1,021 matches
-
arăta Athena Parthenos. Din statuia colosală, înaltă de peste douăzeci de metri, a lui Zeus Olimpianul au supraviețuit doar câteva fragmente din piedestal. Nici despre Fidias nu știm prea multe. Undeva în friza Parthenonului, s-a reprezentat și pe sine, bătrân, chel și melancolic. Dar de ce, oare, acest singuratec n-a fost, se pare, iubit de nimeni? Să fie adevărat, cum lasă să se înțeleagă unii, că avea un caracter infect? Fapt e că n-a rămas nici o mărturie despre el, în
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Termin cu dragoste aceste rânduri și rog răspuns și adresa bine și frumos scrisă. Al tău frate care te iubește.” Bun băiat era și Minu Burăh care se însurase la patruzeci de ani, când avea deja prăvălia lui. Deși burtos, chel și cu nasul curgându-i în gură, la nunta sa Minu a fost cel mai firitisit mire. Bătrânul rabin ședea ghebos, cu amândouă mâinile în buzunare, și se uita cu priviri sfredelitoare pe sub sprâncene. Zisese : - Să trăiască tata care a
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
PRICHINDELUL Când eram mai mititel La frizură eram chel, Iar la primul pas făcut În năsuc eu am căzut, Însă mama m-a păzit Și de rele m-a ferit. Primul cuvânt rostit A fost însă, cam stâlcit Și vorbeam în legea mea Nimeni nu mă-nțelegea, Toți priveau
Prichindelul by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83647_a_84972]
-
că ai Încasat-o să ai și la bătrînețe, o să spună. Dar el o să vină mai departe să ia lecții, fiindcă Într-o zi o să dea un recital și sigur că o să vină toți cei de aici, bătrînelul Înțelept și chel și femeia bosumflată care se dezbracă, copistul, școlărițele și școlărița drăguță foc, drăguță foc“. „Am făcut foarte puțin În aceste trei săptămîni, Îi spuse Frau Proserpina, cînd se termină lecția. Dumneata ai venit cu recomandarea că ești un elev foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și la ordinele dumneavoastră. — Susan. — Încîntat, Susan! Îmi permit acum să te felicit personal. Îmi amintesc că atunci am făcut-o În scris. În sfîrșit, Capone Își scoase pălăria. Tipul avea maniile lui și pe bună dreptate, fiindcă era complet chel și asta nu se potrivea cu aerul lui fioros și cu eleganța lui de modă veche. Fără să se uite prea insistent, Susan băgă de seamă ravagiile pe care chelia le producea În Înfățișarea lui, se văzu că băgase da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de parcă s-ar fi deschis spre o zonă unde sentimentele se diluau, o zonă cufundată În beznă. — A șters-o Vlăjganul, nu-i așa? Întrebă Viceregele. Cred că da, spuse Santiago. — Hai, Șobolane, povestește-mi ceva. Siles, zis Șobolanul, puțin chel și cu fire de păr alb la tîmple, Îi Întoarse spatele lui Bobby și se apropie fericit. Imediat Începu să laude capacitatea de băutor a Viceregelui, dar glasul Puicuței, care le povestea lui Lester și lui Santiago ultimele isprăvi ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
a retras stânjenit într-un colț cu gândul să plece, dar în clipa imediat următoare Costash apăru în dreptul ușii ca și cum fi l-ar așteptat. Avea pe față un zâmbet ciudat, semănând mai mult cu o grimasă. Era puțin chel, brunet la față, uscățiv, trecut de 50 de ani; îmbrăcat în pantaloni scurți, în maieu bleumarin și o pereche de șlapi, el își ațintise ochii asupra lui Codrin, impresionându-l. A strigat imediat camerista care se afla în bucătărie. - My
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
este viu, că nu mai știu ce tânăr am putut să fiu în al iubirii tainic rost. Lăsam ca niște ani să treacă până te apropii de ai mei care nu se mișcau chiar dacă n-aveau nici lacăt și nici chei... și-am început din nou să scriu mai repede și la vedere, prietenia, ce putere! Mă proteja de-orice pustiu. Un rău ce-ncurcă inocența și-n viața omului apare când lenea și cu somnolența - s un trai fără piper
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
