799 matches
-
cursuri pentru însușirea unor cunoștințe etc.) a influențat pozitiv calitatea muncii lor. Pentru a întări veridicitatea acestei idei, articolele publicate conțineau, uneori, mărturiile în acest sens ale femeilor. Astfel, una dintre ele menționa că participarea ei la o grupă "de cetit" din comuna Drăgănești, județul Olt, era motivată de faptul că putea învăța întotdeauna ceva nou și folositor pentru munca ei: Am o mulțime de treabă și n-aș fi venit dar vreau să ascult și eu ceva nou, că de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Publice a dispus procedura de instruire a adulților din toată țara, ca din toamna acelui an ,,să se înceapă învățătura adulților, adică a acelor oameni care în copilăria lor nu au cercetat deloc școala și prin urmare nu știu nici ceti, nici scrie, iară acuma trecând peste vârsta de 15 ani, nu se mai pot îndatori a umbla la școală.” Organizarea acestui demers a căzut în sarcina inspectorilor guvernamentali. Senatul școlar al consistoriului diecezan din Caransebeș a decis ca învățătorii și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
n-a putut articula decât vorba <<imposibil>> și s-a retras spre marea mirare amestecată de compătimirea publicului, iar d-l Carp, care tocmai atunci tradusese pe Macbeth, din englezește și care avea traducerea cu sine, s-a grăbit a ceti publicului câteva scene din Macbeth comentându-le”. Seara, la întrunirea de la Maiorescu, a apărut și Rosetti, liniștit, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat...În „Amintiri din Junimea”, Negruzzi se întreabă: „Cine ar fi putut crede că același Rosetti va
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
și urmând cu proza. Acestea țineau obicinuit până între 10 și 11, când veneau ceaiul și cafeaua. Câteodată cetirea mai urma și după ceai până la miezul nopții, ora retragerii generale, dar cel mai des în acea vreme nu se mai cetea nimic, ci adunarea se încheia cu convorbiri relative la literatură sau la starea noastră socială sau povestiri de glume și anecdote”. La Junimea, anecdota prima, dar ferească-l sfântul pe cel care încerca să spună o anecdotă și nu avea
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
în drept să te superi, onorabile cetățene, bunăoară, căci iată chitanța care dovedește că eu plătesc taxă pe burlăcărit firește>>”. Altădată spunea ce a pățit popa de la Neamț în noaptea Sfântului Toma: „Era în noaptea Sfântului Toma. Popa de la Neamț cetea la o lumânărică din biserică, viața sfinților, având pe dascăl lângă el. Când popa, în glasul lui nazal dar creștinesc, ajunse la pasagiul: <<Avraam care a născut pe Iaaacooov, carele a născut pe Isaaac...>> deodată lumânărica se stinse și sfinția sa
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
M. Eminescu. Numele Eminescu nu avea aparența a fi real, îmi păru împrumutat de vreun autor sfiicios ce nu vrea să se dea pe față. Deprins cu pacheturi întregi de versuri și proză ce-mi veneau zilnic, mă pusei să cetesc cu indiferență Venere și Madona,dar de la a treia strofă, care începea cu versurile: Rafael pierdut în visuri ca-ntr-o noapte înstelată, Suflet îmbătat de raze și d-eterne primăveri... Interesul mi se deșteptă și merse crescând până la sfârșit
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
și Madona,dar de la a treia strofă, care începea cu versurile: Rafael pierdut în visuri ca-ntr-o noapte înstelată, Suflet îmbătat de raze și d-eterne primăveri... Interesul mi se deșteptă și merse crescând până la sfârșit. Foarte impresionat, am cetit poezia de mai multe ori în șir, iar a doua zi dis-de-dimineață m-am dus la Maiorescu cu manuscriptul în mână. În sfârșit am dat de un poet, i-am strigat intrând în odaie și arătându-i hârtia... Ai dreptate
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
spune: „Știu de la intimi de ai lui C. A. Rosetti că acesta, în momentul când îi soseau gazetele, lua totdeauna întâi Timpul în mână (jurnal din București la care a fost redactor Eminescu nov.1877 - iunie 1883 n.a.Ă și cetea articulele lui Eminescu de la un capăt la altul, declarând despre poetul nostru că are cea întâi pană de jurnalist în România, deși era cel mai înverșunat dușman al său”. În Dicționarul Junimii,Iacob Negruzzi remarcă: „După plecarea lui Maiorescu la
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
