733 matches
-
Trecuse de miezul nopții și somnul tot nu-l mai prindea. Liniștea din cameră era atât de adâncă, încât își putea număra bătăile inimii. Și, din nou păși cu gândul în trecut, la o altă întâmplare... Erau în casa din Cetinei... ”- Surâsul tău, Fată e viața mea !” murmură Iorgu grav. Ea chicoti cu o naturalețe atât de frumoasă, încât Iorgu se uită la ea ca la o minune... Reacțiile ei erau întotdeauna repezi și simple. Se supunea îndemnului inimii și firii
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
dar ce păcat că gândurile mele n- ajung la tine!... Așa a vrut Dumnezeu... așa ne-a fost scris destinul! Murmură el ștergându-și lacrimile cu dosul palmelor. Și, pentru o clipă a închis ochii și a văzut-o în Cetinei, în ziua aceea de demult, de neuitat, a lui Florar... Simți cum loviturile inimii din piept, îi răsunau în urechi ca bătăi de clopot... Gânduri nebune îi alergau în goana sângelui, și vreme cât o bătaie de inimă, întreaga lui
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
mai mult. Simți o pornire nestăvilită de a o mângâia... De mulți, foarte mulți ani... de-o viată, nu se despărțiseră nici un singur ceas, zilele și nopțile erau în întregime ale lor. Un vânt proaspăt dinspre vremurile de odinioară, din Cetinei, le-a adus liniștea. Și, moara de tocat gânduri continuă... ...Prima duminică la Butea, îi stărui în minte lui Iorgu. Toată noaptea aceea, înspre duminică, el n-a pus geana pe geană o clipă, așteptând să se facă ziuă, să
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ei, ca un răsuflet al pământului... ”- Băiatu, Băiatu... mai spune-mi despre Andromeda și Casiopeea!” - Fata... Fata!... Cât aș fi dorit să te așez eu lângă ele! Murmură bătrânul cu lacrimi în ochi. Când Vasilica a pășit pragul casei din Cetinei, s-a luminat toată casa dintr-o dată! își zise el. - Dacă aș intra în Sfântul, Sfântul Rai, și nu te-aș găsi acolo, aș părăsi Raiul!... I-a spus, odată demult, Iorgu. Ei i-a plăcut. Dar, când au fost
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
făcut-o când trebuia... Acum, îți spun dar ce păcat că gândurile mele najung la tine! Așa a vrut Dumnezeu... așa ne-a fost scris destinul!... murmură el. Și, pentru o clipă a închis ochii și a văzut-o în Cetinei, în ziua aceea a lui Florar de neuitat... Simți cum loviturile inimii, din piept, îi răsunau în urechi, ca bătăi de clopot... Gânduri nebune îi alergau în goana sângelui și, vreme cât o bătaie de inimă, întreaga lui ființă se
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
În anul 1948 Sfintele Paști cădeau chiar la Începutul lunii mai. Livezile de pe defileu și de pe coastele ferite de curenți erau În floare. Pădurile erau Înverzite, acel verde crud și strălucitor al reînvierii naturii. Briza de munte aducea parfum de cetină Întinerită, iar peste lunci păsări de tot felul se Întreceau În triluri și fluierături. În acel an Floriile Își meritau numele, primăvara coborâse raiul pe pământ. Numai că, imediat după Florii, a căzut o zăpadă ca de mijloc de iarnă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
pacienți într-o cavernă cu bolta umedă și mai lunecoasă ca o bucată de unt, construi, într-un pinten împădurit, unde nu urca nici animalul, un soi de bordei căscat în pământ, căptușit cu frunze uscate, bine camuflat, acoperit cu cetină și-n 286 DANIEL BĂNULESCU Capitolul 9 ZIUA A CINCEA: "SĂ NU FURI!" În urmă cu aproximativ două luni, Sanatoriul de boli psihiatrice "Mociornița" ședea, când și când, tolănit, sub razele severe ale unui soare de februarie, întocmai ca o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
al Ierbii Fiarelor, aproape concomitent cu prima salvă: fiindcă salve, n-avuseseră de ce să se plângă, fuseseră mai multe. Focul îl aprindeau mai la vale, alternativ, în două gropi tronconice, căptușite cu lemne, în care încingeau bolovani, îi târau, pe cetini, până la bordei și adormeau între ei, până ce cataroaiele iute se dezîncălzeau. Rgele târâia la bordei alții. Era harnic. Iute se sfârșiseră proviziile de pateu, cele două borcane de fasole cu costiță, cel cu gem, biscuiții și kilogramul de zahăr cubic
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și tusea i se deslușiră în difuzorul din dreapta. Și, nu după mult, pârâind, în difuzorul din stânga. - "Bună seara, tovarăși! La dispoziția dumneavoastră, dragile mele!... Dragostea și atașamentul meu rezervate numai pentru tine, Marie!... Frunzele de foioase sânt mai călduroase decât cetina de brad. Cetina de brad este mai confortabilă decât rădăcinile și tulpinile de jnepeni. Trei coțofene, care au gustat din stârvul meu, vorbesc acum cu glas omenesc și îi îngrozesc pe salvamontiștii orășelului Bușteni!..." rosti Bărbatul de Ceață și, cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
