8,340 matches
-
din înaltul, Dumnezeu Prea Adorat? Citește mai mult IOAN BOTEZATORULIn celulă singuratic,Stă profetul meditand:A vestit împărăția,A fost focului solia,Și-acum moartea asteptand,Sigur vrea acum să fie,Isus vine din înalt? E Mesia din vecie,Din cereasca-mparatie,Este-Acela așteptat? Și-a trimis pe-ai săi sa-ntrebe:Ești Tu Cel mult așteptat?Sau să așteptăm pe altul,Ce-l trimite din înaltul,Dumnezeu Prea Adorat?... XXXII. BUNĂVESTIRE, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 726
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU by http://confluente.ro/articole/lucia_tudosa_fundureanu/canal [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
poarta sfântă de la Rai; Atîta ai muncit și ai trudit Ca marmorei să-i dai mărire, Când Somnul dulce ai cioplit, În bronz, Măiastra-ai dăltuit... I-ai dărui din suflet, nemurire. Prin forme vii, nepieritoare, Și-n ritmul muzicii cerești, Le-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. Și-ai tot zburat spre infinit... Însoțit de Pasărea Măiastră, Din munți la marea-albastră, Pământu-ntreg ai cucerit. Oltean iubit, părinte drag! Oriunde-n univers vei fi; Din lumea sfîntă vei
FONDATOR POETUL AV. MARCEL ION FANDARAC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1395214526.html [Corola-blog/BlogPost/347907_a_349236]
-
meditație filosofică asupra adevărului că avem „puterea și dreptul de-a decide/ Asupra vieții” noastre. Același poem se detașează prin atitudinea de dezamăgire pesimistă - prin excelență romantică - provenind din filosofia schopenhaueriană, concretizată într-un îndemn-chemare: „O! voi locuitori priviți bolta cerească,/ Opriți-vă avântul de-a fi conduși de-o mască.” Un „apel către rațiune” Știind că în lume domnește nedreptatea, poetul abordează conceptele de libertate, egalitate și fraternitate în „Apel către rațiune”. „Ce religie spuneți că-i mai sus decât
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Raspunsuri_si_intrebari_pe_calea_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
păcat și a acceptat să moară pe cruce din iubire pentru umanitate. Victorita Duțu dezvăluie și reda cu sensibilitate și rafinament propriile reacții sufletești profunde, în fața acestui gest suprem al Creatorului. Ea știe că o totală comuniune spirituală cu Tatăl Ceresc implică starea de libertare deplină, adică eliberarea completă de păcat. Astfel, interogația “Doamne, nu sunt liberă,/ Cum să vin în libertatea Ta ?”, are darul de a ne relevă un suflet frământat de dorință evadării din firea pământeasca și de setea
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_vreau_o_alta_lume_de_victorita_dutu_poezie_crestina_despre_vesnicie_dragoste_si_smerenie_.html [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
în renașterea vieții credincioșilor. Sfântul Ioan Damaschinul spune că cei care mănâncă și beau trupul și sângele Domnului din Sfântul Potir devin mădulare unul altuia și, toți împreună, trupul lui Hristos. Gustăm din izvorul cel fără de moarte, trăim în împărăția cerească și suntem fii privilegiați. Cu alte cuvinte, „viața morală și socială nu se determină de canoane și tipuri obiective ce există ca să funcționeze doar în mod protectiv, ci de particularitatea mădularului trupului lui Hristos”[39]. Apostolul Pavel, ca să-i facă
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Problema_existentei_orei_de_religie_o_abordare_teologica_si_apologetica.html [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
invizibil har divin. Sublimă în măreția ei, această zi este priveliștea existenței restabilită în paradisul cel dintâi, temeiul și nădejdea unirii credincioșilor într-o singură și mare familie a lui Dumnezeu. Nu ar putea fi această imagine înveșmântată în frumusețe cerească idealul unei societăți ce tinde spre globalizare? Nimeni nu ar putea spune că în înțelesul acesta omenirii nu i s-ar oferi o șansă. Rămâne însă îndeplinirea unei condiții absolute: lumea însăși într-adevăr să tindă a deveni Biserică. Vorbind
