2,019 matches
-
mod normal unul mai puțin rentabil. Pentru a ilustra modul în care aplicarea unei metode sau a alteia conduce la rezultate diferite, voi prezenta în continuare următorul exemplu: O societate s-a angajat prin contract să construiască un depozit de cherestea. Lucrarea va dura aproximativ trei ani. Contractul stipulează următoarele condiții: preț de vânzare revizuibil 20.000 lei; costuri de producție inițiale estimate 15.000 lei; la sfârșitul primului an, estimarea costului contractual a crescut la 16.000 lei; la sfârșitul
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
2); codru (2); corabie (2); durabil (2); moale (2); natura (2); pădurar (2); piatră (2); sculptură (2); ușor (2); verde (2); viață (2); apă; arbori; arde; arzător; avere; bate; bătrîn; beat; bogăție naturală; brazi; bunelul; buștean; butuc; buturugă; cafeniu; capac; cherestea; chitară; ciment; ciocolată; cioplit; coloană; confecționări; construcții; a construi; cuie; defrișare; design; dulce; dus; ecologic; educația tehnologică; el; elastic; eternitate; face; fără viață; ferm; fin; formal; formă; frumoasă; frumos; frunză; frunze; fum; galben; geam; gorun; greutate; hotă; incapabil; inele; inocent
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
după fiecare recepție, dar perioada de calcul nu poate depăși durata medie de stocare. Pentru a înțelege cele trei metode prezentate anterior, urmează un exemplu de calcul: I. O entitate economică, ce are ca obiect de activitate construcții civile, aprovizionează cherestea rășinoase: Indiferent de metoda aleasă, aceasta trebuie aplicată cu consecvență pentru elementele similare de natura stocurilor, iar dacă din motive pertinente administratorii decid modificarea metodei alese pentru un anumit element de stocuri sau o anumită categorie, acest lucru va fi
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
cinematografică a Meșterului Manole, scenariu respins fără drept de apel de Comisia ideologică a Consiliului Culturii și Educației Socialiste. După douăzecișidoi ani de tentative repetate și eșuate, în 1990 Ziditorul intră în producție; filmările sunt oprite și abandonate după ce toată cheresteaua adusă pentru construcția decorului este furată. În 2005, scrie o nouă variantă a scenariului. În 2007, publică, cu sprijinul C.N.C., cele două scenarii într-o carte: De la Ziditorul la Zidirea, editura "Universalia". Ana, o nouă variantă a scenariului, câștigă în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
localitate Bârsănești, așa cum îi zicem noi și amu ». 15. «Muntele Bogatului » “ Într-o parte a muntelui Măgura mai demult trecea pe o cale ferată mică un tren de munte, care se chema mocăniță. Ea ducea lemnul doborât din păduri pentru cherestea și pe lucrătorii din locurile acele, că erau mai multe în munți. Bătrânii povestesc că în dreptul unei stânci foarte mari o ceată de tâlhari haìni jefuiau acest trenuleț, iar bunurile luate cu forța le ascundeau în munte, într-un loc
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
fiind că după cele mai sus arătate, prețul întregului șes al Bistriței, carele nu este bun pentru agricultură, atârnă cea mai mare parte numai de păduri și fiind că aceste păduri și acum aduc țărei un însămnători folos prin exportația cherestelelor și lemnelor de durare; în sfârșit, fiind că de la păstrarea acestor păduri va atârna, de au a se înființa în aceste locuri băi și fabrici și a se ținea spre folosul țărei și a<l> proprietarilor, apoi chiar din asemene
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
