KorAP: Find »[drukola/base=chelneriță & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...27 >

658 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336

că Emmy nu știa că Leigh îi returnase inelul lui Russell cu o seară înainte. — E bună, nu? Am inventat-o chiar acum. Dar sună frumos... ha! Glumeam și eu! Emmy izbucni în râs. — Scuze, m-am gândit că dacă — Chelnerița tuși și privi în jos. Adriana interveni: — Nu, noi ne cerem scuze. De fapt, chiar sărbătorim... ziua ei de naștere, împlinește treizeci de ani. Și după cum vezi, ne certăm. —Treizeci? Pe bune? Arăți minunat la treizeci de ani! spuse fata

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
entuziasm. Ea n-avea mai mult de douăzeci și patru. Sper să arăt și eu la fel de bine atunci. Din fericire, Leigh interveni înainte ca Emmy să apuce să spună o răutate și zise: — Da, arată, nu-i așa? Suntem gata să comandăm. Chelnerița zâmbi în timp ce luă comanda și se retrase grăbită, convinsă că tocmai făcuse cuiva ziua mai frumoasă. — Javra! șuieră Emmy în șoaptă. Îi doresc ca sânii ăia mari și obraznici să-i dea dureri de spate la treizeci de ani. Adriana

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
să am treizeci de ani și să încep să chelesc în frunte și în creștet. Râseră toate trei. Da, ai dreptate... Probabil că trebuia să fac chestia aia mai demult, spuse Emmy, reluând conversația de unde o lăsaseră când a intervenit chelnerița. E ciudat cum se întâmplă lucrurile. Nu-mi doream decât ca Duncan să se întoarcă și să-mi declare dragoste veșnică, să ne pierdem împreună în apus de soare, el să-și dea seama ce greșală groaznică a făcut și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
cine sunt eu să stau în calea norocului cuiva? Dacă vrei să-l iei pe Otis cu tine, atunci, așa să fie. — Pentru Otis, spuse Leigh ridicând ceașca de ceai. — Pentru Emmy, de ziua ei. Ca să folosesc cuvintele memorabile ale chelneriței noastre, fie ca toate femeile să arate la fel de bine la treizeci de ani! adăugă Adriana ridicând ceașca de ceai să închine. Emmy a fost ultima care a ridicat ceașca să ciocnească cu prietenele ei. Pentru cele trei grații fără verighetă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345

momițe și rinichi iar la vioară le zice un țigan că: „Pe lângă plopii fără soț / Adesea am trecut/ Mă cunoșteau vecinii toți / Tu nu m-ai cunsocut” și Țiganca de Ionel Fernic. Deci tatăl tău Înaintează. Dunga dreaptă a ciorapilor chelneriței, la care s-a tot zgâit, Îi face drumul prin zăpadă, sinuos. Crai bătrân intră În curtea veche, puțin ciupit, adică beat, vesel și membru de partid. Dispozitivele Jaquard bat În noapte modele plasate pe cravatele din mătase naturală, potrivit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326

o ocheadă Înspre constituția planturoasă a lui Chanel, cu bustul său generos Îmbrăcat Într-o bluză mulată de blugi, cu șuvițele ei de un blond murdar și chiloții ițindu-i-se vizibil din pantaloni, ca să facă o cădere nervoasă. —Arată ca o chelneriță din Essex 1, continuă Stella. Și mai are și accent. Vocalele ei sunt mai plate ca o pisică strivită pe autostradă, și noțiunile ei de gramatică sunt complet inexistente. Nu vreau nici În ruptul capului să angajez pe cineva care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264

cum făcea și cu poveștile din Neighbours, una dintre marile lui pasiuni. — Mă face să mă simt mai aproape de Katie a mea care e în Australia, îmi mărturisise el cu ocazia uneia dintre plimbările noastre de la începuturi. Chiar înainte ca chelnerița să ne aducă porțiile speciale Jumbo (cu pâine prăjită în ulei și căni mari ciobite de ceai la discreție), el îmi oferi bine-rumegatul său sfat. Cred că cel mai bine ar fi să le spui tuturor adevărul. — Eu cred că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
să-i spun că nu aveam de gând să divorțez de Mark și că nu aveam de gând să încep o legătură cu el. Dar exact atunci a sosit mâncarea și mintea mi s-a golit brusc. Ed continuă în timp ce chelnerița ne servea. Bănuiesc că asta înseamnă că va trebui să fim împreună pe apucate, după-amiezele și serile, până la Crăciun, când se va muta. Și sunt gata să accept asta. Numai să avem un start bun. Din senin, scoase două bilete

