707 matches
-
și prin simpla prezență a lor aduceau o discretă afirmare: Pr. P. Țepordei, Pr. Sergiu Roșca, C. A. Munteanu, Gh. Bezviconi, Andrei Ciurunga, Sergiu Matei Nica, N. Coban, Grigore Filip Lupu, Arcadie Donos, Octav Sargețiu, Paul Goma, Pr. Paul și cercetătoarea Zamfira Mihail, Adrian Păunescu, I. P. S. Antonie Plămădeală, Nestor Vornicescu, N. Smochină, Victor Tulbure, Dragoș Vicol etc. De menționat preoții și învățătorii risipiți după refugiu pe tot cuprinsul țării și care au păstrat și au făcut cunoscută într-un fel
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
El a descoperit și publicat un imens material documentar referitor la istoria românilor de pretutindeni. A publicat peste 350 studii în vreo 40 periodice din țară și străinătate. În prodigioasa sa activitate a colaborat cu fiica sa Zamfira Mihail valoroasă cercetătoare care și astăzi continuă opera ilustrului ei tată. 1970 Gh. Lupașcu, fost prefect la Soroca. Am aflat de întâlnirea sorocenilor la București dar din păcate eu nu am să pot participa. Este cea mai îmbucurătoare veste de când m-am întors
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
sterile. Descoperă mecanismul de replicare a virusului ARN, prin izolarea unei molecule infecțioase, în dubla spirală a ARN-ului, analog ADN-ului virusului "murin", provocator de encefalomiocardită. Este prima demonstrație că ARN-ul se replică la fel ADN-ul. Împreună cu cercetătoarea Françoise Barre-Sinoussi descoperă, în 1983, prezența virusului HIV responsabil de SIDA. Virusul HIV (în verde) pe o limfocită (în roșu), văzut prin microscopul electronic Luc Montagnier și colaboratorii săi demonstrează că microplasma crește considerabil efectul citopatogen al virusului, descoperire care
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Șarpele. În studiul Meșterul Manole, S. Ispas oferă o interpretare aparte mesajului baladei, din perspectiva creștinismului în numele căruia s-au ridicat cele două (trei) biserici de la Argeș, ajungând la concluzia că ea reprezintă un cântec povestitor despre ridicarea bisericii lui Hristos. Cercetătoarea susține că, așa cum se poate desprinde din Miorița, destinul reprezintă doar o virtualitate și el nu apare deloc ca "destin implacabil". Motivul "testamentului ciobanului" există în toate variantele de baladă și colind. Ciobanul care dorește să afle ce-i rezervă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
magice ale unui act ritual ce influențează gândirea și comportamentul prin simboluri, atitudine și gest, ca modalități complementare de exprimare a sentimentelor și, totodată, ca forme ale unei strategii de depășire a incertitudinii și nesiguranței în relație cu lumea înconjurătoare. Cercetătoarea Nicoleta Coatu, prin Structuri magice tradiționale, propune o analiză a fenomenului descântatului cu finalitate terapeutică, urmărind configurarea particulară a limbajelor simbolice într-o "gândire fundamentată pe cauzalitate magică". III În literatura română cultă norocul reprezintă o constantă, precum în toate
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și naratologică de Hayden White și continuat în același spirit de olandezul Franklin R. Ankersmit, prin elaborarea unei coerente metodologii narative a istoriei (fundamentate până în anii 2000 și din care s-a desprins recenta naratologie vizuală, teoretizată spre exemplu de cercetătoarea Marie-Laure Ryan10). Spiritul modernist al "noii istorii" se desparte definitiv de direcția tradițională analitică. Istoria însăși este citită precum o narațiune sau având caracterul unei "opere deschise" (așadar, dincolo de sensul acordat textului sacru de către Umberto Eco). Istoriografia și filosofia istoriei
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ei diferite, subliniază că imaginarul ar trebui radiografiat cu alte instrumente, nu numai cu ale rațiunii (ca modalitate supremă de cunoaștere), deși "se amestecă cu realitatea" (exterioară), influențându-se reciproc. Iată o dublă ipostază provocatoare: pe de o parte, textul cercetătoarei franceze nu lămurește problema identității conceptului, altfel decât printr-o inventariere a direcțiilor de studiu suprapuse peste domeniul imaginarului (istoria mentalităților, istoria artei, istorie instituțională, istoria ideilor etc.); pe de altă parte, în cazul lui Lucian Boia, observațiile, cel puțin
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
accesibile, precum cel fizic, pentru a exprima procese mai abstracte din domeniul cognitiv, emoțional, comunicațional. Sweetser denumește acest fenomen metafora MIND-AS-BODY72, arătând că se bazează pe corespondențele dintre experiența externă și stările interne, senzoriale, emoționale sau cognitive 73. În accepția cercetătoarei, această relație presupune conceptualizarea unui întreg domeniu, cel cognitiv, în termeni fiziologici și corespunde relației de sens denumite de Lakoff și Johnson (1980) "metaforă conceptuală". În studiul lui Sweetser (1990: 30) se precizează totodată că aceste corespondențe între cele două
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