plata "obligațiilor" față de "marea putere din Răsărit" se făcea prin mari cantități de petrol necontorizat, prin munți cu minereuri radioactive, prin multe zeci de mii de tone de cereale și animale, reduse din hrana românilor, prin milioane de metri cubi cherestea și câte altele! Jaful de atunci este reluat acum "cu acte în regulă" (vezi, afacerea Bechtel, aranjamentele de la Roșia Montana, OMV). Din anul 2007 România a fost acceptată cu condiții grele (gen clauza leonină (15)) în UE, pentru a se
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Hușilor de însuși generalul V. Davidescu, comandantul M.U. (probabil, „mobilizare umană” sau, poate „urbană”), prin oficiul poștal militar nr.49. De fapt, acest document reprezenta răspunsul comandantului la o sesizare făcută de primarul Andriescu, cu referire asupra comerțului cu cherestea din urbe, aflat, oarecum, în conflict de interese cu necesitățile militare: „...am onoarea a vă face cunoscut că în Huși a fost blocată numai cantitatea de 240 m.c. lemnărie. Negustorii își pot procura cantitățile necesare și apoi să le
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de administrațiile comunale a fost aceea de delimitare riguroasă a spațiului citadin de terenul agricol/rural înconjurător. Până la începutul perioadei interbelice, aceste delimitări s-au efectuat prin intermediul șanțurilor despărțitoare - de pildă, șanțul trasat din dreptul pârâului Negel până la fabrica de cherestea Țenov, care separa moșia orașului Bacău de moșia Mărgineni - și al binecunoscutelor bariere terestre (fostele rohătci), ce aveau, fiecare, „(...) câte un catarg ce se scobora și se înălța și unde toate carele și trăsurile se opreau pentru revizuirea mărfurilor, care
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
parte din zona centrală a acestuia. Prefacerile ce au avut loc în acest spațiu, dominat, cândva, de „câmpiile pustii”, sunt inimaginabile. La începutul secolului al XXlea tot malul drept al Bistriței este înțesat de fabrici moderne, mori sistematice, depozite de cherestea, în marea lor majoritate evreiești. Mai mult decât atât, nucleul comercial al orașului - strada Mare - devine o veritabilă stradă a negustorilor și meseriașilor evrei. În mod paradoxal, calamitățile naturale (inundații, cutremure) și cele antropogene (incendii) au stimulat procesul de expansiune
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ce a mistuit până atunci orașul Bacău. Evenimentul a avut loc în ziua de 16 mai 1926. Datele din ancheta realizată de Inspectoratul Pompierilor Militari, indică faptul că „focul a luat naștere ziua, în jurul orei 12, la un depozit de cherestea situat în Bulevardul Carol I (depozitul Chendlea-Goldenberg, n.n.), de la care s-a extins la un alt depozit de cherestea din imediata apropiere”. În câteva minute, „datorită vijeliei, ce împrăștia la distanțe mari scântei și chiar cărbuni aprinși”, flăcările au cuprins
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ancheta realizată de Inspectoratul Pompierilor Militari, indică faptul că „focul a luat naștere ziua, în jurul orei 12, la un depozit de cherestea situat în Bulevardul Carol I (depozitul Chendlea-Goldenberg, n.n.), de la care s-a extins la un alt depozit de cherestea din imediata apropiere”. În câteva minute, „datorită vijeliei, ce împrăștia la distanțe mari scântei și chiar cărbuni aprinși”, flăcările au cuprins, pe o rază ce varia între 5-10 metri, toate „barăcile de lemn, clădirile în paiantă, acoperite cu șindrilă”, precum și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
s-a dovedit a fi mai dramatic decât incendiul în sine. Au fost mistuite de flăcări peste 400 de case (marea lor majoritate situate în vechiul cartier evreiesc), zeci de bordeie aparținând rromilor ce trăiau aproape de râul Bistrița, depozitele de cherestea, depozitul de untură al măcelarului Costandache, toate depozitele de cereale, „între care cel mai mare, al firmei <<Istric>>” - deținută de H. Mayersohn, moara H. Calmanovici - „în care au ars 70 de vagoane de grâu”, fabricile de postav deținute de Manase
