2,711 matches
-
al deambulării. Rictusul jovialului dramaturg, pișicher-galant, mă deconectează. Doar pînă reintru în halucinantul șuvoi. S-aprind luminile la Ponte Rialto. Canal Grande e acum o magnifică înscenare: apa forfotește de ambarcațiuni mari și mici, strălucitoare cutii de sardele, terasele de pe chei, multe și elegante, gem de lume. Nu flămîndă, nicicum, ci doar cu chef. Un chef dezmățat, de omenire aflată parcă în ultimul ei ceas. Marele regizor neștiut poate fi mulțumit de bagheta-i luciferică. Rumoarea generală se rupe brusc: o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și-o deschide, pe-a lui, celălalt? Cum să-mi apăr clipa de liniște, de singurătate? Caut, noaptea, cu ochii stupefacției, o fereastră luminată: în zadar. Să reziste, oare, prezumțiosul endecasilab: "S-a dus viața falnicei Veneții"? Schițez, de pe mărginașul chei, niște gondole ancorate. Venețieni dezabuzați mă ocolesc absenți, ducîndu-se în treaba lor. Dac-aș face asta pe Bahlui, în cîteva minute m-aș sufoca sub răsuflarea curioșilor. Da, dar aici e Veneția lui Guardi și Canaletto, plain-air-iștii lagunei. Firescul ca
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aparținut lui John Murley. La 24 mai 1844, Goldner s-a adresat Departamentului din lăuntru al Moldovei, cerând un privilegiu pentru înființarea unei „tăietoare de vite” la Galați, după metoda lui, în condițiile următoare: guvernul Moldovei să-i cedeze gratuit cheiurile și vechea carantină pe toată vremea funcționării; guvernul să nu permită întemeierea unei alte fabrici în țară, la fel cu a sa; să poată importa vite, fără a plăti alte taxe decât cele ce sunt datorate pârcălăbiei; produsele ce le
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
până la conștiința râsului ca mască a decăderii, în Cruciada întreruptă (1982): „Se îndepărtau toate de mine, așa cum lumea inconștientă și/disperată întoarce spatele celui căzut/între roțile tramvaiului/sperând să nu vadă -/un vapor care lasă în urmă țărmul infirm, cheiul schilod, pământul/scufundându-se încet sub așteptarea mea greoaie/sub ploaia de confetti, spirale multicolore și alămuri - /pachebot și arcă târâtă prin deșertul de aer/vâslind cu coastele printr-o Atlantidă erotică și bănuită// În cădere mi s-a năruit
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
foarte tineri, cu zâmbetul lor încercănat cu negru. Un vânzător de ziare ambulant (nu îndrăzneam să ne imaginăm un nebun care ar fi putut să alerge pe străzi strigând „Pravda! Pravda!”). Un coafor de câini care își făcea meseria pe cheiuri. Un paznic de câmp cu toba lui. Niște greviști adunați în jurul unei „supe comuniste”. Și chiar un negustor de excremente de câine. Eram foarte mândru știind că marfa aceea ciudată era folosită, pe vremuri, la înmuierea pieilor... Dar cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
un musafir aparent interesat de cele povestite. Sprijinit în coate de balustrada micului balcon, o ascultam. Întrebările mele mașinale readuceau, ca ecou, scene din trecut contemplate de mii de ori în copilărie, imagini familiare, ființe cunoscute: coaforul de câini de pe cheiul Senei, cortegiul imperial străbătând bulevardul Champs-Élysées, frumoasa Otero, Președintele înlănțuindu-și iubita într-un sărut fatal... Acum îmi dădeam seama că Charlotte ne repetase toate istorisirile acelea, în fiecare vară, cedând voinței noastre de a asculta din nou povestea preferată
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
preferat, și atunci voi putea să mă leg de toate nimicurile astea franțuzești. Sau, încercând să învie atmosfera serilor noastre de veghe de altădată, va începe să-mi vorbească despre copilăria ei, da, despre vreun coafor de câini de pe un chei al Senei... Dar Charlotte tăcea. Îmi acorda foarte puțină atenție. Ca și cum prezența mea nu ar fi tulburat cu nimic atmosfera acelei seri obișnuite din viața ei. Din când în când, îmi întâlnea privirea, îmi zâmbea și chipul ei se voala
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cerul a început să pălească. De câtva timp, mergeam cu pași de somnambul. Febra veselă de convalescență dispăruse. Aveam senzația că înot în umbra încă groasă a caselor. Amețeala curba perspectivele, le înfășura în jurul meu. Îngrămădeala clădirilor de-a lungul cheiurilor și pe insulă acea aerul unui gigantic decor de cinema în întunericul proiectoarelor stinse. Nu mai reușeam să-mi aduc aminte de ce părăsisem cimitirul. Pe pasarela de lemn, m-am întors de mai multe ori. Mi s-a părut că
