710 matches
-
să accepte un partener nou de la care ar putea obține beneficii suplimentare. Femeile care folosesc anticoncepționale hormonale ar putea să se mulțumească și să pună bazele unei familii cu parteneri pe care nu i-ar accepta în mod normal”, afirmă cercetătoarea. Există și experți care nu împărtășesc rezultatele acestui studiu, ei precizând că unele femei foarte competitive iau pilule anticoncepționale pentru că acestea le eliberează de tensiunea premenstruală și de alte probleme neplăcute.
Folosești anticoncepționale, riști să rămâi fără partenerul ideal by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64185_a_65510]
-
îi răspunde, subiacent, o mișcare de reasociere teoretică, de sinteză a factorilor inteligenței explicative, neexcluzînd știința (în primul rînd psihologia) și socialul. Ca o mostră a forării analitice, unind exactitățile cu o minuțiozitate, am zice feminină, pe care o practică cercetătoarea, vom cita cîteva rînduri din aprecierile d-sale asupra condiției de „poet postmodern" a lui Ion Barbu: „Jocul secund, mai pur, al poeziei lui Ion Barbu, profund atașat literaturii franceze (chiar și Edgar Poe apare în Veghea lui Roderick Usher
Melancolia cunoașterii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6437_a_7762]
-
s-au manifestat sub forma unei "voințe de edificare" și nu a unui elan negativ, și nici dispusă nu era să "importe" criza occidentală. Altfel spus, considerînd criza modernistă una de identitate și negînd existența unei crize, se subînțelege, moderniste, cercetătoarei clujene i se pare evident că pînă la instaurarea comunismului literatura română nu a avut parte de o criză de identitate, a fost, dimpotrivă, animată de un anti-crizism care a impregnat toate zonele literare ale epocii. Că literatura română se
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
obiect de studiu. E bine, e rău? În fond, poate că se permeabilizează granița dintre comentariu și literatură, cel dintîi asumîndu-și degajarea speculației și a ținutei estetice, a doua asumîndu-și autoreflexivitatea, ergo propria proiecție exegetică. În consonanță cu Ihab Hassan, cercetătoarea noastră precizează consolator: "Operele literare au devenit material pentru enunțuri analitice. Ceea ce este, altminteri, o dovadă în plus a puterii lor de fascinație". În felul acesta, creația și teoria se nutresc reciproc, ajungînd a se întrepătrunde în substanță. Traseul larg
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
actuală a culturii române". La o "resincronizare a ei cu Europa pe o altă buclă a spiralei diacronice". Între alte lucruri interesante, studiul doct, dens, străbătut de o căldură subiacentă a argumentației, semnat de Maria-Ana Tupan, precum și cele precedente ale cercetătoarei, ne prezintă un set de propuneri în această substanțial patriotică direcție.
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
Geo Bogza de a concentra energii favorabile din partea unor personalități atât de diferite și aflate des în conflict. E drept că o privire pe gaura cheii spre latura luminoasă și caldă a personalității sale oferea și ediția aceleiași foarte serioase cercetătoare Mădălina Lascu, Max Blecher, mai puțin cunoscut (2000). Corespondența de pe patul de suferință al autorului Întâmplărilor în irealitatea imediată dezvăluie prezența vie a lui Bogza în odaia bolnavului. Când nu e acolo în carne și oase, Bogza e mereu căutat
Din nou, despre avangardism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3902_a_5227]
-
Franța, pe Dennis Deletant, bine cunoscut nouă, și pe Mark Percival din Anglia, pe E.S. Jean-Claude Périsset din partea Vaticanului, pe Paul E. Michelson din Statele Unite, pe Peter Weiss din Germania, pe Alexander Stîkalin și Tatiana Pokivailova din Rusia, precum și grupul cercetătoarelor din Cehia și Slovacia: Petruska Sustrova, Hildegard Buncakova și Libuse Valentova (care este și corespondenta revistei noastre la Praga). Nici unul dintre cei amintiți nu s-a mărginit la o prezență formală, decorativă, toți au prezentat comunicări, au "monitorizat" ("moderat") sesiuni
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
sare. Scrisorile sale către M. Gaster abundă în solicitări de informații pe teme din cele mai diverse: parastasul de 40 de zile, Paștele Blajinilor. M. Gaster a îndrumat-o consecvent, pentru că a văzut în ea „o minte ageră și o cercetătoare energică, una dintre persoanele cele mai capabile să înțeleagă și să interpreteze folclorul românesc”. Activitatea sa de românist nu s-a redus la ceea ce a publicat în „Folklore”: a scris numeroase articole, în presa britanică, a conferențiat pe varii teme
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
echipă de cercetătorii români a dezvoltat o nouă tehnologie medicală care va permite regenerarea mai rapidă a suturilor nervilor periferici. Prof. dr. Ioan Lascăr, dr. Dragoș Zamfirescu, acad. Maya Simionescu, ing. Mădălina Albu, dr. Ion Zegrea, dr. Marius Popescu și cercetătoarele Irina Domnica Titorencu și Georgeta Bumbeneci au fost premiați pentru invenția Biocond Nerv, tehnologie care permite regenerarea mai rapidă a țesuturilor nervilor periferici, în prezent fiind necesare grefe de nervi pentru salvarea zonelor afectate. Potrivit medicului Ioan Lascăr, invenția constă