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sensul_si_conditia_deschiderii_stelian_gombos_1330449668.html [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
în sensul genericului materialului de față și anume al deschiderii Ortodoxiei spre lume, constatăm mai întâi că, din viața omenirii de astăzi, nu a dispărut orice năzuință și aspirație de înfăptuire a dreptății pe pământ. Fapt este că o binecuvântare cerească însoțește aspirațiile profund umane de întrajutorare, de înțelegere, îngăduință și bunăvoință dintre persoanele și popoarele ce trăiesc împreună. Este adevărat și aceea că, de aici nu rezultă că Biserică s-a identifica sau confunda cu lumea, dar nici aceea că
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sensul_si_conditia_deschiderii_stelian_gombos_1330449668.html [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
ci numai la universalitate, dacă și aceasta ar putea dobândi un înțeles de ecumenicitate. Recunoașterea lucrării efective a Duhului sfânt în creație este tot una cu recunoașterea harului natural universal. Tot la fel putem spune că a vedea razele luminii cerești strălucind deasupra cosmosului întreg înseamnă a pune în paralelă directă Paradisul cel dintâi, ce are în mijlocul lui pomul vieții, cu viitoarea cetate a lui Dumnezeu pe pământul transfigurat, cu același pom al vieții în ea. Sfântul Maxim Mărturisitorul, într-un
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sensul_si_conditia_deschiderii_stelian_gombos_1330449668.html [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
ca pe-o rană deschisă, de cuțit - // De-aș mai avea putere să pun apoi făina / În blidele în care pădurile mai cresc, / Și-n loc de pâine, țestul să-mi dea să gust lumina, / Să dărui toată holda cătunului ceresc - // Și îngerii de-acolo să fie ei, țăranii, / Șezând lângă ștergare, tot așteptând, de sus, // Semințele luminii să-ntoarcă-n brazdă anii / Venirii-n sat, la vatră, a Domnului Iisus.../ 22 august 2006”. De o tulburătoare gingășie este poezia-omagiu dedicată
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
cele veșnice (26 decembrie 1406)”. Poetul se adresează sfântului în rugăciune astfel: “Ascultă-mă, candelă înmiresmată, / Care luminezi întregul pământ / Cu credinta Ta jertfelnică și iubitoare: / Roagă-te Domnului, Sfinte, să ajute poporul român! / Să îi dăruiască, din tezaurul cel ceresc, / Nu binele Lumii, ci Binele cel Dumnezeiesc! // Sfinte care ai purtat la gât o cruce de plumb, de șapte ocale, / Cu care ai trecut Dunărea, călcând pe ape, / Cu care ai vindecat prin rugăciune, de ciumă neagră, atâtea sate, / Cu
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
prezența MS Regelui Mihai, la Biserica Sfântu Gheorghe Nou din București. În anii 1994 - 1997, participă cu comunicări la Simpozioanele Memorialului Sighet. La 8 septembrie 1997, odată cu praznicul „Nașterii Maicii Domnului”, trece la cele veșnice, născându-se în viața cea cerească a Preasfintei Treimi, fiind lovit de o mașină pe când se întorcea de la Mislea, unde slujise întru pomenirea celor care au suferit în închisoare acolo, sub regimul comunist. La 11 septembrie anul 1997, este înmormântat la Mănăstirea Cernica, alături de soția sa
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1441271680.html [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23). Lucrarea aceasta, cu alte cuvinte, este una de referință în domeniul istoriei și a
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1441271680.html [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
Mai” ne-a oferit o imagine paradisiacă, din care ne-a reținut atenția, în mod deosebit, lacul cu nuferi, un ochi de apă în pădure, în care, în ciuda dimensiunilor mici, ai impresia că este concentrată o întreagă împărăție acvatică și cerească. Cam trei sferturi din suprafața lui este acoperită de frunze mari și verzi de nufăr, din care se înalță flori galbene sau albe, creând un adevărat covor vegetal fascinant și uimitor, pe care simți nevoia să îl mângâi cu privirea