arăta ("a face să vadă"), prezent atât în latină și în celelalte limbi romanice: lat. monstrare, it. mostrare, fr. montrer, sp. mostrar, care "cere ca instigatorul la acțiune să fie diferit de receptorul senzației: Ileana arată o fotografie lui Petru". Cercetătoarea precizează că activul cauzativului poate apărea și cu Nominativul (în accepția curentă, obiectul perceput) subiectivizat, dacă este însoțit de un determinant: Casele arătau sumbre. 146 Semnalăm extinderea clasei de substituție a numelui predicativ din construcțiile personale, pentru care în GALR
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
e studiat ca scriitor într-o nouă carte, E. Lovinescu, artistul (1969), unde sunt avute în vedere literatura de imaginație, memorialistica și portretistica. O secțiune specială reconstituie ultimul mare roman al criticului, Mălurenii, rămas în manuscris. Transformat în pasiune, interesul cercetătoarei se prelungește în urmărirea destinului acestuia în epocă și postumitate într-o panoramă intitulată Confruntări în critica deceniilor IV-VII. E. Lovinescu și posteritatea lui critică (1975), care opune în mod provocator direcția și lecția ilustrului precursor atât criticii sociologist-dogmatice din
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
teoriilor motivației în funcție de criteriul tematic este astăzi aproape cvasigeneralizată (vezi Cole, 1995, 1997; Johns, 1998, ș.a.). Tot în perioada la care ne referim a fost propusă o sistematizare interesantă a teoriilor motivației bazată pe combinarea criteriului tematic cu criteriul istoric. Cercetătoarea franceză Meryem Le Saget (1992) stabilește trei mari grupe ale teoriilor motivației: teoriile motivației din prima generație (1900-1950); teoriile motivației din a doua generație (1950-1990); teoriile motivației din a treia generație (după 1990). Fiecare dintre aceste grupe este apoi caracterizată
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu înseamnă că nu întâlnim lucrări ce recurg și la alte criterii decât cele schițate de noi.) Faptul însă că această tendință este reală ne este demonstrat de evoluția unuia și aceluiași autor de la o lucrare la alta. O prestigioasă cercetătoare franceză care a scris mult în domeniul psihologiei organizațional-manageriale - o avem în vedere pe Claude Lévy-Leboyer, într-o lucrare elaborată în 1974 (Psychologie des organisations) - arăta că sinteza teoriilor motivației este dificil de făcut deoarece studiile existente sunt disparate și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
2002. AN PORTRET DISCURSIV. Noțiunea "portret discursiv" a fost folosită prima dată în 1988 de S. Moirand pentru reprezentarea transmisă de locutor despre el însuși prin maniera în care se ilustrează ca emițător al textului. În cadrul analizei propuse de această cercetătoare, se reconstruiește portretul discursiv al unui locutor, cu variantele manifestate de-a lungul timpului sau în genurile avute în vedere, pornind de la corpusul de texte produs de același autor într-o perioadă a activității lui, pe același suport (precum o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Forăscu, Narcisa) Cuvinte și sensuri, Editura științifică și Enciclopedică, București, 1988. Este coautoare a lucrării Dicționar general de științe ale limbii, care a cunoscut mai multe ediții, începînd cu 1997. Sarah-Jayne BLAKEMORE, specialistă în psihologie experimentală; absolventă a Universității Oxford, cercetătoare și profesoară de neuroștiințe cognitive la University College London. Cele mai multe studii au ca obiect de investigare raportul dintre neuroștiință și educație. Lucrare de referință: (în colab. cu Frith, Uta) The Learning Brain. Lessons for Education, Wiley-Blackwell, Hoboken, NJ, 2005. Leonard
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
marker este derivat dintr-un cromozom 22. Abia în anul 1973, J.D. Rowley a identificat prezența unei benzi adiționale la extremitatea brațului lung al unui cromozom din perechea 9 (aproximativ egală cu segmentul care lipsea din cromozomul Ph1) - astfel că cercetătoarea a descoperit translocația reciprocă între cromozomii 9 și 22, în urma căreia rezultă un cromozom derivat 9q+ și cromozomul marker Ph1. În cazurile de leucemie Ph1 negativă nu a putut fi identificată remanierea 9q+, ceea ce confirmă faptul că în leucemiile Ph1-pozitive
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
putând fi ținute în căușul palmei, de unde și rolul lor implicit în procesul doliului. În cartea sa despre fotografiile post-mortem ale copiilor din secolul XIX, Aspects of Acceptance and Denial in Painted Posthumous Portraits and Postmortem Photographs of Nineteenth-Century Children, cercetătoarea Kathryn Beattie e interesată cu precădere de maniera contradictorie în care moartea prematură era negată și disimulată pentru a putea fi, la limită, acceptată, în cadrul practicii acestui tip de fotografie. "Somnul de pe urmă", mizând pe un clișeu deja clasic al
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
