736 matches
-
un loc secetos fără de apă, și mai vârtos vădzând nedreptățile și asuprealele mișeilor carele fac cei neînvățați și neînțelegători, diregătorii și giudeațele de pre la toate scaunele Moldovei, drept aceaia cu multă osârdie s-au nevoit măriia sa de-au cercat pre multe țări, pănă l-au îndireptat Dumnedzău de-au găsit oameni ca aceia, dascăli și filosofi, de-au scos den cărți elinești și lătinești toate tocmealele ceale bune și giudeațele celor buni creștini și svinți împărați, carile ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
aflat, și se a dat noao"60. Ea este darul divin 61 care, tot în Carte românească de învățătură, Iași, 1646, provocând la efort de cercetare și descoperire a sensului Sfintelor Scripturi pe cei ce "s-au cumpătat de-au cercat pănă s-au spodobit de-au găsit izvorul vieții cel nescădzut", evidențiază, prin metafora scrierii-moșie transmisă urmașilor, ideea fundamentală a legatului sapiențial ca formă absolută de moștenire, pentru că ea oferă acces nu numai la bunăstarea materială, ci la însăși sursa
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
funcționari învinovățiți" o aprecia ca foarte gravă, dezonorantă și umilitoare, întrucât, pe lângă faptul că n-o merita, îi bloca șansa de găsi un alt loc de muncă sau, în proprie expresie, i-ar fi răpit "chiar și putința de a cerca aiurea un nou mijloc de viețuire". De aceea, apela la dreapta judecată a conducerii acelui onorabil Departament, rugându-l ca, pentru expertiza lucrărilor sale "în privirea regulării salinelor de la Ocnă"2, să se adreseze celor mai competente autorități în domeniu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe la munți, tot anul, oameni cu știință geognostică, precum aceasta se urmează în alte staturi, căci, dacă în urmarea unei asemene cercetări, se descopere că într-un munte se află straturi metalice, apoi nu vor lipsi antreprenorii cari să <în>cerce al lor noroc prin deschiderea minelor în asemene munți cu metaluri și dacă numai câteva gropi ar eși bune, apoi atunce cheltuielile cercetărei munților înmiit se întorc statului din zeciuială și din alte venituri a<le> minelor. 4. Cel întâi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
până la 650 palme. Deși straturile de sare se întind uneori în o adâncime și peste 1.800 pal<me> și prin întrebuințarea științei s-ar putea prelucra și în acea adâncime, totuși, până amu, astă adâncime aici nu s-au cercat, nici scoaterea sării s-au cercat prin metoduri mai bune. Desimea și tăria serei este așa de mare că, până amu, nu s-au părăsit vr-o groapă; numai din a ei surpare sau isvorâre de apă, ce numai din neagiunsul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sare se întind uneori în o adâncime și peste 1.800 pal<me> și prin întrebuințarea științei s-ar putea prelucra și în acea adâncime, totuși, până amu, astă adâncime aici nu s-au cercat, nici scoaterea sării s-au cercat prin metoduri mai bune. Desimea și tăria serei este așa de mare că, până amu, nu s-au părăsit vr-o groapă; numai din a ei surpare sau isvorâre de apă, ce numai din neagiunsul mijoacelor mehanice groapele se înmulțesc. Când
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Rarăul, aproape de satul Chirilă, moșia Broșteni. Aseminea granit se găsește și la poalele despre răsărit a muntelui Haleuca, în valea Suha Mare, mai sus de fereseul cel de pe urmă, dar grosimea și întinderea acestui granit, până acum, nu s-au cercat, nici descoperit. 24-le. Gnais, granite veine ou gneis, se compune din feldspat și glimer și formează acoperișul granitului arătat mai sus, pe muntele Rarăul. 25-le. Marmoră, marbre salin ou calcaire-primitif, primitive or granular limestone, trüm-mermarmor; această marmoră se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
care au trecut ca arendator a crăeștii fabrici de hârtie de la Roșcani (Roskany), pre care au reformat-o după sistema cea mai nouă. Asupra tuturor acestor arătări, iscălitul poate înfățoșa vrednice de credință documenturi. În urmarea întâmplătoarelor păgubiri ce au cercat iscălitul și în nădejdea ca să poată prin a<le> sale iconomice, tehnice și montanistice cunoștințe afla un folos mai mare în aceste Prințipaturi, s-au înduplecat iscălitul a-și lăsa patria; fiindcă iscălitul, pe lângă direcția fabricilor, au căutat și iconomia
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
evident de multă vreme mult înainte de a fi fost creat conceptul de intertextualitate că orice operă artistică este determinată de relațiile sale cu alte opere, atît pe plan formal cît și pe plan tematic. Sprijinindu-se pe acest postulat, numeroși cerce tători privesc studiul discursului romanesc francofon ca pe un obiect transcultural care se constituie în marginea limbii și culturii franceze. Este, fără îndoială, adevărat pentru literaturile africane francofone, dar nu este cazul scriitorilor români francofoni, care nu poartă pe umeri