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
înțelege sau egala niciodată. Ce bem? întrebă Ed stabilind că el va face onorurile de gazdă. Rachel, niște Sancerre? — Sigur, răspunse ea. În pivnițele de aici se găsește cel mai bun Sancerre din Anglia. —Și Cola pentru copii, îi spuse chelneriței fără să fie nevoie să întrebe. Voi bea și eu Sancerre, așa că de ce să nu luăm o sticlă? Iar eu aș dori niște cucută și o sabie pe care să cad. —O, Jenny, tu ce vrei să bei? E-n

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
seama cât de bolnavă sunt și nu aș fi pus în gură nici măcar o alună, dar nu aveam de gând s-o las pe femeia asta să mă învingă pe toate planurile. Eu voi lua toad-in-the-whole, i-am comunicat triumfătoare chelneriței. Ed îmi spusese că asta e specialitatea casei. — Cu cartofi prăjiți, morcovi și mazăre. Rachel strânse din buze ușor. De invidie? — Doar o salată verde pentru mine, vă rog. Ed își ridică privirea din meniu. Am remarcat că ai slăbit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630

împreună. Ioșca are cârciumarii lui, care îi dau de băut pe datorie. - „Treci la socoteală”, râde Ioșca. - „În regulă”, aprobă birtașul, cu pântecul acoperit cu un șorț alb ca și chipul său. Are gura și mustața ca de morsă blondă. Chelnerița Paula rotește niște ochi văduviți de gene și sprâncene. Chipul de faianță îi este stropit cu bidineaua, cu picături de sânge. Ioșca îi spune „Porzelanprinzessin”, îi sărută mâna cu multă stimă, fără să-i observe pântecul balonat de o sarcină

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196

un american, ca Jimmy Whistler. Aveam standarde mai ridicate decât francezii și făceam mai multă mișcare. Eram considerați grozav de excentrici, ridicând greutăți sau balansându-ne la trapez când ceilalți preferau să zacă Într-o cafenea și să flirteze cu chelnerițele. — La trapez! exclamă Henry. — Da, aveam unul În studio, atârnat de o grindă din tavan... În fine, după vreun an de viață din asta, oricât ar fi fost de plăcută, am simțit nevoia de mai multă... cum să-i spun

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439

asta!). James nu m-a tratat în nici unul dintre felurile astea neplăcute. Aproape că părea prea bun ca să fie adevărat. Îi plăcea de mine. Îi plăcea aproape totul la mine. Când ne-am cunoscut, amândoi locuiam în Londra. Eu eram chelneriță (vă povestesc mai multe mai târziu), iar el era contabil. Dintre toate localurile Tex-Mex din toate orașele din toată lumea, James a trebuit să intre în cel în care lucram eu. Trebuie să înțelegeți că eu nu eram o chelneriță adevărată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
eram chelneriță (vă povestesc mai multe mai târziu), iar el era contabil. Dintre toate localurile Tex-Mex din toate orașele din toată lumea, James a trebuit să intre în cel în care lucram eu. Trebuie să înțelegeți că eu nu eram o chelneriță adevărată. Eram licențiată în engleză, dar faza mea rebeloidă s-a instalat mai târziu decât în cazul celorlalți oameni. Adică pe la douăzeci și trei de ani. Când am considerat că ar fi haios să renunț la slujba mea permanentă și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
experiență de muncă în timpul vacanțelor de vară, așa că iresponsabilitatea mea trebuise să aștepte până când i-a venit timpul. Întotdeauna am zis că spontaneitatea își are timpul și locul ei. În orice caz, am reușit să mă angajez pe post de chelneriță într-un restaurant londonez foarte la modă, unde muzica urla și peste tot nu vedeai decât monitoare video și celebrități minore. Ei, ca să fiu sinceră, erau mai multe celebrități minore în rândul personalului decât printre clienți, și asta pentru că majoritatea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
printre clienți, și asta pentru că majoritatea personalului era formată din actori șomeri, manechine și alții asemenea. Cum de-am reușit să pun mâna pe slujba aia mă depășește. Se poate să fi fost angajată pe post de unic exemplar de Chelneriță pe Bune. În primul rând, eram singura chelneriță care avea mai puțin de doi metri înălțime și mai mult de patruzeci și cinci de kilograme. Și cu toate că nu eram eu manechin, presupun că aveam un soi de, hai să-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
formată din actori șomeri, manechine și alții asemenea. Cum de-am reușit să pun mâna pe slujba aia mă depășește. Se poate să fi fost angajată pe post de unic exemplar de Chelneriță pe Bune. În primul rând, eram singura chelneriță care avea mai puțin de doi metri înălțime și mai mult de patruzeci și cinci de kilograme. Și cu toate că nu eram eu manechin, presupun că aveam un soi de, hai să-i spunem, șarm natural, adică aveam un păr șaten