Invenție românească premiată cu aur la Bruxelles. Care este prețul produsului by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/62907_a_64232]
-
18 m lungime și cântărește 74 kg. Este cel mai mare șarpe prins în Florida. Potrivit , exemplarul era o femelă care avea nu mai puțin de 87 de ouă. "A fost o bestie! A fost cu adevarat impresionant", a declarat cercetătoarea Kristen Harț, de la USGS, a cărei echipa a prins șarpele. Pitonul a fost trimis la Muzeul Gainesville astfel încât personalul să poată efectua o necropsie pentru cercetare înainte de a împăia exemplarul, care va fi în cele din urmă retrimis la Parcul
Captură record a oamenilor de știință din Florida () [Corola-journal/Journalistic/66019_a_67344]
-
care a avut ideea Simpozionului, și a făcut pentru înfăptuirea ei tot ce i-a stat în putere, o vom numi pe d-na Libuse Valentová. Este ea însăși autoare de studii românești, traducătoare din română în cehă și invers, cercetătoare literară și profesoară, șefa Secției de limbă și literatură română a Facultății pragheze de Litere. Numele d-nei Libuse Valentová nu le este de altfel necunoscut cititorilor României literare. îl pot întâlni număr de număr înscris în caseta redacțională, d-na
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
implicit, oferă o grilă pentru stabilirea valorii acestora. Ideile nu sînt foarte originale, dar Maria Luisa Lombardo face gestul necesar de a le pune în ordine, astfel încît ele să devină clare pentru toată lumea. Astfel, pe urmele lui Milan Chlumsky, cercetătoarea italiancă subliniază diferențele existente între funcțiile estetică, erotică și pornografică dintr-un text: " Primele două (care - după doctrina freudiană - aparțin planului Ego-ului) se adresează Ťjuisăriiť intelectului cititorului, în timp ce cea din urmă, doar trupului. În acest caz, eroticul poate fi asimilat
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
din volumul de poezii tipărit la Editura de Stat pentru Literatură și Artă din București în 1960. Cuprinde 34 de titluri și, după distribuția traducătorilor, 11 sunt semnate de Ge Baoquan și confruntate cu originalele pentru revizuire de către Wang Mingsheng, cercetătoare și traducătoare românistă de la Institutul de Cercetări al Literaturii Universale de pe lângă Academia Științelor Sociale din China; 16 sunt semnate de Xu Wende, care lucra atunci la Administrația Centrală a Radiodifuziunii; 7 sunt semnate de Li Ninglai, jurnalistă la ziarul „Remin
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
a realizat după manuscrisul datat august-septembrie 1949, marcând astfel în finalul cărții timpul redactării sale. Descrierea acestui text inedit, dactilograma de 386 de pagini, cu intervențiile autorului pe pagină, corecturi și adăugiri, aparține dnei Dora Mezdrea. Pasiunea demonstrată de această cercetătoare față de manuscris, cu atât mai acuzat față de ineditul unui text, am descoperit-o când a semnat, alături de Marin Diaconu, Publicistica lui Nae Ionescu, și când a publicat independent cele două volume de Corespondență de dragoste, Nae Ionescu și Elena-Margareta Fotino
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
și-a denigrat Patria. În lucrările lor a prevalat întotdeauna dragostea față de meleagurile unde au văzut lumina soarelui și compasiunea față de poporul român condamnat să suporte de câteva ori în istorie jugul unor dictaturi umilitoare și al unor ocupații străine. Cercetătoarea Eva Behring a ținut să precizeze că litertura exilului a fost omisa din istoriile literare apărute în România după evenimentele din Decembrie 1989, sau a fost tratată superficial, desi personalitatea celor plecați era binecunoscută și apreciată în Occident. În Spania
Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
și Nichifor Cainic “Acest volum de versuri culese de pe ogorul însângerat al închisorilor românești, dau socoteală de realitatea cea mai cumplită pe care ființă omenesca a trăit-o vreodată”, după cum precizează în prefață scriitorul Vintilă Horia. Referitor la această perioadă, cercetătoarea spaniolă de origine română Silvia Marcu a scris că este “Cel mai trist și mai sumbru capitol al istoriei contemporane române”. Cartea a fost tradusă și în limba engleză și publicată în Statele Unite de Prințesa Ileana a României. În anul
Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
ediția din decembrie a revistei Journal of Family Psychology, informează ziarul La Parisienne. Mamele care lucrează o fracțiune de normă, mai ales atunci când copiii sunt foarte mici, au mai puține simptome de depresie și sunt mai sănătoase decât casnicele, afirmă cercetătoarea Cheryl Buehler, de la Universitatea Carolina de Nord pe site-ul WebMD. Studiile precedente au acordat mai multă atenție bunăstării mamelor active, care lucrează cu normă întreagă, în comparație cu cele casnice, potrivit WebMD. Cercetătorii au examinat date referitoare la peste 1.300
