1,389 matches
-
Florilor nr. 4, bl. P10, sc. 1, et. P, ap. 2, sector 6 țel. 7457055 17050 REUT N. CONSTANTIN (n. 1951) Str. Sfinților nr. 10, et. 1, ap. 4, sector 2 țel. 3153289 17051 RIDICHE A. VALENTINA (n. 1953) Al. Cetățuia nr. 12, bl. 25/ÎI, sc. A, et. P, ap. 5, secto r6 țel. 7805828 092652244 20747 ROMÂN GH. VALENTINA (n. 1958) Str. Vulcan Județul nr. 31-35, bl. b3A, sc. A, et. 4, ap. 28, sector 3 țel. 3234376 16843
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Library”, biblioteca vie. A avut loc între 19 și 25 octombrie la Casa Tranzit. Premiile ediției 2009: În această ediție, pe lângă evenimentele obișnuite, a avut loc și o acțiune ecologică, „Noi nu suntem împotriva naturii” (acțiune de curățare a dealului Cetățuia din Cluj-Napoca când s-au strâns aproximativ 300 kg de deșeuri menajere). A avut loc între 13 și 19 octombrie, sub motto-ul „Aceiași oameni. Aceleași idealuri. Doar în aparență diferiți!”. A avut loc între 15 și 21 octombrie, sub
Serile Filmului Gay () [Corola-website/Science/313353_a_314682]
-
Găujani este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Cetățuia, Găujani (reședința) și Pietrișu. Comună se află în extremitatea sud-vestică a județului, pe malul stâng al Dunării, la limita cu județul Teleorman și la granița cu regiunea Ruse din Bulgaria. Este străbătuta de șoseaua națională DN5C, care leagă Giurgiu de
Comuna Găujani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300431_a_301760]
-
1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șase obiective din comuna Găujani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că monumente de interes local. Patru dintre acestea sunt situri arheologice: situl de la Cetățuia (la ieșirea din Cetățuia spre Găujani); așezarea din Epoca Bronzului (cultură Tei) din „Valea lui Guțu Gheorghe” de la sud de Găujani; situl de la „Pepeniște” (tot la sud de Găujani); și situl de la „Canalul Mare”, la est de Găujani. Celelalte două
Comuna Găujani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300431_a_301760]
-
regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șase obiective din comuna Găujani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că monumente de interes local. Patru dintre acestea sunt situri arheologice: situl de la Cetățuia (la ieșirea din Cetățuia spre Găujani); așezarea din Epoca Bronzului (cultură Tei) din „Valea lui Guțu Gheorghe” de la sud de Găujani; situl de la „Pepeniște” (tot la sud de Găujani); și situl de la „Canalul Mare”, la est de Găujani. Celelalte două obiective sunt clasificate că
Comuna Găujani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300431_a_301760]
-
apoi (după 1956) raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, a revenit în alcătuirea actuală la județul Iași, reînființat, și a primit denumirea de "Cucuteni" (după noua reședință). În comuna Cucuteni se află situl arheologic de interes național din punctul „Cetățuia”, de la marginea de vest a satului Băiceni, sit cunoscut pentru că a dat numele culturii Cucuteni din eneolitic, din care se găsesc în acest sit trei așezări distincte, emblematice pentru clasificarea culturii în fazele A, B și AB; în afara acestei așezări
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]
-
Așezarea de la Echimăuți a aparținut tribului tiverților care avea o origine slavo-română și a fost amplasată în apropierea actualui sat Echimăuți din raionul Rezina (Republica Moldova). Cetățuia a existat între sfârșitul secolului al IX-lea și prima jumătate a secolului al XI-lea. În timpul săpăturilor s-a constatat că așezarea a fost brusc distrusă ca urmare a unei lupte înverșunate prin asalt în prima jumătate a secolului
Echimăuți (așezare) () [Corola-website/Science/333878_a_335207]
-
arme și urme de incendii. S-au găsit multe obiecte de valoare. Unele dintre ele au fost ascunse de înșiși proprietarii pentru a nu ajunge la inamic, fiind îngropate în pământ, unde au fost descoperite 900 de ani mai târziu. Cetățuia a fost înconjurată cu un șanț cu o adâncime de aproximativ 4 metri și un vallum. Casele și atelierele erau localizate în panta interioară a așezării, în care era amplasată și o fântână. Principalele ocupații ale populației au fost meșteșugăritul
Echimăuți (așezare) () [Corola-website/Science/333878_a_335207]
-
azvârli în sobă, acest frig va stărui, intact, în temelii. Fiindcă moartea, trecutul nu le poți încălzi cu nimic. Războinicii puși pe jafuri care străbăteau }ara Bârsei... Cetățile ridicate: Feldioara, Râșnov, Bran, Prejmer... Oștile lui Bathory care au asediat și cetățuia de alături, de aici, de lângă Hărman, din piață, cu biserica evanghelică cu o capelă veche, catolică, pe care sașii au văruit-o pe dinăuntru, acoperindu-i sfinții, scenele paradisiace, apocaliptice, și acel infern primitiv apărut de sub tencuiala cojită: niște păcătoși
