742 matches
-
cu precupețele. Avea prietene și cunoștințe în satele din preajmă. Multe gospodine veneau cu noaptea-n cap, aduceau zilnic sau la două-trei zile: lapte, brânză, carne, uneori și vânat între care păstrăv proaspăt sau afumat. Era extrem de căutat păstrăvul la cetină cobză, cum i se spunea în toată zona. "Coana" Zitta se făcea luntre și punte să aibă în casă tot ce trebuia. Cuvântul ei de ordine era acela: cu bani puțini să faci bucate bune și îndestulătoare. Cât despre al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
verdeață și de-o grădină plină de flori, organizată după gustul cel mai bun. Lucrările făcute de comitetul aranjator întru scopul serbărei au fost următoarele: Din sat până la mănăstire de - amândouă părțile șoselei, pe lângă arborii naturali erau împlîntate în pământ cetine de brad în două șiruri paralele. Ici și cole în direcția {EminescuOpIX 495} acestor aleie artificiale erau așezate lampioane mari și mici pentru luminație. La mijlocul drumului, considerat din sat până la mănăstire, se înălța un impozant arc de triumf, construit din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
1500 persoane. Înlăuntrul acestei clădiri erau așezate de-a lungul mese și lavițe de brad. Pe stâlpii din mijloc atârnau marcele țărilor române ș-o sumă de flamure mici. În fine aranjamentul dinaintea porticului, stătători din mai multe șiruri de cetine împlîntate în pământ, împodobite cu drapele, era de-o frumuseță rară. Acum, după ce-am dat lectorilor noștri o ideie palidă despre situația maiestoasă a mănăstirei și despre aranjamentele comitetului, rămâne să facem tabloul măreței festivități. Sâmbătă sara, la 10
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în pragul cerului ca niște junghere am desenat poteci pe trupurile noastre semn de dor și de aducere aminte câteva zile am pășit prin noi mirosind a iarbă și a transhumanță dormeam neîntorși semănam cu pruncii abia alăptați înveliți în cetină fiecare dimineață a fost adusă de vulturi pe o tipsie de lumină 12 septembrie 2011 Strigăt Lăsați-mă să plâng pentru voi toți, Să fiu un bocet la sfârșit de vară, Până și toamna vine într-o doară Și simți
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
asfințit și, până departe, apa lacului strălucea vălurind lin, până la poalele muntelui. Lacul fusese dintotdeauna aici îmi spuneam ca să oglindească brazii, să zboare deasupra lui păsările și, mai ales, să ne dea nouă răcoare vara, apă rece cu parfum de cetină, pește bun și dulce în vacanță. Dar nu fusese așa. Bătrânul spunea că la început, pe când stră-străbunicul lui era copil mic, pe-atunci oamenii din sat făcuseră un dig din pietre pe un braț al râului. Munciseră cu toții și reușiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
în spaniolă, franceză, germană, fie invers. Râul e o cântare a Dunării, cu inserții confesive, cu incursiuni istorice și mai cu seamă mitologice, cu menționarea și a „râului frate”, Rinul: „La Zähringen pe dealul bătrân/ mai dăinuie în ceață de cetini / un turn cenușiu cu un singur ochi / Din el se vede ca din altă lume / albia Rinului în aburi albăstrui. / Nu departe în inima Pădurii Negre/ picură izvorul Dunării. Râul frate / Coboară pe rotund pământul către /Miază Noapte”. În încheiere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
mătasă. Dar în leagăn cine șade? Șade Ileana.... Se cunosc variante în care boul negru (zimbrul, bourul, taurul) ocupă locul Cerbului. Sunt respectate, totuși, ambele schițe de scenariu amintite în legătură cu Cerbul fabulos: Sus, în vărful muntelui, Oleroi, d-oleroi, Doamne, Sub cetina bradului, Unde-și doarme boul negru, Boul negru se sculară, De rouă se scuturară, Munți înalți se clătinară, Văi adînci se tulburară, Și de vale c-apucară. În situația similară, Cerbul își îndeamnă partenerul să se angajeze, cum am spus
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
calcă țara hantatarii, Eu bucuros în lupte merg, Când între ei se bat magarii, în fundul pivniței alerg. Se certe ungurii și leșii... Ce-mi pasă mie? La Cotnari Eu chefuiam cu cimpoieșii, Cu măscărici și lăutari: Și sub umbrarele de cetini Norodu-ntreg juca și bea, Iar eu ziceam: să bem, prietini, Să bem, pânʹ nu vom mai putea. Dacă venea să rătăcească V un învățat arheolog, Vorbind în limba păsărească, Nu m-arătam ca să mă rog. Dar ție-ți place doina
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nu mă clatin, Cântau cu toți pe Basarabii, Pe domnii neamului Mușatin, Pân- ce-ncheiau în gura mare Cu Ștefan, Ștefan domnul sfânt, Ce nici în ceriuri samăn n-are, Cum n-are samăn pe pământ! Moldova cu stejari și cetini Ascunde inimi mari de domn, Să bem cu toți, să bem, prietini, Să le vărsăm și lor în somn. Pân- la al zilei blând luceafăr Să bem ca buni și vechi tovarăși; Și toți cu chef, nici unul teafăr, Și cum sfârșim