Mamele care lucrează cu jumătate de normă sunt mai fericite decât celelalte () [Corola-journal/Journalistic/67691_a_69016]
-
de discutare sistematică a literaturii exilului românesc ne vine nu de la București sau Timișoara, ci din Germania, țară în care literatura și problematica exilului în general se bucură de o atenție particulară datorită împrejurărilor istorice cunoscute: este vorba de cartea cercetătoarei berlineze Eva Behring, apărută întîi, la sfîrșitul anului trecut, în traducere românească (la Editura Fundației Culturale Române) și foarte recent în forma originală, în germană, la Franz Steiner Verlag din Stuttgart, într-o prestigioasă serie dedicată cercetărilor de istorie și
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
să-i atrag atenția atentului meu cititor că numele cu care autorul pe care îl admiră și-a semnat întotdeauna scrierile este V. (nu Vasile) Voiculescu. Ca și M. Eminescu, T. Maiorescu, E. Lovinescu, G. Călinescu. Asupra observațiilor "picante" asupra cercetătoarei care sînt nu mă opresc. Cunosc stilul: cîtă ignoranță, atîta aroganță. Informațiile biografice întrucît acestea sînt mai numeroase și apar în articolul lui George Corbu într-o ordine aleatorie, îmi permit să le răspund în ordine cronologică. I) în Memoriile
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
ei. Suntem siliți să ne privim pe noi înșine sub speța unei apropiate metamorfoze: o metamorfoză în virtutea căreia omul va deveni o verigă de tranziție către un stadiu evolutiv care, în loc de umanism, va purta numele de postumanism. Și atunci, vorba cercetătoarei Katherine Hayles, "întrebarea nu este dacă vom deveni postumani, pentru că postumanitatea este deja aici. Mai degrabă, întrebarea este ce fel de postumani vom fi." (p. 156)
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
ar contribui la tendința de scădere a sănătății reproductive la bărbați, la apariția cancerului testicular și la scăderea calității spermei. În realitate, atât oamenii cât și animalele sălbatice sunt expuse la multe substanțe chimice care îi pot afecta”, a explicat cercetătoarea Gwynne Lyons, director al Chemicals, Health and Environment Monitoring (centru de monitorizare a relației dintre sănătate, mediu și poluare). Rapoarte anterioare au sugerat că poluarea ar fi fost vinovată pentru scăderea populației de vidre din Marea Britanie, în anii ‘70. Analize
Poluarea afectează dimensiunile penisului, susţin cercetătorii by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64873_a_66198]
-
critice. Este, de fapt, o carte cu un destin ciudat, chiar trecând peste particularitatea excepțională a biografiei Elisabetei Rizea. Unul dintre cei doi „editori”, Irina Nicolau, s-a stins din viață prematur, în 2002, chiar înaintea eroinei cărții, cu toate că nu cercetătoarea, ci partenera ei de dialog trecuse, cum se știe, prin infernul pușcăriilor comuniste și nu avea nici acum, după 1989, o bătrânețe ușoară. Destinul a făcut, așadar, ca mărturia provocată și organizată pe hârtie de Irina Nicolau să nu mai
O carte întemeietoare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3165_a_4490]
-
Le Monde, în ediția print. Ar trebui să privim cu scepticism atunci când o revistă de prestigiu publică un studiu despre un progres major? Întrebarea se justifică în condițiile în care a apărut un articol referitor la o fraudă a unei cercetătoare japoneze, autoare a două articole privind o metodă pentru a obține mai ușor celule STAP, publicate în prestigioasa revistă Nature. Directoare a unei unități de cercetare la Riken, Haruko Obokata a publicat, în ianuarie, în revista Nature, o teză ce
Acuzatorii lui Ponta, făcuți de râs de mediul academic: Au dat o lovitură media, fără să verifice informațiile by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37577_a_38902]
-
Obokata "a fabricat" în mod deliberat rezultatele studiului pentru a le publica în revista Nature. Dacă neregulile dezvăluite de comitetul de anchetă vor fi confirmate în urma eventualelor proceduri în apel, acel studiu ar putea fi retras în întregime sau parțial. Cercetătoarea a respins acuzațiile care i-au fost aduse. O lovitură mediatică Expertul Marc Pescahanski este deranjat de atitudinea revistei Nature și spune că publicația nu a verificat veridicitatea informațiilor: "Nature a preferat să nu facă altceva decât o lovitură mediatică
Acuzatorii lui Ponta, făcuți de râs de mediul academic: Au dat o lovitură media, fără să verifice informațiile by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37577_a_38902]
-
Nerval, Nietzsche, Hölderlin, de pildă, sunt supuși, în Occident, unor ample explorări, ce nu le scad din anvergură, ci îi situează, nuanțat, cât mai aproape de adevărata lor condiție, una complexă și tragică. Merită citit subcapitolul La Berlin, care, discutând contribuția cercetătoarei Ilina Gregori la exegeza eminesciană, face un act de dreptate perioadei berlineze a poetului național, socotită de unii critici a fi fost neroditoare. În schimb, noile date revelează fecunditatea acestor ani de intensă acumulare intelectuală, în varii domenii, și de
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]