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ritm, în propriul lui climat. Pentru mine, acesta a fost timpul pregătirilor, dar, mai ales, al lungilor conversații tăcute cu Charlotte. Mergând pe străzi, aveam acum impresia că privesc cu ochii ei. Că văd, așa cum l-ar fi văzut ea, cheiul pustiu unde plopii, la o pală de vânt, păreau să-și transmită un mesaj șoptit, urgent, că simt, cum ar fi simțit ea, răsunetul pavajului din piațeta veche, a cărei liniște provicială, în plin Paris, ascundea ispita unei fericiri simple
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Alitalia executat de un trăgător singuratic, căpitanul fiind grav rănit. Mai, 1988 atacuri simultane asupra Hotelului Acropole și Clubului Sudan din Khartoum (8 morți și 21 răniți). Iulie, 1988 în urma exploziei premature a unei bombe aflate într-o mașină pe cheiurile Atenei au murit 2 teroriști, iar un trăgător a atacat vasul de pasageri City of Poros, ucigând 9 pasageri și rănind 98. 14 ianuarie, 1991 adjunctul șef al OEP, Abu Iyad, cel mai important oficial Fatah după Yasser Arafat și
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
intrând în compania de esploatare "C. A. Rosetti" a adunat prin asemenea afaceri avere. Dar să dăm pe scurt istoricul acestei afaceri. În ianuarie 1873 primăria de Brăila încheie contract cu d-nii E. Rosenthal și Gr. Eliad pentru construirea unui chei în port. (Acest contract rămâne în curând numai asupra d-lui Eliad, Rosenthal retrăgându - se, iar la 1876 Eliad cesionează întreprinderea aceasta Societății Financiare care - un an în urmă - cade în faliment. ) Lucrările se urcau la valoarea de 2 850
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
contract rămâne în curând numai asupra d-lui Eliad, Rosenthal retrăgându - se, iar la 1876 Eliad cesionează întreprinderea aceasta Societății Financiare care - un an în urmă - cade în faliment. ) Lucrările se urcau la valoarea de 2 850 204 lei; iar cheiul avea să înceapă a se lucra în martie 1873 și să fie sfârșit cu totul în patru ani, adecă în ianuarie 1877. Primăria avea să plătească pe antreprenori, în proporție cu înaintarea lucrărilor, în obligațiuni înadins confecționate ale orașului Brăila
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
construcțiunii. Colonelul Peiu respinge o cantitate însemnată de material prost și nepotrivit cu condițiile contractului. Cu toate astea antreprenorii nu țin în seamă respingerea și întrebuințează acel material de proastă calitate. La 1875 se constată că, din lungimea totală a cheiului, de 158 metri, o întindere de 30 metri trebuie considerată ca pierdută din cauza adîncelor crăpături, iar restul de 128 metri începuse a crăpa tare. O comisiune de ingineri constată că 50 metri de chei sunt atât de deteriorați, încît trebuie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
constată că, din lungimea totală a cheiului, de 158 metri, o întindere de 30 metri trebuie considerată ca pierdută din cauza adîncelor crăpături, iar restul de 128 metri începuse a crăpa tare. O comisiune de ingineri constată că 50 metri de chei sunt atât de deteriorați, încît trebuie făcuți din nou și... "această dezordine e a se atribui proastei calități de beton pe care stă zidăria" În ianuarie 1877, când espiră termenul contractului și cheiul trebuia să fie gata, s-a dresat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de ingineri constată că 50 metri de chei sunt atât de deteriorați, încît trebuie făcuți din nou și... "această dezordine e a se atribui proastei calități de beton pe care stă zidăria" În ianuarie 1877, când espiră termenul contractului și cheiul trebuia să fie gata, s-a dresat o situație care constata lucrări pentru suma de 600722 lei. În socoteala acestor lucrări antreprenorii luaseră: Avans, lei....................................... 735000 Anuități, conform tabelei de amortizare... 1045040 Total...................... 1780040 Aceasta dar este colosala sumă plătită
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
antreprenori cari au făcut o lucrare ce s-au surpat numaidecât și care de nouă ani nămolește portul și aduce cele mai mari pagube negoțului. În ianuarie 1877 termenul contractului espiră, iar antreprenorul (substituit: Societatea Financiară) cade în faliment. Construcția cheiului însuși, greșită ca plan, detestabilă ca executare, se prăvale frumos în Dunăre și, împreună cu ea, 1780000 lei ai statului și ai comunei! Garanția care se află actualmente în mâna Ministerului de Lucrări Publice și din care s-ar putea despăgubi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