Păstrăvii (din reportajele de altădată) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7852_a_9177]
-
tineretului cu "vechea cultură greco-romană, cu gândirea antică și cu literatura ei" sunt în declin. O Călătorie în timp e prilej de panoramare. Sar în ochi în comparație cu alte centre urbane lăcașurile de cult ortodox, mănăstirile (Golia, Galata, Frumoasa, Trei Ierarhi, Cetățuia, Mitropolia), dar și Iașul arhitecturii civile (Palatul administrativ, Palatul Roznovanu) și statuile, în primul rând statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, opera francezului Frémiet. "Sufletul Iașului? Iată-l... Iată-l risipit în toate lucrurile aceste, în mare parte inexplicabile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
nouă. Astfel, de pe platoul Copoului, dincolo de Grădină și de Alee, înspre dealurile Miroslavei și Galatei și înspre Repedea, orașul risipit în vale, șesul Bahluiului sprijinit de colinele verzi, siluetele fine ale vechilor citadele și mănăstiri, astăzi închisori și spitale, Galata, Cetățuia, Frumoasa, formează un spectacol de o întindere, de o varietate, de o armonie fără egal. Mai ales dimineața, când aburii ușori ai nopții acoperă încă formele și liniile peisagiului ca o pânză diafană sau la ora când amurgul își încearcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
impunătoare armonie, încât nu-mi închipui că cel care l-a văzut vreodată să nu fi conservat pentru totdeauna, pe retina ochiului său, viziunea acesta incomparabilă. Din pădurile de la Repedea, de pe zidurile închisorei Galata sau de pe balconul sălii gotice de la Cetățuie sau din castelul de la Miroslava sau de la una din viile de la Șorogari sau din cele de la Vlădiceni, orașul lui Lăpușneanu apare sub cele mai diverse și încântătoare aspecte. Astfel dacă s-au găsit unii (printre care mă număr și eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și ca produsul unei colaborări fecunde, bazată mai mult pe înțelegerea trecutului decât pe respectul lui. În treizeci de ani, liniile și silueta nouă a Trei Ierarhilor, ca și cele ale lui Sf. Neculai domnesc, ca și ale bisericii de la Cetățuia, au devenit elemente așa de caracteristice în fizionomia Iașului, încât, când acum câțiva ani fericitul întru Domnul, Pimen al Moldovei, a dispus refacerea turlelor de la Cetățuia, redân-du-le vechea rotunzime, Iașul a regretat sincer siluetele ascuțite, cu care ochiul se deprinsese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Ierarhilor, ca și cele ale lui Sf. Neculai domnesc, ca și ale bisericii de la Cetățuia, au devenit elemente așa de caracteristice în fizionomia Iașului, încât, când acum câțiva ani fericitul întru Domnul, Pimen al Moldovei, a dispus refacerea turlelor de la Cetățuia, redân-du-le vechea rotunzime, Iașul a regretat sincer siluetele ascuțite, cu care ochiul se deprinsese și care se profilau așa de armonios pe cerul albastru. * Preocupat de ținută, și cu drept cuvânt, căci primul său gând, odată reîntors din prodigioasa-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
timpurile aceste vitregi, cele mai vechi, din secolul al XV-lea, celelalte din secolii următori. În cazul acesta sunt peste cincizeci de asemenea construcții, toate de o frumusețe, de o varietate, de o originalitate uneori surprinzătoare. Din epoca aceasta datează Cetățuia, capodoperă de artă moldovenească, Galata, cu silueta-i zveltă, și mai târziu Frumoasa, cu aspectul său așa de diferit de al celorlalte două, și care, toate trei, au devenit și rămas de mult elemente esențiale ale peisagiului; așa că oricine le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și personalitatea lui Eminescu. Mă gândesc de pildă la unele fermecătoare pagini din "Bălăuca" lui Eugen Lovinescu (la podul de raze, "pe care luna și propria-i fantezie" îl aruncă peste valea "cetăței adormite în faldurile istoriei" între Copou și Cetățuie). Mă gândesc la ultimele două opere ale lui Cezar Petrescu, Luceafărul și Nirvana, așa de îndrăznețe și riscate ca întreprindere artistică, așa de frumoase și interesante ca realizare. Dar ceea ce leagă pe Eminescu de Iași nu constă numai în lucrurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