frăție,/ Căci te-am văzut adese la bunul meu venind/ Cu toți poeții Romei, în Roma strălucind,/ Cu-amicii tăi, Mecena, Virgiliu și Horațiu,/ Al căror geniu falnic străbat al lumei spațiu./ Stimați, iubiți de Cesar, v-am auzit ades/ Cetind a voastre imnuri și-n taină te-am ales/ Pe tine ca poetul închipuirei mele./ Ador a tale versuri (I 7). Inspirat de noua sa muză, precum odinioară de Corina (un nume... poetic), Ovidiu încredințează nopții taina sentimentelor sale pentru
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mai ascuțită s-a păzit, însă neștiința în întunerecul și în tartarul necunoștinței i-a vârât.” Dimitrie Cantemir 10. „Nu este alta și mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbava, decât cetitul cărților.” Miron Costin 11. „Cetind, trebuie să citești și al doilea și al treilea rând și așa vei înțelege dulceața, mai vârtos să înțelegi ce citești, că a citi și a nu înțelege este a vântura vântul sau a fierbe apa.” Miron Costin 12. „De
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Nu pot decât să adaug modesta mea laudă la adresa celor care au împodobit cu genul lor, cu emoția și clarviziunea lor, bibliotecile lumii!” Nina Cassian 551. „Dar cartea îți aduce și oarecare mângâiere. Eu să nu fi știut a ceti, de mult aș fi înnebunit, câte am avut pe capul meu... Din cărți culegi multă înțelepciune...” Ion Creangă 552. „Învățând să iubim și să respectăm cartea, învățăm totodată respectul și dragostea pentru cultură și implicit, pentru Om - creatorul tuturor valorilor
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Principala deosebire dintre literatură și viață : în cărți, proporția de oameni excepționali e mult mai mare decât în realitate.” Aldous Huxley 724. „Cine are la mână carte, are și dreptul său parte.” Anton Pann 725. „Iubite cetitoriu, Multe [...] ai fi cetit de când ești. Cetește, rogu-te, și ceste și unde-i vedea că nu-ți vin la socoteală, ie pana în mână și dă și tu altceva mai bun la iveală, căci eu atâta m-am priceput și atâta am făcut
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
literatură și viață : în cărți, proporția de oameni excepționali e mult mai mare decât în realitate.” Aldous Huxley 724. „Cine are la mână carte, are și dreptul său parte.” Anton Pann 725. „Iubite cetitoriu, Multe [...] ai fi cetit de când ești. Cetește, rogu-te, și ceste și unde-i vedea că nu-ți vin la socoteală, ie pana în mână și dă și tu altceva mai bun la iveală, căci eu atâta m-am priceput și atâta am făcut.” Ion Creangă 726
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
cu deosebită atenție după anul 1916. După modelul acesteia se organizează și alte biblioteci, introducându-se reguli științifice de structurare a colecțiilor, bibliografiei, cataloagelor etc. Vorbind de inițiative, trebuie să menționăm că în 1941 Dimitrie Gusti publică "Catalogul cărților de cetit din Biblioteca Academiei Mihăilene", primul catalog de acest gen unde sunt cuprinse și reguli de folosire a bibliotecii. Sfârșitul secolului al XIX-lea este marcat de apariția bibliotecilor populare prin decizia din 16 octombrie 1898 a Ministerului Instrucțiunii și Cultelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Shakespeare însemna foarte mult pentru Eminescu, era "cel mai mare poet pe care l-a purtat pământul nostru". De altfel, au rămas multe însemnări eminesciene din care rezultă marea admirație pentru acest uriaș. Iată una dintre acestea: "Shakespeare nu trebuie cetit, ci studiat, și încă astfel ca să poți cunoaște ceea ce-ți permit puterile ca să imiți după el, căci, după părerea mea, terenul shakespearian ar fi fost acela al abstracțiunii absolute, cum sunt d.(e) e.(exemplu): "Visul unei nopți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
vin parcă direct din emoțiile lecturilor marelui poet, din ideile adunate și transformate în operă eternă. În concepția lui Titu Maiorescu, cultura umanității a fost o condiție esențială pentru creația eminesciană, criticul însuși spunând: "Cu neobosita lui stăruință de a ceti, de a studia, de a cunoaște, el își înzestra fără preget memoria cu operele însemnate din literatura antică și modernă. El afla în comoara ideilor astfel culese materialul concret de unde să-și formeze înalta abstracțiune care în poeziile lui ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