Și toate acestea nu sînt decît un pumn de țărînă și de cenușă rece și un pic de gunoi. Uneori, un astfel de om te poftește la cină: gazda este un bărbat plăcut, de patruzeci și șase de ani, puțin chel, durduliu și sănătos, cu Înfățișarea omului bine hrănit, fără a avea totuși un aer grosolan sau obscen. Este Într-adevăr un milionar cu o Înfățișare cît se poate de plăcută, chipul său, deși conturat În trăsături ample și generoase, dovedește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Încă mai respiră: zăcea acolo cioplit parcă În piatră, o ușoară roșeață ștearsă, bolnăvicioasă Îi ardea Încă pe fața mare și butucănoasă, iar mîinile și le ținea Încleștate pe lîngă trup. Pălăria veche Îi căzuse lăsîndu-i capul descoperit. Capul acesta chel, Încadrat de ambele părți de cîteva fire de păr, adăuga parcă o ultimă nuanță de noblețe și forță trăsăturilor puternice și brutale ale bărbatului, ceea ce era oarecum Înspăimîntător. Avea ceva din expresia plină de siguranță și demnitate severă ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
roți, ce respecta cu multă fidelitate, nebănuită de locuitorii orașelor mari și mici, legile vieții de familie. Vedeai cîte un bărbat tînăr și puternic, o femeie tînără, frumoasă și impunătoare, cu păr blond și siluetă de amazoană, și un bărbat chel Între două vîrste, voinic și vînjos, cu chipul brăzdat, sever și serios. Formau probabil o echipă de acrobați la trapez - cei doi tineri zburau prin aer ca niște proiectile, pentru a nimeri În strînsoarea bărbatului mai În vîrstă și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și toată familia se așeza la una din mesele lungi, serveau minunatul mic dejun, atenți și serioși, vorbind puțin și rostind cuvintele scurt, grav și serios. Eu și fratele meu Îi priveam fascinați: fratele meu se uita la bărbatul cel chel o vreme, apoi se Întorcea spre mine și-mi șoptea: — Îl v-v-vezi pe omul ăla che-ehel? N-n-nu-i așa că-i g-g-grozav? șoptea el ca un bun cunoscător. E cel care-i p-p-prinde! Ăsta știe me-meserie nu g-g-glumă! Știi ce se-n-ntîmplă dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
gâtului care era vizibilă era subțire ca de schelet; dar trupul de dedesubt părea să fie mult mai mare. Toți erau gătiți în uniforme care luceau de parcă erau făcute din zale metalice. Capul, ca și fața, era rotund. Și aproape chel. Avea un fel de podoabă urâtă pe cap care semăna a păr: un smoc de țepi se răsfira în creștet. Dar fața: o gură mică, aproape lipsită de buze, un nas ciudat, mic și deasupra, dominând, doi ochi mari, rotunzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
intermediar ajutase. Eram din nou în linie cu echipa cu rame portocalii, dar oare sprintul nostru o avea doar pe aceasta drept referință sau chiar avansaserăm un pic? Da, cîștigasem un pic, bărbații în alb, unul dintre ei deja puțin chel, nu închiseseră golul și acum păreau să fi rămas mult în urmă, iar tempo-ul lor să coboare. Dar rama capului de pasăre prindea acum apa foarte aproape de a mea. M-am uitat la pupa bărcii noastre și am văzut
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
transformau culorile în nuanțe de cafeniu și făceau ca pielea clienților să pară cenușie, moartă. Intrarea se afla într-un colț al încăperii, iar colțul opus era ocupat de o tejghea curbată din crom și plastic, unde stătea un bărbat chel, gras și zîmbitor în spatele mînerelor strălucitoare ale aparatului de cafea. Era îmbrăcat în pantaloni negri, cămașă albă și papion negru și fie era mut, fie era neobișnuit de reticent. Nu vorbea deloc; clienții i se adresau doar pentru a comanda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
bărbat. — Ei, uite-l pe scriitor! i se adresă el lui Lanark zîmbind. Avea aproape doi metri și era îmbrăcat într-un pulover pe gît și pantaloni kaki și, deși avea probabil cincizeci de ani, radia o tinerețe viguroasă. Capul chel îi era bonzat și avea niște smocuri albe în spatele urechilor, o mustață albă scurtă și trăsături tinerești, agreabile și vioaie. Cred că nu vă cunosc, îi spuse Lanark încurcat. — întocmai. Mulți din grupul vostru nu mă cunosc. Cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
nu mai ești puștan, zise cealaltă. El dădu din cap ursuz și observă: — Cu puțin timp în urmă, păream cu zece ani mai tînăr. — Ei, Sprîncenatule, asta-i viața, nu crezi? în dimineața aceea a fost vizitat de un specialist chel, îmbrăcat într-o haină albă și ochelari în formă de semilună fără rame. S-a oprit lîngă pat scrutîndu-l pe Lanark cu o privire serioasă care nu putea reține, totuși, o undă de umor. — îți amintești de mine? îl întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