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
mi s-a întâmplat să servesc (și folosesc termenul ăsta în cel mai relaxat sens al lui) la o masă plină de oameni (și folosesc și termenul ăsta tot în cel mai relaxat sens al lui), iar una dintre celelalte chelnerițe să-mi facă semn cu cotul (proiectând jumătate din sosul clocotit de friptură în poala nefericită a vreunui client) și să-mi șuiere ceva de genul: Tipul ăla pe care-l servești nu e cum-îlcheamă din trupa aia? La care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
pe perioada weekendului, așa încât hoarde întregi de funcționari palizi, cu coșuri și costume ieftine dădeau buzna peste noi. Toți aveau ochii mari și erau nerăbdători să vadă staruri și să se îmbete, în orice ordine vreți voi. Tradiția noastră, a chelnerițelor, era să stăm rânjind disprețuitoare la clienții noștri prost îmbrăcați, să clătinăm din cap cu o milă neîncrezătoare privind atitudinea, frezele etc. bieților de ei, să-i ignorăm în primele cincisprezece minute de când apăreau în vizită, să trecem pe lângă ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
însemna că avea părul negru, ochii verzi și peste un metru optzeci. Ar fi trebuit să privesc dincolo de costum și să văd sufletul omului ăluia. O, superficialitate, numele tău e Claire! Dar eu voiam să fiu în spate, cu celelalte chelnerițe, să beau bere, să fumez și să vorbesc despre sex. Clienții erau un bruiaj deloc bine-venit. Aș vrea ca friptura mea să fie pregătită foarte în sânge, mi-a spus unul dintre tipi. —Îmmm, am răspuns eu vag. Eram și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
de secunde ca să se îndrăgostească de mine. Istoricii vor purta dezbateri pe tema asta. În primul rând, James a trebuit să se asigure că și eu citisem cartea în cauză. Pentru că se gândea că, dacă lucrez acolo pe post de chelneriță, trebuia să fiu și eu tot vreun manechin idiot sau vreo cântăreață. La fel cum și eu îl trecusem în categoria funcționarilor subumani. Să-mi fie învățătură de minte! —Ai citit-o? m-a întrebat el, evident surprins, astfel că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
foarte ușor să prevezi viitorul când acesta s-a întâmplat deja, dacă înțelegeți ce vreau să spun.) că îmi priveam destinul. Viitorul. După câteva minute, James s-a întors. —Scuze, a rânjit el, cum te cheamă? Cum au aflat celelalte chelnerițe că unul dintre costumați îmi ceruse numărul de telefon și, o chestie și mai gravă, eu chiar i-l dădusem, am început să fiu tratată ca o paria. A trecut mult timp până când am fost din nou invitată în gașca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
dădea niște sfaturi grozave legate de cum aș putea să investesc banii ăia. În bonuri de tezaur sau alte chestii de genul ăsta. De obicei, eu îmi cumpăram pantofi. Curând după asta, am avut norocul să fiu concediată de pe postul de chelneriță. (A fost o neînțelegere stupidă legată de mine, mai multe sticle de bere de import, un scenariu de genul „cină în poală“ și un client complet nerezonabil care nu avea deloc simțul umorului. Oricum, cred că cicatricele i-au dispărut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
timp de două săptămâni am zăcut în dormitorul întunecat și am plâns. Și-au făcut griji pentru mine când aveam douăzeci și trei de ani și am renunțat la serviciu ca să merg la Londra și să muncesc pe post de chelneriță. Și iată-mă acum, la aproape treizeci de ani, căsătorită și cu un copil, iar ei tot trebuiau să-și facă griji din cauza mea. Nu era deloc echitabil pentru ei, nu? Tocmai când răsuflaseră ușurați și se gândiseră că, slavă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
lui) și am plecat la Londra într-o perioadă când Anna se afla la o vârstă delicată, iar eu îi creasem impresia că e complet acceptabil să renunți la o slujbă bună și să fugi ca să lucrezi pe post de chelneriță. Ce fel de model mai eram? mă întreba tata. Tata a încercat cu disperare s-o modeleze pe Anna după tipicul unui cetățean responsabil, care-și plătește toate taxele. A reușit să-i obțină un post într-un birou, la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]