1, 2, 5-9. Tipul VI: Ulcioare, modelate din pastă fină, cenușie ori gălbuie, cu gâtul înalt, corpul bombat, înzestrat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Moldovei. De altfel, elemente ale acestei culturi sunt semnalate pe parcursul secolului al XI-lea, când o mare parte din centrul Moldovei se afla sub influența culturii Răducăneni, ai cărei purtători erau reprezentanții unei populații de origine tiurco-chazară, sedentarizată. În urma analizei ceramice se observă că toate tipurile de vase, care au circulat în secolele X-XI, pe teritoriul Moldovei, s-au identificat și în așezările bazinului, cel mai puțin reprezentat fiind tipul șase. Exemplarele descoperite au fost modelate dintr-o pastă caracteristică categoriilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]