OLĂNEŞTI, O NOUĂ PERSPECTIVĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1441645948.html [Corola-blog/BlogPost/343370_a_344699]
-
oferit o imagine de o claritate aproape nepământească a unui colț de cer albastru presărat de un nor alb, care îți captiva privirea însenind-o. Era o reflectare atât de clară și atât de profundă, încât aveai impresia că infinitul bolții cerești se pierdea în adâncurile infinite ale pământului și ale apei, dându-le frumusețe, claritate și profunzime, că Pământul este suspendat între limpezimea albastră a două bolți cerești ce se înscriu pe axa verticală a Lumii. Stând pe bancă pe marginea
OLĂNEŞTI, O NOUĂ PERSPECTIVĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1441645948.html [Corola-blog/BlogPost/343370_a_344699]
-
atât de clară și atât de profundă, încât aveai impresia că infinitul bolții cerești se pierdea în adâncurile infinite ale pământului și ale apei, dându-le frumusețe, claritate și profunzime, că Pământul este suspendat între limpezimea albastră a două bolți cerești ce se înscriu pe axa verticală a Lumii. Stând pe bancă pe marginea lacului, simțeai că te cufunzi în liniștea unei biserici în care elemente acvatice, vegetale, minerale și cerești se armonizau într-un tot dătător de blândețe, relaxare, meditație
OLĂNEŞTI, O NOUĂ PERSPECTIVĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1441645948.html [Corola-blog/BlogPost/343370_a_344699]
-
că Pământul este suspendat între limpezimea albastră a două bolți cerești ce se înscriu pe axa verticală a Lumii. Stând pe bancă pe marginea lacului, simțeai că te cufunzi în liniștea unei biserici în care elemente acvatice, vegetale, minerale și cerești se armonizau într-un tot dătător de blândețe, relaxare, meditație și visare. Ne-am continuat drumul spre vilă în fața căreia se află un platou de iarbă verde înconjurat din trei părți de arbori. Ne-a rămas încă vie în fața ochilor
OLĂNEŞTI, O NOUĂ PERSPECTIVĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1441645948.html [Corola-blog/BlogPost/343370_a_344699]
-
de var,/ Pe marginile lumii de ceturi păturiti,/ Le tremură pe suflet o adiere rar/ În ton singurătătii celor despăduriti.” - Plopii fără sot pe Bahlui). Din poemele sale se revarsă o anume seninătate, sfințenie, eticism filozofic (,,Credinta curată în Tatăl Ceresc Atottiitorul,/ Cît ziua-i lumină si-n gînduri e rost,/ Spor în zăbavă si trudă cît tine ogorul,/ Dorinta statornică-n cinste, în rugă si-n post,/ Prudentă, răbdare si cumpăt/ trăirilor, azi, pe de rost.-Gînduri la usa templului
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1491268787.html [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
Și chiar dacă le vezi întinse-n zgură Esență lor e tot idee pură. Dacă arunci o piatra-n lac se iscă, Le vezi stârnind un salt de odalisca, În fumuri moi se leagănă agale, Pe scoici și melci desfășura spirale. Cerescul cerb le poartă sus în coarne Sunt ochiul lui atent când el adoarme. În forma lor tot cosmosul încape. Priveste-le, nebunule, de-aproape ! Zadarnic te-nvârtesti pe lângă poartă. Cât timp problema mea rămâne moartă, Cât mă frământa să-i aflu
Henry Miller: Tropicul Cancerului by http://revistaderecenzii.ro/henry-miller-tropicul-cancerului/ [Corola-blog/BlogPost/339613_a_340942]
-
mei, Dacă veți vrea Un autograf Când veți cumpăra Cartea, vă rog, nu vă sfiiți! Și spuneți... Vă place, nu-i așa, Poza mea de pe copertă? Atunci, vă spun pa! Ne vedem la lansare! Veniți neapărat! TE LEAGĂNĂ DOMOL Glasuri cerești te leagănă domol... Un monolog comic, unul dramatic, îl spui, îl joci... Nimic nu te apasă. Deodată, ești alt om. O piesă bună te cufundă în ape tulburi, în ape tumultoase, din alte lumi, din alte vremuri. Tu ești Doamna
PE URMELE BARDULUI NECONSOLAT (POEME) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1424690909.html [Corola-blog/BlogPost/372893_a_374222]