se deslușiră în difuzorul din dreapta. Și, nu după mult, pârâind, în difuzorul din stânga. - "Bună seara, tovarăși! La dispoziția dumneavoastră, dragile mele!... Dragostea și atașamentul meu rezervate numai pentru tine, Marie!... Frunzele de foioase sânt mai călduroase decât cetina de brad. Cetina de brad este mai confortabilă decât rădăcinile și tulpinile de jnepeni. Trei coțofene, care au gustat din stârvul meu, vorbesc acum cu glas omenesc și îi îngrozesc pe salvamontiștii orășelului Bușteni!..." rosti Bărbatul de Ceață și, cu mâna stângă, manevră
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
verdeață și de-o grădină plină de flori, organizată după gustul cel mai bun. Lucrările făcute de comitetul aranjator întru scopul serbărei au fost următoarele: Din sat până la mănăstire de - amândouă părțile șoselei, pe lângă arborii naturali erau împlîntate în pământ cetine de brad în două șiruri paralele. Ici și cole în direcția {EminescuOpIX 495} acestor aleie artificiale erau așezate lampioane mari și mici pentru luminație. La mijlocul drumului, considerat din sat până la mănăstire, se înălța un impozant arc de triumf, construit din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
1500 persoane. Înlăuntrul acestei clădiri erau așezate de-a lungul mese și lavițe de brad. Pe stâlpii din mijloc atârnau marcele țărilor române ș-o sumă de flamure mici. În fine aranjamentul dinaintea porticului, stătători din mai multe șiruri de cetine împlîntate în pământ, împodobite cu drapele, era de-o frumuseță rară. Acum, după ce-am dat lectorilor noștri o ideie palidă despre situația maiestoasă a mănăstirei și despre aranjamentele comitetului, rămâne să facem tabloul măreței festivități. Sâmbătă sara, la 10
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
oțet de trandafiri. De asemenea, se freacă gingiile cu degetul sau cu un tampon de tifon ori de vată, cu spirt sau cu rachiu de tescovină. Spălări În gură cu ceai de tarhon sau sagna calului. Se ține În gură cetină de brad și se fac spălături cu ceai de mentă. Se fac clătiri și gargare cu tinctură din frunze de mentă cu rachiu de tescovină, macerate 7 zile, la cald. Se mestecă propolis sau rășină de brad, pin sau molid
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
albastră unsă cu miere de albine, cu frunze de tutun sau cu pământ luat de pe lângă rădăcini de gutui. Oblojeli cu argilă, balegă de cal sau de oaie; cu boz crescut la rădăcina unui nuc; bureți plămădiți cu multă sare; cu cetină plămădită cu gunoi de cal; cu "dubală"cu care se tăbăcesc pieile de oi; cu fasolea ciorii sau hrean ras, plămădite cu gaz și sare, În gunoi de grajd; cu hoștină de la stupi, hrean ras cu oțet, flori de liliac
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de frunze de mesteacăn, cu cartofi zdrobiți, fierbinți; cu rădăcină de păpădie prăjite În smântână proaspătă, Întinse pe o frunză de brusture. Băi cu fierturi de semințe de ovăz, secară, orz, grâu sau boabe de porumb, câte un kg, cu cetină de brad, molid, cu volovăț, coajă de arin, frunze de nuc sau flori de câmp, la care se adaugă un kg de sare și pucioasă. Băile se fac seara, la culcare. Bolnavul trebuie să se ferească de răceală. Frecții cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
seara și dimineața. După 3-4 săptămâni, negul dispare. Coaja de la 2 lămâi, macerată 8 zile În 200 ml de oțet. Se strecoară și se fac badijonări de 2 ori pe zi. Oblojeli cu castraveți murați, ceapă cu sare, praf de cetină de ienupăr amestecat cu untură de porc, cu spumă de pe lemnele verzi puse pe foc, cu burete de iască, suc de laptele cucului, suc de rostopască numit și negelariță, cu mujdei de usturoi. Se ung negii cu sucul ce curge
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
oțet sau opărite și amestecate cu tărâțe de grâu, cu huște, cu făină de porumb Încălzită sau opărită, cu felii de sfeclă roșie. Oblojeli cu frunze și rădăcini de boz, cu frunze de bobâlnic, frunze de brusture, de captalan, cu cetină de brad, cicoare, clopoței albaștri, curcubețică, gulii, tătăneasă, cu frunze de iarbă mare pisate, cu frunze de leuștean, de mentă neagră, de nuc, de odolean, oleandru, cu tulpini și rădăcini de păpădie, pisate și amestecate cu lapte dulce, cu frunze