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
marca „Pompier”. În rest, datorită fondurilor bugetare insuficiente, s-a continuat practica „peticirii” vechilor sacale. Tot în septembrie 1926, printr-o ordonanță emisă de consiliul comunal, „toți hotelierii, antreprenorii cinematografelor Lux și Clasic, antreprenorul varieteului Bolta Rece, proprietarii depozitelor de cherestea, petrol, benzină - B. Blum, Marcu Istel, T. David, A. Sechter, M. Braebart, M. Brill, A. Abramovici - sau spirt - S. Mendelovici, M. Naftalis -, precum și proprietarii de farmacii - M. Golișteanu, Marin Malhasovici, dr. Vogel, M. Stâncă -, sau drogherii - Ecaterina Florescu”, au fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Berl Malai, frații Iacobsohn, Isac Avram, Avram Gutman, Iacob Bercovici, Moișe Klein și, ulterior, fiul său Buium Klein etc.ă, comerțul cu articole din fier (cel mai mare angrosist de fierărie din Moldova a fost băcăuanul Faiviș Kleină, comerțul cu cherestea etc. Lista, incompletă, cu magazinele deținute de aceștia este la fel de concludentă: 11 magazine de galanterie, 3 de încălțăminte, 2 de lenjerie, 5 librării, 57 cu mărunțișuri, 1 de stofe, 6 cu porțelanuri, 3 de mobilă, 4 de olărie, 7 de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Nr. 7, cu sediul la Focșani. Spre exemplu, pentru exercițiul 1901-1902, lista comercianților și industriașilor băcăuani cuprinde, dintr-un total de 44 de persoane fizice și juridice, numai cinci locuitori evrei (Venzel Singer - fabrică de cărămidă, V. Țenov - fabrică de cherestea, Arthur Ehrlich - împrumutător, H. Avram Focșaner - bancher, Herșcu Heimberg - mărunțișuri). Prezența evreilor pe această listă reprezintă un indiciu clar al accesării calității de cetățeni români. Pe listă mai sunt prezente trei instituții bancare (filiala Băncii Naționale, Banca Agricolă și Societatea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
suprafață împădurită a județului (în anul 1905 suprafața totală a pădurilor era de 206.205 hectare - aproximativ 43% din suprafața județului) a determinat dezvoltarea industriei forestiere, concretizată prin înființarea de numeroase unități de exploatare și prelucrare a lemnului - fabricile de cherestea din Bacău, Târgu Ocna, Dărmănești, Slănic, Asău, Agăș, Brusturoasa, Comănești, Onești, Letea Veche ș.a. În anul în care a fost promulgată legea privind înființarea societății Letea (1881), în Bacău și-a început activitatea și firma „V. Țenov & Co.”, cu sediul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Letea (1881), în Bacău și-a început activitatea și firma „V. Țenov & Co.”, cu sediul în București. Aceasta a înființat pe o suprafață de 20 hectare din câmpul Poștei, concesionată de la autoritățile locale, una dintre cele mai mari fabrici de cherestea din regiune. Fabrica de cherestea a funcționat până în luna septembrie 1906 când proprietarul V. Țenov a hotărât să rezilieze contractul de arendare, „rămânând în proprietatea comunei Bacău toate instalațiunile și clădirile, fără nicio pretenție de orice natură din partea proprietarilor, rămânând
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a început activitatea și firma „V. Țenov & Co.”, cu sediul în București. Aceasta a înființat pe o suprafață de 20 hectare din câmpul Poștei, concesionată de la autoritățile locale, una dintre cele mai mari fabrici de cherestea din regiune. Fabrica de cherestea a funcționat până în luna septembrie 1906 când proprietarul V. Țenov a hotărât să rezilieze contractul de arendare, „rămânând în proprietatea comunei Bacău toate instalațiunile și clădirile, fără nicio pretenție de orice natură din partea proprietarilor, rămânând numai a ne ridica mașinile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acestui