-
Care mor adesea-n zbor... Păsări veșnic călătoare, Siluete-n asfințit Ce continuă să zboare Neștiind că au murit... Nu am lacrimi câte gânduri De doliu mă-nvăluie Precum lemnul mort din scânduri Ce-n mormânt se năruie... Lemn de cetină cerească Doborât și descarnat Ce continuă să crească Neștiind c-a fost tăiat... Nu am lacrimi câte riduri M-ar săpa și m-ar seca Precum iedera pe ziduri Dacă toamna ai pleca... Iederă crescând pe cruce Ca un șarpe-naripat, Ce
NU AM LACRIMI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nu_am_lacrimi_romeo_tarhon_1349333816.html [Corola-blog/BlogPost/346369_a_347698]
-
coapsă dulce, Să nu lăsăm zăpadă cea pură să ne spurce - Și luna de durere pare acuma supta Pe fruntea ta senina se sprijină pămîntul Auzi cum se-ndîrjesc și stelele și vîntul Vrînd parcă să ne-nchidă în raiul lor ceresc Hai, sfîșie-mi cămașă și caută-mi o armă Iubirea mea se-ntoarce-n-potrivă-mi și mă sfarmă De-aceea, minunato, candoarea ți-o cerșesc. 2 Se pregătesc copacii să Înflorească iară Se pregătesc copacii să Înflorească iară Din florile de gheață or să
SONETE ANGUASATE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Sonete_anguasate.html [Corola-blog/BlogPost/355660_a_356989]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > PAȘTILE CA PÂINEA CEA DE TOATE ZILELE - PR. PROF. UNIV. DR. THEODOR DAMIAN Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 1206 din 20 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului „Pâinea cea cerească și paharul vieții; gustați și vedeți că bun este Domnul.” (Liturghia Sf. Grigore Dialogul) Omul este ceea ce mănâncă. Teologul ortodox Alexandu Schmeman lega acest proverb de Sf. Euharistie explicând nevoia de echilibru între mâncarea trupească și cea duhovnicească. Sf. Euharistie
PR. PROF. UNIV. DR. THEODOR DAMIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1398009383.html [Corola-blog/BlogPost/347845_a_349174]
-
este aceasta: Învierea Domnului nu este un act ocazional, ci permanent, „de toate zilele”, pentru că la ea se participă în fiecare duminică, în Biserică, iar participarea plenară se face prin împărtășirea cu Sf. Euharistie, trupul și sângele Domnului, „pâinea cea cerească și paharul vieții”, cum cântăm la Sf. Liturghie a darurilor mai înainte sfințite. Învierea Domnului este euharistia, Paștile nostru cel de toate zilele. Este pâinea sfântă a trecerii „de la moarte la viață și de pe pământ la cer”. Trecerea nu este
PR. PROF. UNIV. DR. THEODOR DAMIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1398009383.html [Corola-blog/BlogPost/347845_a_349174]
-
mai caută să facă voia lui proprie, ci voia lui Dumnezeu. Aceasta este esența credinței creștine: să nu mai fac voia mea, să mă golesc de tot și să mă umplu de Hristos (Hristos în mine), să fac voia Tatălui Ceresc. Aceasta este gândirea hristică. De aceea Apostolul Petru ne și îndeamnă: „înarmați-vă cu acest mod de gândire”. Datorită lui Dumnezeu, omul este cineva, are bogății, are prieteni, are serviciu bun, are copii, are de toate și este fericit. Fără
ÎN HRISTOS, OMUL ARE VIAŢĂ VEŞNICĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1471786843.html [Corola-blog/BlogPost/379074_a_380403]
-
ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Dovadă faptul că (și) acest volum, cele de-al douăzecelea, l-am dedicat Marilor Părinți Duhovnicești - Bartolomeu Valeriu Anania, Petroniu Tănase și Arsenie Papacioc - de la a căror mutare în veșnicele și cereștile lăcașuri se împlinesc, în anul acesta - 2016, cinci ani, iar cea de-a douăzeci și una lucrare am dedicat-o Părinților Arhimandriți Nicodim Dimulescu de la Mănăstirea Crasna, județul Prahova, Ioachim Popa de la Mănăstirea Frăsinei, județul Vâlcea și Ioachim Pârvulescu - Starețul Sfintei Mănăstiri
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478857574.html [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]