înaltă decît celălalte. în colțul cel mai înalt era un stîlp gras din beton, ca o piramidă abruptă cu vîrful retezat. își dădu seama cu durere că acesta îi păruse a fi femeia care-i făcea semne. Pastorul, un bărbat chel și uscățiv, în haine negre mototolite, se așeză aproape de el, pe margine, cu pumnii în șold și spatele drept, de parcă ar fi stat pe un scaun. Umbrela strînsă era lîngă el. — Acum că ți-ai tras sufletul, zise el întrocîndu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
îi tot spun că-n franceză-s cărți bune. Și putem folosi franceza cînd călătorim. — Mda, se poate, dar ai nevoie de latină pentru universitate. O sonerie electrică sună strident, și pe treptele de la intrare apăru un ins gras și chel, îmbrăcat într-o haină neagră. Rămase cu mîinile vîrîte în buzunarele pantalonilor și cu picioarele depărtate, contemplîndu-și nasturii de la vestă, în timp ce elevii mai mari se grăbiră să se încoloneze în fața intrărilor. Unul sau două dintre rînduri continuau să se foiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în camera cincizeci și patru, un bărbat cu înfățișare saturniană, îmbrăcat în robă academică stătea aplecat peste o catedră în fața unor șiruri de bănci goale. întoarse spre Thaw o față lungă, brăzdată și triunghiulară sub bolta unui craniu oval și chel. Avea o mustață neagră și mică și sprîncene ironice. Ridicînd două foi, îl întrebă: — Tu ai scris asta? — Da, domnule. — De unde ți-a venit ideea? — De nici unde, domnule. — Hm. Bănuiesc că citești mult? — Destul de mult, domnule. — Ce citești acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de această filosofie. Salonul era atît de lung, că profesorului și doctorilor care-l însoțeau le trebuia peste o oră să consulte fiecare pacient, și apoi să vină pînă la patul în care se afla Thaw. Profesorul era solid și chel. Stătea cu mîinile încrucișate și capul dat pe spate, de parcă ar fi studiat un colț al tavanului. Cuvintele lui calme ajungeau în aceeași măsură la pacient, doctori, asistente, soră și studenții la medicină, deși privirea inteligentă aruncată vreunuia dintre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
E greu să strălucești fără să fii încurajat. Cînd reveni în salon, doctorii și asistentele plecaseră, iar paravanele fuseseră date la o parte, și Rima vorbea cu femeia întinsă în patul din colț. Veni lîngă ele, observînd un cap mic, chel și ridat ieșind din cuvertură. Mama stătea pe jumătate îngropată într-un morman de perne. Era puțină la trup și părul castaniu avea scîntei argintii; tinerețea și bătrînețea se îmbinau deopotrivă pe fața ei mică și suptă. — E ciudat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
într-o cameră circulară, lambrisată, cu tavanul jos, cu un covor gros și care mirosea a vagon vechi de cale ferată. O bancă tapițată se întindea de-a lungul peretelui și un stîlp de mahon din centru sprijinea un cap chel de bronz cu o cunună de lauri. — Holul nordic, zise Munro tare. Capul încuviință și se porni un huruit slab. Lanark își dădu seama că erau într-un vagon care circula într-o parte. — Mașinile care leagă institutul de camerele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pe care nu putea nici să-l dezarmeze și nici să-l lase jos. Oamenii din dormitoarele învecinate începură să bată în pereți, apoi intră un bărbat și zise: — Sînt oameni aici care vor să doarmă, Jimmy. Bărbatul era înalt, chel, cu obrajii nerași, cu un unic dinte negru în gingia de sus, și un trenci cenușiu slinos. Se uită o vreme la Lanark, apoi extrase o sticlă cafenie din buzunar și zise: — Laptele e inutil. Dă-i o gură din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
domnul Pettigrew, e un cinic nemaipomenit. îl conduse pînă la ușă, dar nu intră cu el. Lanark păși într-o încăpere cu două birouri și cu o secretară care dactilografia ceva la o masă din colț. Un bărbat înalt și chel vorbea la telefon, la marginea celui mai apropiat birou. îi zîmbi lui Lanrak și îi arătă un fotoliu, spunînd: — Probabil că suferă de folie de grandeur. Primarii sînt tampoane între noi și votanți, nu trebuie să facă un lucru anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]