face lucrări de 600000 - pe cari le prețuiește cel mult cu 900000 -, primește pentru aceste lucrări putrede 1 780 000 lei și... și mai cere și despăgubire? Că antreprenorul sau garantul ar putea cere să fie lăsat să continue lucrarea cheiului și c-ar face astfel un chei rău proiectat... Și aci d. ministru se înșală. Art. 35 al contractului zice: În caz de faliment al antreprenorului, contractul va fi asemenea reziliat fără judecată, rămânând ministrul liber a primi sau nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prețuiește cel mult cu 900000 -, primește pentru aceste lucrări putrede 1 780 000 lei și... și mai cere și despăgubire? Că antreprenorul sau garantul ar putea cere să fie lăsat să continue lucrarea cheiului și c-ar face astfel un chei rău proiectat... Și aci d. ministru se înșală. Art. 35 al contractului zice: În caz de faliment al antreprenorului, contractul va fi asemenea reziliat fără judecată, rămânând ministrul liber a primi sau nu propunerile creditorilor pentru continuarea antreprizei. Alt argument
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
invoca înaintea justiției evenimentele politice din timpul răzbelului ca cazuri de forță majoră și motive de scuză sau de ușurare a responsabilității lor. Are haz! Contractul espiră în... ianuarie 1877; războiul se declară în vara anului 1877. În ianuarie deja cheiul era surpat, Financiara în filament, iar câteva luni în urmă, vara, se dezgheață abia cazurile de forță majoră, pentru a avea efecte retroactive. Motivul principal al d-lui ministru e că garanția n-ar fi valabilă pentru următoarele cuvinte. Întâi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și avut un articol prin care - în contra opiniei d-lui Fleva - cere promulgarea tranzacțiunii acesteia. În adevăr nu se mai cere decât semnătura M. Sale pentru ca această afacere bună, solidă ca betonul d-lui Gr. Eliad, trainică cum a fost cheiul său, să intre în rândul legilor cari guvernează fericitul popor românesc. Băuturile pe cari d. Gr. Eliad le administra odinioară muștiriilor săi s-au metamorfozat cu vremea în antreprize, tranzacțiuni, societăți financiare, beton, cheiuri, căi ferate și... patria merge bine
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Gr. Eliad, trainică cum a fost cheiul său, să intre în rândul legilor cari guvernează fericitul popor românesc. Băuturile pe cari d. Gr. Eliad le administra odinioară muștiriilor săi s-au metamorfozat cu vremea în antreprize, tranzacțiuni, societăți financiare, beton, cheiuri, căi ferate și... patria merge bine. Treabă nu se face, căci nu îngăduie Dunărea, dar parale ies. [2 martie 1882] ["DĂDUSEM DUPĂ "PESTHER LLOYD" UN ESTRAS"] Dădusem după "Pesther Lloyd" un estras din reprezentațiunea înaintată de I. P. S. S. Mitropolitul Ardealului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
e caracteristică pentru 77 {EminescuOpXIII 78} monarhii întemeiate; pe când șiretlicul, amăgirea maselor cu vorbe, malonestitatea politică sunt atribute ale demagogiei pe de-o parte, ale despotismului pe de alta. Sub monarhia adevărată nu se aruncă în apă două milioane pentru un chei ca al Brăilei; nu are nimenea curajul de-a propune răscumpărarea liniei Cernavoda - Chiustenge; nu se fac biurouri de împămîntenire în Adunare, unde tuns, ras [î]l trece pe ovrei între cetățenii statului român pentru parale; nu se jefoaie visteria
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
liniilor? Să luăm un alt caz. Se știe că pentru realizarea lucrărilor tehnice necesare porturilor se percepe în toate orașele de pe Dunăre taxa de 1/ 2 procente. Concentrarea acestor bani sau sistematizarea cheltuirii lor ar fi făcut cu putință ca cheiurile să se construiască, fie pe rând, fie deodată, din piatră și solid lucrate. După cum aflăm însă, banii se vor arunca în Dunăre pe cheiuri de lemn și tot Societatea, pretinsă română, de construcție le va face și pe acestea. Astfel
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
1/ 2 procente. Concentrarea acestor bani sau sistematizarea cheltuirii lor ar fi făcut cu putință ca cheiurile să se construiască, fie pe rând, fie deodată, din piatră și solid lucrate. După cum aflăm însă, banii se vor arunca în Dunăre pe cheiuri de lemn și tot Societatea, pretinsă română, de construcție le va face și pe acestea. Astfel, oriunde se cer lucrări de o utilitate permanentă și cari se impun de la sine, pentru că vecinic Dunărea are să curgă lângă țărmii noștri și râurile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acestea. Astfel, oriunde se cer lucrări de o utilitate permanentă și cari se impun de la sine, pentru că vecinic Dunărea are să curgă lângă țărmii noștri și râurile de munte vecinic vor străbate România, acolo ne mulțumim cu proptele de lemn, cu cheiuri de lemn, cu înjghebături provizorii de cari 'și bat joc puternicele noastre ape. Iar daca e vorba ca feneanții Bucureștilor să plece la Sinaia să se aerisească, atunci, pentru a le economisi banii de birjă sau de tramway pân-la gara
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]