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
c apacitate de sinteză, necesare în analiza unui fenomen economic atât de complex. Modul de redactare, conținutul bogat în idei, stilul clar și cursiv da u acestei lucrări o valoare științifică evidentă. Aceste calități atestă faptul că autoarea este un cerce tător format. Apreciez că cercetarea de față ad uce contribuții semnificative la buna cunoaștere, în România, a problemelor ș i i mplicațiilor globalizării pieței financiare. Privită și judecată în întregul său, lucrarea „Globalizarea piețelor de capital” convinge asupra faptului că
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ad uce contribuții semnificative la buna cunoaștere, în România, a problemelor ș i i mplicațiilor globalizării pieței financiare. Privită și judecată în întregul său, lucrarea „Globalizarea piețelor de capital” convinge asupra faptului că este un su por t rezistent pentru cerce tările viitoare, începând cu studenții și conti nuâ nd cu specialiștii în domeniu. Având în vedere conținutul bogat de idei și inf orm ații științifice, inter pretarea dată conceptelor, teoriilor și tezelor le gate de tema propusă, nota de originalitate
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
constituind, totodată, o lec ție pentru toți cei care con sideră că fenomenele economice pot fi controlat e c u ușurință prin inter mediul unor măsuri și regulamente administrativ e. Totuși, în condițiile absenței restricțiilor pr ivi nd potențialul de cerce tare al unei economii (absența capitalului nece sar cercetării, migrarea specialiștilor locali spre economiile dezvoltate etc.), înlăturarea barierelor vamale și dezvoltarea comerțului internațional au determinat transformarea piețelor emergente în piețe de consum pentru pr odu sele exportate de eco 3
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ratingului AA A al Finlandei, Franței, Germaniei și al Luxemburgului a atras nemulțumirea autorităților din întreaga Uniune Europeană. În martie 2012, Fitch a crescut ratingul specul ati v al Greciei la „B -“, fiind prima agenție de evaluare financiară care în cearcă să scoată Grecia din faliment, după ce schimbul de obligațiuni suverane a redus datoria publică a acestei țări cu o sută de miliarde de eu ro, o treime din suma totală. Astfel, Grecia nu se mai află în faliment tehnic, însă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
fluxuri ce au loc la nivel internațional. Astfel, globalizarea pi ețe i de capital financiar sau globalizarea financiară - termen utilizat de aproape întreaga literatură internațională în domeniu - este înțeleasă ca fiind integrarea sistemului fin anciar local Concluziile, rezultatele și perspectivele cerce tăr ii zontului cunoașterii în ceea ce privește fenome nul analizat și am realizat, de asemenea, o analiză a evoluției istorice a feno men ului de globalizare finan ciară, pentru a putea ajunge, în acest mod, la niș te concluzii pertinente refe ritoare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
A ces t lucru este cu atât mai important într-o lume a mobilității libere a capitalului, deoarece atât inves titorii străini, cât și cei autohtoni impun dis cip lina pe piață, dar și din cauza faptul Concluziile, rezultatele și perspectivele cerce tăr ii tate de a măsura extinderea globalizării financ iar e o constituie evaluarea flu xurilor de capital net din țările care exportă cap ital, deoarece acestea au un surplus de economii, deci un surplus de cont cu ren t
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
oportunități sigure de investire. În contextul general actual, majoritatea invest ito rilor internaționali ră mân destul de rezervați în ceea ce privește pos ibi litățile de investiții și pla sare a capitalurilor lor, din cauza incertitudinilor existente atât pe piața financi Concluziile, rezultatele și perspectivele cerce tăr ii În cadrul acestui capitol al cercetării, am rea liz at, pe baza datelor existente, o analiză amplă, pe etape, a crizei financiare declanșate în S.U.A., în 2007, iar, în cadrul fiecărei etape, am sublini at, totodată, evoluția fluxurilor de capital
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