prost”, mai degrabă „arierat” social și, după expresia unei inteligente și influente scriitoare din acea vreme, Georgeta Horodincă, „retardat”. (Azi, buna mea prietenă trăiește la Paris, este soția profesorului de folozofie N. Tertulian, este o foarte bună prozatoare, traducătoare și cercetătoarea a operei marelui prozator care a fost Ștefan Bănulescu, colegul D-sale În anii ’50 la Gazeta literară.Ă Mica scenă pe care o relatez a avut loc Într-o iarnă, cam pe la Începutul deceniului șapte, Într-un troleibuz bucureștean
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
grotesc, cum o spuneam, cu realitățile politice din țările vecine ce suportau un regim, În mare, identic. Iar „ședințele de demascare” ale psihologilor și cercetătorilor atingeau, cu adevărat, caricatura unui Ev Mediu agresiv, plantat În mijlocul Europei secolului XX; și cazul cercetătoarei Irina Holdevici, astăzi autoare și profesoară universitară stimată, nu e singular, când era atacată În ședință publică pentru faptul că Își ocupă nopțile „pelegrinând, Învelită În cearceafuri, cu o lumânare În mână, pe acoperișuri etc.”! Presiunea publică, imediată, concentrată, era
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
s-a transformat în forma înăuntrul căreia naționalismul a cunoscut o manifestare plenară. Placa turnantă spre naționalism pe care s-a angajat regimul comunist matur a dus de la "suprimarea la reafirmarea valorilor naționale" (Verdery, 1991, p. 98). După cum punctează și cercetătoarea americană, "ideia națională" pentru care O. Goga și-a confesat crezul fanatic a fost recuperată și prelucrată ca "simbol suprem" (master symbol). Retorica identitară s-a reconfigurat în jurul ideii de Națiune, aceasta din urmă recâștigându-și locul central pe care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în mai mare măsură responsabil de dinamica grupurilor decît mecanismele conjuncturale pe care psihologii sociali le pot activa, iar aplicarea principiilor psihologice se impune a fi adaptată la specificul social, cultural, politic și istoric al locului. în 1987, în Rusia, cercetătoarea Andreeva a coordonat un experiment asemănător într-o tabără de pionieri. Sarcinile pe care le-au primit grupurile au fost diferite în funcție de contextul particular al realizării lor: într-un caz s-au organizat competiții sportive, iar în altul "competiții agricole
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
degrabă cu reprezentări ale realității decît cu realități, dar de la W. Thomas știm că modul în care oamenii își reprezintă realitatea devine creator de realitate socială. Studiul antropologic clasic al temei, care a dovedit pentru întîia oară cu argumente empirice cercetătoarea americană exersînd în comunitățile studiate tehnica observației participative precaritatea "adevărurilor absolute" privitoare la rolurile de gen a fost realizat de Margaret Mead (1935/2001). Aceasta a constatat diferențe considerabile în rolurile de gen manifestate în trei societăți primitive din Noua
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
set complex de obiective se concretizează doar parțial în cadrul acestei cercetări fiind corelate cu opțiunea pentru modul de prezentare și de analiză a datelor (texte publicate și semnate de naratori, lăsate să vorbească de la sine, cu o intervenție minimalistă a cercetătoarei/coordonatoarei). În același timp, povestirile vieții reunite în acest volum pot fi privite și ca materie primă pentru analize calitative și cantitative viitoare, care ar putea avea ca obiectiv principal configurarea unui profil de grup a universitarilor ca și categorie
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
toate discuțiile incitante, în avionul cu care urma să revină în țară împreună cu alte câteva colege aude: "Stimați pasageri, căpitanul navei, Narcisa Ionescu, și echipajul său vă urează bun venit la bordul aeronavei...". Și în acel moment toate cele trei cercetătoare au reacționat instinctiv cu teamă și îngrijorare vădită! Unele cercetări sugerează faptul că stereotipul feminin este devalorizat în raport cu cel masculin, femeile acceptând această imagine devalorizată a propriului grup de sex, interiorizând-o și operând cu ea "firesc" (din moment ce jumătate din
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
aceea o și afișez cu mândrie ori de câte ori am ocazia. Sunt de asemenea bucureșteancă, măcar prin lucrurile și locurile pe care le cunosc în acest oraș3. Sunt în același timp copilul crescut într-o cultură puternic patriarhală, dar și activista și cercetătoarea feministă. Toate aceste experiențe m-au format, le-am semnificat diferit de-a lungul timpului și voi încerca să le dau o formă în rândurile ce urmează. Începutul. M-am născut în anul 1984 într-un sfârșit de septembrie la
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
le luăm pentru a ne fi cu adevărat bine. Cum de am rămas o romantică? Uneori m-am gândit că poate interacțiunile mele cu oamenii ar putea fi mai ușoare dacă aș ascunde identitatea mea de feministă și aceea de cercetătoare în domeniu. De fiecare dată când oamenii aud că am terminat un doctorat sunt șocați, nu ar trebui să fiu așa deșteaptă și ambițioasă ca femeie, după care aud că l-am terminat în științe politice-feminism, șoc din nou, la
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]