contract a obligat Primăria Bacău să modifice bugetul general de venituri și cheltuieli pe exercițiul 1906-1907, Vasile Țenov refuzând să plătească întreaga arendă (1.563 lei anuală. În perioada interbelică, în Bacău au mai funcționat și alte fabrici de cherestea, dintre care cele mai importante au fost „Bicazul” (proprietatea lui Iosef Feldheră, „Lemcom” (proprietatea fraților Ellenbogenă, „Dig” (frații Goldenbergă, sau cea deținută de Ștrul Kendler. Locuitorii evrei ai Bacăului s-au remarcat și în ramura industriei alimentare. Printre cele mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Într-adevăr, cel mai adesea, documentele studiate au scos în evidență mai mult potențialul comercial al orașului și mai puțin pe cel industrial. Astfel, pe listele Camerei de Comerț și Industrie apar preponderent băcanii, crâșmarii, comercianții de vite, cereale sau cherestea, proprietarii de cofetării, farmacii sau cafenele și mai puțin reprezentanții industriei băcăuane. În chip fericit, documentele rezultate în urma participării județului Bacău la expoziția jubiliară din anul 1906 reușesc să aducă anumite clarificări în privința dezvoltării industriale a orașului de reședință în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
să cunoască o evoluție ascendentă, ilustrată prin extinderea fabricii de pielărie S. Filderman (1922-1923)- faptul s-a datorat incendiului din noaptea de 29/30 august 1922 -, prin mărirea capacității de producție a fabricii de postav Singher, „prin reorganizarea întreprinderilor de cherestea - Bicazul, Kendler, Lemncom -, a celor de morărit (Filderman și Calmanovici), a celor textile (Isvoranu), precum și a noilor tăbăcării și a fabricii de încălțăminate”. În anumite cazuri, creșterile de capital social înregistrate de societățile băcăuane sunt impresionante. Spre exemplu, fabrica Letea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de panglici și șireturi - H. Sield; fabrici de caiete și carton (3) - Iuster Beniamin, Societatea „Hârtia”R. Sehmid & C. Damian (1921) și Moise Igner; fabrici de pungi și carton (2) - Societatea Anonimă „Hârtia” - R. Schmidt - și Andrei Vrasti; fabrici de cherestea (6) - Societatea „Bicazul”delegat Felder Iosef, Societatea „Fagul”delegați Aaron Simon, Samuel și Filip Ziff, Societatea „Moliftul” Herșcovici & Filderman, Societatea „Traian” (1920), Societatea „Atlas” (1919) și fabrica deținută de Ștrul Kendler (1918); fabrică de hârtie - „Letea”; fabrică de site - Ivanciuc
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
chiar și în aceste condiții, în orașul Bacău au continuat să funcționeze în această perioadă, cu numeroase întreruperi, „patru mari fabrici de pielărie, patru ateliere de tăbăcărie, trei mari fabrici de postav și filatură, dou) mori sistematice, dou) fabrici de cherestea, o fabrică de produse chimice, șase ateliere de lumânări, săpun, unsori, patru fabrici de cartoane, dou) fabrici de mezeluri, patru ateliere de turnătorie și reparații mecanice, șase fabrici de casânci, trei fabrici de țesătorie și tricotaje” și câteva din atelierele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Pe de altă parte, au fost semnalate cazuri în care, „cu toată prevederea prohibitivă, Letea a înstrăinat pădurile concesionate, vânzându-le la prețuri derizorii întreprinderii <<Take Anastasiu>> (ulterior „Tarcăul”, n.n.), alcătuită din aceiași acționari, care valorificau lemnul sub formă de cherestea pentru export, la prețuri mari”. În condițiile crizei economico-financiare de la începutul secolului al XX-lea în țara noastră și-au făcut apariția primele semne ale procesului de concentrare a producției și de centralizare a capitalului. Această tendință, favorizată și de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]