biruiască și sacrificiile să nu ducă la înălțările supreme și eterne. Pe când Iașul intercalării politicianiste făcea calcule de guverne și socoteli de profituri din pânea mucenicilor, pe când cei ce nu se pot ierta paradau obraznic în zilele nenorocirilor naționale, pe când cetățuia împotrivirii la cea mai nobilă faptă colectivă a unei generații împroșca insulte asupra răstignirii unei armate, sentimentalii de la 1890 dovedeau un lucru: că faptele cele mai reale se îndeplinesc de aceia care au părut mai străini de realitățile pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Cândva, s-a propus să se adune și să se așeze în ea rămășițele tuturor voevozilor Moldovei, pentru a o face să devie un Pantheon al fostului principat. (Foto-Regal, Iași) Pag. 18. Statuia lui Ștefan cel Mare. Pag. 20. Biserica Cetățuia. (Foto M. H.) Pag. 21. Construcții vechi la Hlincea. (Foto-Regal) Pag. 23. Biserica Sf. Sava. (Foto-Regal) Pag. 25. -Mélancolie du soir de Alphonse Osbert (artist francez, autor al câtorva frumoase picturi murale ce decorează stabilimentul termal din Vichy). Pag. 26
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
executată. De asupra ei se poate vedea stema Moldovei, pe fond albastru. Pag. 108. Sus: Turnul, zidul înconjurător și biserica mănăstirei Galata. (După o fotografie din "Albumul general al României" de Alex. Antoniu, 1893) Pag. 108. Jos: Ruinele palatelor de la Cetățuia. ("Albumul României", Alex. Antoniu, 1898) Pag. 111. Vechi case boierești, în str. Carol, fosta proprietate Rohr. În această casă a locuit mult timp familia St. Gane; și mai târziu fostul ministru al justiției, mort în atentatul de la Senat din 1920
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
atestă o veche inscripțiune în grecește, de pe zidurile interioare ale bisericii. Neculai Costin arată, în Letopisețele sale, că Hlincea ar fi fost la început închinată unei mănăstiri grecești de la Arghiro-Castro; iar în timpul lui Duca Vodă ea a trecut pe seama mănăstirii Cetățuia, clădită, după cum se știe, de acest domn. Astăzi Hlincea este un simplu loc de popas, destul de pitoresc dar și destul de trist, pentru cel ce caută să cerceteze trecutul Moldovei și al Iașului. (După "Albumul României", Alexandru Antoniu 1893) Pag. 121
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
proprietatea doamnei Mihail Valerian din București. (Polyfoto, București) Pag. 149. Pe strada Carol. În fața grădinei fostului palat D. Sturdza. (Foto M. H.) Pag. 150. Mihail Eminescu, după fotografia reprodusă în fruntea volumului apărut sub îngrijirea lui Maiorescu. Pag. 151. Biserica Cetățuia, văzută din bolțile sălii gotice. (Polyfoto, București) Pag. 152. Mănăstirea Frumoasa, cu o parte din cartierele mărginașe ale orașului (Nicolina), văzută din șesul Bahluiului. Biserica Frumoasa a fost râdicată de Grigore Ghica Vodă, pe la 1730, în locul unei bisericuțe căzute în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
al justiției ca fond de decor al micului paraclis, a obținut unul din efectele cele mai neașteptate și mai originale. Pag. 154. Fragment din biserica metropolitană. (Polyfoto, București) Pag. 157. Gata de plecare. (Foto Berman, Dimineața) Pag. 158. Liniște la Cetățuia. (Polyfoto) Pag. 160. Casa unde a locuit câtva timp Vasile Alecsandri, pe strada care poartă numele poetului. Deși desfigurată prin o decorațiune recentă, lipsită de gust, ea păstrează încă în liniile sale aspectul atrăgător al vechilor noastre case boierești. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Sarmale", vechi popas, pe drumul Socolei, înspre Repedea. (Foto-Regal) În pinacoteca Academiei de pictură există o pânză a pictorului ieșean Bardasarie, înfățișând, într-o atmosferă animată și plină de pitoresc, aspectul vechi al acestui local cu faimă. Pag. 188. Spre Cetățuia. (Foto M. H.) Pag. 191. Teatrul Național de la Copou, după o fotografie veche. Pag. 192. Mănăstirea Socola și Ospiciul de alienați. (Colecțiunea Socec et Comp., Iași) Pag. 193. Case vechi, în str. Ștefan cel Mare. (Polyfoto) Pag. 194. Turnul bisericii Bărboi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care adăpostește importante lucruri de artă. Iar în grădina dinspre strada Ștefan cel Mare, se putea admira o frumoasă fântână monumentală, așezată acolo din grija lui Grigore Ghica Vodă. (Din "Albumul României", 1893) Pag. 222. Fragment din clădirile domnești de la Cetățuia. (Polyfoto) Pag. 223. La poarta Sfântului Spiridon... (Polyfoto) Pag. 226. Vespasian Pella, la 24 de ani. Pag. 227. Strada Lăpușneanu. Pag. 228. Simbol de actualitate. Pag. 229. Turnul Golia, în timpul reconstrucției sale, prin 1892. (Din "Albumul României") Pag. 230. Halele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
istoriei. Prologul lor suna cam în acest fel: „Apropiindu-se de Iași, călătorul din trenul care de puțin timp a coborât lunga pantă dinspre masivul frumos împădurit al Bârnovei și a trecut pe lângă două monumente istorice de evocatoare rezonanță - mănăstirile Cetățuia și Frumoasa - vede, chiar lângă linia ferată, o vastă incintă a cărei împrejmuire din cărămidă, deși înaltă, nu poate ascunde privirii un număr mare de ample clădiri. Călătorul străin de aceste locuri își dă repede seama că în fața ochilor săi
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]