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
unde păstrăvi și lostrițe lacome, pitite printre pietre, vânează obleți și scobari nerozi. Coborând, cu pași iuți, printre jnepenișuri, ne strecurăm pe sub umbra și răcoarea brazilor, pinilor și molizilor. Zări îndepărtate sunt cuprinse de verdele intens colorat și aromat de cetină. Se revarsă ca un torent căzut de pe înălțimile munților. Umple văile adânci unde începe să se întrepătrundă cu fagi, goruni și mesteceni. Continuând firul curgerii spre vale, tei, plopi și castani iau în stăpânire ținuturile. Învelesc dealuri și câmpii sub
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
hribi și felurite poame 138. Sub ascuțișul bărdițelor și topoarelor, mânuite de vajnici pădurari, cădeau brazi bătrâni. Erau legați și trași cu huțanii spre joagăre pentru a-i preface în bușteni. Dălți și rindele îi așteptau prin șoproanele dulgherilor. Pe sub cetini, ne îndreptam spre case. Ne feream de năpârcile care se târau pe sub covorul de frunze. Traversam poienițe pe unde susurau izvoare de munte la care ne opream pentru a ne potoli setea. Ceva mai la vale, în satele noastre, șipotele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
dar și de nelipsitul dans al zeului care își manifestă prezența, a fost nevoie de o lungă călătorie. Pinul, puntea, călătoria, luntrea, veritabile elemente structurale ale oricărui no, sunt intim asociate în această piesă, în care dansul lui shite, sub cetina veșnic verde a pinului, dobândește întreaga sa valoare de revelație a unui invizibil devenit preț de o clipă vizibil, un invizibil al zeului sau al fantomei pe care doar muzica, însoțitoare a dansului, îl poate ritma și pe care doar
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
un brad fosforescent" 318. În mentalitatea populară românească, bradul are o triplă semnificație, fiind arbore cosmic, arbore ceresc și arbore al vieții: "Sus în vârful muntelui / crește bradu´ brazilor, / de mare și înfoiat / tot ceru´ l-a îmbrădat, / soarele în cetini, / luna între ramuri / mii și mii de stele, / între rămurele" 319. Bradul este nelipsit de la ceremoniile și riturile de trecere ale poporului român; ca "arbore de naștere" reprezintă "înfrățirea simbolică între noul născut și un brăduț" ("pe fruntea brăduțului (scrisu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sau "copăcel, copăcel", "ca să crească și să stea ca un copăcel, drept în picioare" 326. b. Nunta Bradul nupțial, prin permanența sa, ocrotește viața nou întemeiată prin unirea mirilor. Asfel, casa mirelui și casa miresei sunt împodobite, în Bucovina, cu cetină verde de brad, iar în alte părți (cum ar fi în Dobrogea), înainte de cununie, doi feciori merg înaintea miresei, ducând un brad împodobit cu flori, hârtie poleită și maramă, jucându-l tot drumul până la biserică, apoi îl aruncă peste biserică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și miresii." 328Pentru a nu putea fi luat de cineva și dus la răspântii, risipindu-se astfel "casa" mirilor, "bradul de nuntă" era pus pe casă.329 Carul cu care mireasa își duce zestrea la casa mirelui era împodobit cu cetini de brad de care mireasa lega câte o năframă "cusută cu mâinile ei" 330 În toate regiunile unde este prezent, "bradul de nuntă" înseamnă "veselie": "precum oricine se bucură de verdeața bradului, astfel să se veselească și nuntașii și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lumea cealaltă. În anumite regiuni, mai ales în Transilvania, nu se face nicio nuntă fără steag. În Munții Apuseni ai Transilvaniei, steagul se face dintr-un vârf subțire de brad, împodobit cu "năframă" de mătase și cu panglici; printre coroanele cetinei se pune "strămătură" (fire de ață multicoloră), iar, în vârf se pune un clopoțel. "Steagul" apare și la românii din Macedonia și se numește "flambură" (flamură), în vârf având o cruce din lemn în care se înfig trei mere. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mândruței mele, / C-a pus casa-n locuri grele / Și nu pot merge la ele! Și e vina tot a mea, / Că mă duc prea des la ea!"162; " Foaie verde racoină / Peste vârf, peste obcină, / Este-o creangă cu cetină, / Bate vântul și-o clatină, / Din vârf până-n rădăcină. Nu-i de vină crenguța, / Ci-i de vină măicuța, / Că nu mă lasă să iubesc, / Cu cine mă potrivesc. / Zice mama că m-a scoate, / De la câte, de la toate, / De la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]