un pol. Dar fiindcă era vorba de o administrație rusească, amicul meu se hotărî să forțeze nota. Astfel, când veni la ghișeul de plată, prezintă o chitanță de 5 poli. Ofițerul plăților, un colonel gros și bărbos, luă chitanța, o ceti și o respinse cu dispreț. Iată cum povestește amicul meu aceasta: „Când am văzut asta, am început să bâlbâi sfios, spunând: Am avut alergături lungi... cheltuieli... timbre... amânare!» Dar muscalul mă întrerupse brusc: «Nu 5 poli... 25 poli!...» Nu-mi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cerut instituirea juriului civil. Combate apoi dreptul de apel. Judecătorul de întâia instanță propune să fie ales pe 5 ani de către toți alegătorii celor 3 colegii pentru Camera deputaților, plus de delegații Colegiului 4 cu condiția ca să știe scri și ceti. Judecătorul va trebui să aibă minimum 25 ani și 5 ani în barou (?). Jurat civil va putea fi oricare cetățean știind ceti și scrie. Judecătorul de ocol va fi înlocuit printr-un judecător ales de către toți alegătorii circumscripției. A cerut
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
alegătorii celor 3 colegii pentru Camera deputaților, plus de delegații Colegiului 4 cu condiția ca să știe scri și ceti. Judecătorul va trebui să aibă minimum 25 ani și 5 ani în barou (?). Jurat civil va putea fi oricare cetățean știind ceti și scrie. Judecătorul de ocol va fi înlocuit printr-un judecător ales de către toți alegătorii circumscripției. A cerut organizația corpului notarilor și avocaților și revizuirea desăvârșită a Codicelui de procedură civilă și de instrucție criminală. Tache Ionescu a spus că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sală. Un preot, starețul de la Sinaia, Dionisie, a citit o rugăciune tare, ceilalți, altele, în taină. Apoi lepăd, Crezul, etc. au durat 10 min. Până atunci, eu cu alți doi preoți și doi diaconi am făcut sfințirea apei. S-a cetit mult în taină. Micul Mihai n-a plâns de loc; a fost foarte bun. În apă i-a plăcut. Puțin a fost surprins de cufundare. Înainte de cufundare, ridicându-l în sus, l-am arătat publicului distins prezent, exclamând: „Botează-se
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
bisericii. 29 Una cruce de lemn cu co(a)dă. 30 Un policandru de metal cu trei fofeze. 31 Două prapure vechi și un vanar stricat. 32 Două strane pentru cântăreți. 33 Zece strane pentru poporeni. 34 Un analogu de cetit În mijlocul Bisericei cu Învălito(a)re(a) sa. 35 Dou scaune de lemnu mici, pro(a)ste, lungărețe. 36 Un Chiriacodromion În stare bună; Un Mineiu pe tot anul, rupt; Un Octoih mare, vechiu; Un Apostol nou, legat; Un Ceaslovu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ci mă aflam atunci la du(m)n(ea)lui sărdariu(l) Diumitrac(h)i Aftanasău Triod (vechi), neidentificat, p.199 v 200. Arhiva bisericii din satul Frenciugi. 1826 august 1 Întru această Sfăntă carti ci să numești Chiriacodromion am cetit și eu păcătosul și mai nevrednicul Într-aceștii vieț(i) pre acest pământ și precât am putut Înțălegi foarti mult sau bucurat sufletul meu. 1826 avg(u)s(t) 1 <endnote id="1"/> Grigori Dim(...) <endnotelist> 1 A doua cifră nu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
se întreba ”dacă e compatibilă cu situația de rector și calitatea de escroc consacrat, după cum e părintele dr. Valerian Șesan.” Cum Valerian Șesan fusese deja reales rector al Universității Cernăuțene, ziarul se întreba doar retoric: „Oare ceși va gândi studențimea cetind cele din Dreptatea despre rectorul lor?...” * Foaea Poporului Foaea Poporului, când ziarul Patria a reapărut la 7 februarie 1909 - 27 noiembrie 1910, el consemna vestea preluată din publicația Tribuna de la frații noștri de peste munți”: „Azi a apărut nr.8 al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sale trebuiau susținute nu înotând în noroiul vorbelor, ci cu argumente, cu vorbe alese, de intelectual. Pe bună dreptate revista Satirul din localitate a publicat, iar Timpul a preluat epigrama „Lui Cehan Racoviță: Timpul a făcut ca noi Să-ți cetim și Timpul Dar de scrisul - de acest soi, Vom scăpa cu timpul. Căruia i se răspunde: Dlui Hotinceanu, directorul Satirului : Vrei să scapi de Timp - amice? Fii sigur, vei scăpa; Căci de-ai trăi chiar mii de ani, Tot Timpul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în Veneția la anul de la întruparea Domnului 1521 prin Aldus tipărit.” El publica chipul lui Romulus, „strămoșul românilor” și viața acestuia, promițând că „De voi pricepe că românii noștri au voe, după cum se cade să aibă, și sunt bucuroși a ceti istoria romanilor celor vechi strămoșilor săi, voi mâna înainte această istorie, arătând cumplitele lor războaie și biruinți asupra altor neamuri, până ce ajunseră a stăpâni preste toată lumea și alte a lor minunate fapte.” După ce publicarea revistei a fost întreruptă încă din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]