rma sistemului financiar internațional, în principal, referitor la transparență, îmbunătățirea reglementărilor privind contabilitatea titlurilor, asigurarea reglementării adecvate a piețelor, firmelor și produselor financiare, asigu rarea integrității piețelor financiare și întăr ire a cooperării între principalele institu Concluziile, rezultatele și perspectivele cerce tăr ii punct este diferit de „coordonarea politicii in ter naționale“, în domeniul politicii ta 337 mone re, exercitând, cu ușurință, presiuni asupra re laț iilor bilaterale în variabilele cheie, cum ar fi ratele de schimb valutar și ba lan
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de definit statutul „orașului“ în textele lui Benjamin. Nu este vorba, în mod limpede, despre un interes sociologic sau istoric care să direcționeze cercetarea mediului urban. Benjamin respinge această interpretare, pun ctând într-o scrisoare către Scholem accentul metafizic al cerce tării sale. După cum voi încerca să arăt, este vorba despre un proiect aparte al filozofiei prime, în care căutate nu mai sunt nici un fundament transcendent, nici o semnificație atemporală, ci, dimpotrivă, un efect al derizoriului și o splendoare a detaliului care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
care crește în timp „ca un rug în flăcări“: „Wo jenem Holz und Asche allein die Gegenstände seiner Analyse bleiben, bewahrt für diesen nur die Flamme selbst ein Rätsel: das des Lebendigen.“ „Soluția“ romantică ajunsese în impas, după cum am în cercat să arăt, prin faptul că miza exercițiului critic, absolutul artei, căpăta formă individuală tot de natură artistică. Așadar, ab solutul își pierdea transcendența. În Goethes Wahlverwandtschaften, Benjamin oferă un răspuns acestei situații, plasând adevărul operei de artă în afara artei, și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
tău ne fermeca Cu chipul său cel dulce; Ca fluturul sub auru-i, El sub cosiță luce. Da’ tu-l privești, și lacrima în gene-ți strălucește... O, spune, mumă tânără! Ce cuget te răpește?” — „Când ochii mei îl caută, Eu cerc durere-amară, Gândind că-n cursul anilor Va fi rob el în țară!” („Muma tânără”) Cântecul de leagăn al lui Cezar Bolliac se metamorfozează într-un poem cu caracter social, intitulat sugestiv „Muncitorul”: „Amorul mamei însă hrănește și-ncălzește, Și biata
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
tău ne farmecă Cu chipul sau cel dulce; Ca fluturul sub auru-i, El sub cosița luce. Da tu-l privești și lacrima În gene-ți strălucește... O, spune, muma tânăra! Ce cuget te răpește? Când ochii mei îl căuta, Eu cerc durere-amara, Gândind ca-n cursul anilor Va fi rob el in tară! Martie de Lucian Blaga Din caier încâlcit de nouri toarce vântul fire lungi de ploaie. Flușturatici fulgi de nea s-ar așeza-n noroi, dar cum li-e
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
după chipul Și-asămănarea lui. Noi suntem răi Fără de-a-avea puterea lui. Răi putem fi Mai ca și el - dară din neputință Se naște ironia vieții noastre. În van Titanul mort, ce ne-a născut, Binele ni-l voește; - în zădar Cearcă-a vorbi cu noi în cugetări Strălucitoare, varii, -mbălsămate, {EminescuOpIV 90} În flori, în râuri, în glasul naturii Ce-i glasul lui, consilii vrea a da. În van. Viața, sufletul, rațiunea ? Scânteia care o numim divină - Ne face a ne
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite, Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite Te încerci a stoarce lapte din a stîncei coaste seci; Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei mândre flori de aur, Alta unde cerci viața s-o-ntocmești precum un faur Cearc-a da fierului aspru forma cugetării reci. Las-să dorm... să nu știu lumea ce dureri îmi mai păstrează. Îmbătat de-un cântec vecinic, îndrăgit de-o sfântă rază, Eu să văd numai dulceață
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Eu să văd numai dulceață unde alții văd necaz, Căci ș-așa ar fi degeaba ca să văd cu ochiul bine; De văd răul sau de nu-l văd, el pe lume tot rămâne Și nimic nu-mi folosește de-oiu cerca să rămân treaz. {EminescuOpIV 111} N-au mai spus și alții lumii de-a ei rele să se lase? Cine-a vrut s-asculte vorba? Cine-aude? Cui îi pasă? Toate au trecut pe lume, numai răul a rămas. O, acele
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ecouri, iar în cârduri cuvioase stelele se mișcă-ncet, Intră-n domele de neguri argintii, multicoloane; De-a lor rugă-i plină noaptea. A lor dulci și moi icoane Împlu văile de lacrimi, de-un sclipit împrăștiet. Ale focurilor raze cearcă neguri să străbată Și de dunge de lumină umbra văii e tăiată, Cari trec prin întuneric râuri și isvoare-albind; Luminând în ochi de codri, scăpărând pe repezi unde, Vântul c-o suflare plânsă codrii negri îi pătrunde Și vrăjește lin
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]