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
forței telurice a pământului românesc În ascensiunea spre cer. Ceea ce reprezintă mătrăguna În rândul plantelor, e reprezentat de către brad În rândul arborilor, căci e numit „arbore al vieții și al morții”. Prin Însăși prezența lui de arbore mereu tânăr, având cetina mereu verde, bradul semnifică viața și este un simbol al existenței, având valențe magice și rituale recunoscute. Bradul e prezent În ceremonii și rituri proprii vieții săteanului român Începând cu nașterea când Înfățișează o Înfrățire simbolică a noului născut cu
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
se cerea ca, în jurul pomului gătit cu lumânări, să se cânte în limba germană "O, Tannenbaum!" (O, brad frumos!). dar astăzi se cântă poezia bradului, de origine nemțească, în ... românește. O, brad frumos! O, brad frumos, o brad frumos, Cu cetina tot verde. Tu ești copacul credincios, Ce frunza nu și-o pierde, O, brad frumos, o brad frumos, Cu cetina tot verde. O, brad frumos, o brad frumos, Verdeața ta îmi place. Când o revăd sunt bucuros Și vesel ea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
astăzi se cântă poezia bradului, de origine nemțească, în ... românește. O, brad frumos! O, brad frumos, o brad frumos, Cu cetina tot verde. Tu ești copacul credincios, Ce frunza nu și-o pierde, O, brad frumos, o brad frumos, Cu cetina tot verde. O, brad frumos, o brad frumos, Verdeața ta îmi place. Când o revăd sunt bucuros Și vesel ea mă face. O, brad frumos, o brad frumos, Verdeața ta îmi place. O, brad frumos, o brad frumos, Cu frunza
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dormiți, Sculați, gazde mari! Că nu-i vremea de dormit, Mulți ani să trăiți! Că-i vremea de-mpodobit, Sculați gazde mari! Tăt cu aur și argint, Mulți ani să trăiți! O, brad frumos O, brad frumos, o brad frumos, Cu cetina tot verde. Tu ești copacul credincios, Ce frunza nu și-o pierde, O, brad frumos, o brad frumos, Cu cetina tot verde. O, brad frumos, o brad frumos, Verdeața ta îmi place. Când o revăd sunt bucuros Și vesel ea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mari! Tăt cu aur și argint, Mulți ani să trăiți! O, brad frumos O, brad frumos, o brad frumos, Cu cetina tot verde. Tu ești copacul credincios, Ce frunza nu și-o pierde, O, brad frumos, o brad frumos, Cu cetina tot verde. O, brad frumos, o brad frumos, Verdeața ta îmi place. Când o revăd sunt bucuros Și vesel ea măface. O, brad frumos, o brad frumos, Verdeața ta îmi place. O, brad frumos, o brad frumos, Cu frunza neschimbată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
oră înainte de masă sau la câteva minute după. Tinctura și infuzia se prepară la fel ca în cazul suratei ei, tămâia. Coroniță în trei pași: Tocmai ai împodobit brăduțul. Dar parcă și în dormitor ți-ai dori să simți mirosul cetinii. Așa că, în doar trei pași, îți dau soluția. 1. Cumpără o creangă de brad, nu prea mare. Prinde-i capetele, ca într-un cerc, și leag-o bine. 2. Două-trei globușoare, un con de brad, un pic de beteală și gata
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
fondurilor de care poate dispune, la un nivel favorabil al dobânzilor, adică, procurarea de fonduri de pe piața financiar-monetară la costuri normale. În general, la nivelul instituțiilor financiar-bancare, lichiditatea și administrarea resurselor și plasamentelor sunt evaluate În funcție de următorii parametri<footnote Iuliana Cetină, Marketing financiar-bancar, Editura Economică, București, 2005. footnote>: • trendul și stabilitatea depozitelor; • gradul și trendul utilizărilor pe termen scurt; • sursele volatile de fonduri; • finanțarea activelor pe termen lung; • accesul la piețele financiar-monetare și alte surse de finanțare; • adecvarea surselor de lichiditate
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
și considerat părintele marketingului modern, făcând referire la marketingul financiar-bancar, la una dintre instituțiile europene, Într-o conferință pe teme de marketing, desfășurată la Geneva, considera că În evoluția sa, marketingul financiar-bancar a parcurs cinci faze succesive, respectiv<footnote Iuliana Cetină, Marketing financiar-bancar, Editura Economică, București, 2005. footnote>: • Marketingul financiar-bancar, bazat pe reclamă, promovarea vânzărilor și publicitate, respectiv faza În care accentul și aplicațiile marketingului vizau, Îndeosebi, activitățile patrimoniale și mai puțin domeniul financiar-bancar. Conform profesorului Philip Kotler, la Începutul anului
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
reprezintă un deziderat important al oricărei instituții financiar-monetare, ca o garanție a menținerii competitivității pe piețele financiar monetare. În funcție de nivelul sau gradul de introducere a noilor servicii (produse) pe piața financiar-monetară, instituțiile financiar-monetare se grupează În două categorii<footnote Iuliana Cetină, Marketing financiar-bancar, Editura Economică, București, 2005. footnote>, respectiv: • instituții financiar-monetare proactive, care, În general, sunt mari instituții sau companii ce activează În domeniul financiar-monetar și au capacitatea financiară și de marketing de a iniția și produce schimbări, relativ majore, pe
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
baza dezvoltării sensului gramatical pasiv: A plecat imediat, fiind urmat de toți. Gerunziul verbelor copulative participă la realizarea diferitelor funcții sintactice prin constituenți analitici, în structura cărora intră în complementaritate sintactică cu un nume: „Luceferi, ce răsar / Din umbră de cetini, Fiindu-mi prieteni / O să-mi zâmbească iar.” (M. Eminescu) Asemeni infinitivului, gerunziul rămâne în mod frecvent în afara realizării autentice a unor funcții sintactice în enunțuri în care între gerunziu și verbul-predicat nu se instituie o relație de dependență/interdependență în
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de un verb în baza unui singur nucleu predicațional. Propoziția poate fi în/prin ea însăși un enunț, când se caracterizează prin coexistența celor trei unități (semantică, sintactică, prozodică) și prin autonomie sintactică absolută: „Luceferi de foc / Privi-vor din cetini Mormânt făr’de noroc / Și fără prieteni.” (M. Eminescu) sau poate fi numai o componentă a enunțului, când este lipsită de unitate prozodică iar, din punct de vedere semantic și structural, unitatea și autonomia sunt relative: (1) „Nu crede tu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
izbucnind prin revoltă sau iubire, minunile naturii care ne înconjoară de mii de ani. În munți, la noi, cea mai curată apă Trei șipote îngemănate-o dau, În ele cerbii noaptea se adapă, Ciobanii dimineața vin și beau. Le-nmiresmează cetina și floarea, Miloase crengi cu umbra le-nvelesc... Pe doaga lor se împletește unda Ca sunetu-ntr-un fluier ciobănesc 1050. Acest ritual repetat în athanor permite noosului strecurat prin rouă în rețeaua neuronală să realizeze contactul, hermeneutica și aplcabilitatea practică a
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
emoțională a trecutului nostru ancestral. Se profețesc prăbușirile, sfârșesc în sânge cuvintele. ... Arhanghelii sosiți să pedepsească orașul S-au rătăcit prin baruri cu penele arse. Dar sus la o mie de metri-nălțime, spre răsărit stelele își spun povești prin cetini de brazi și-n miez de noapte râtul mistreților deschide izvoarele 1159. De ce oare lacrimile sunt atăt de legate de experiențele noastre emoționale. E doar un atribut uman? Răspunsul estetic întârzie. E poate același cu faptul că plăcerea fumatului e
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și înmormântare creștinească. Scheletele strămoșilor ioaniți să fie puse în mauzoleul castelului, ale templierilor în cimitirul din sat. Infernul din paradis luase sfârșit. VAMPIRI Satul era așezat la poalele munților acoperiți cu păduri dese de conifere care emanau parfumul de cetină, ca un balsam binefăcător. Izvoarele coborau din inima coloșilor milenari bolborosind, adunându-se într-un vad care alimenta cu apă cristalină matca pârâului șerpuitor de la margine de sat, grăbindu-se să ajungă în aval la marele lac, care era nestemata
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
invitație la o posibilă fuziune: Nențeles rămâne gândul Ce-ți străbate cânturile, Zboară vecinic, Îngânându-l, Valurile, vânturile. Natura, cînd nu este pur și simplu ostilă și anihilantă, nu face decît să țină isonul umorilor negre ale omului, ca În Cetini negre, unde-l Împresură cu chinul drumului și ceața sîngerie a ceasului, fără ca descîntul lor să-i zvinte măcar geana. Într-un anume fel, ele par să devină mesagerul unui destin al deprimării: Cetini negre-n lume spună ostenita mea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
umorilor negre ale omului, ca În Cetini negre, unde-l Împresură cu chinul drumului și ceața sîngerie a ceasului, fără ca descîntul lor să-i zvinte măcar geana. Într-un anume fel, ele par să devină mesagerul unui destin al deprimării: Cetini negre-n lume spună ostenita mea furtună. Există Însă În poem un distih ambiguu: “Cetini negren lume zică / zvonul brumelor ce pică.” În cazul lui, umoarea neagră e contrabalansată de moliciunea imperială a cetinișului și găsește, În plan secund, forța
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]