735 matches
-
reacția publicului. Aprecierea că acest model ar fi asumat de către majoritatea instituțiilor guvernamentale pare să fie, în ciuda aparentelor, din ce in ce mai puțin valabilă. Într-o lume în care deciziile guvernelor sunt cunoscute cu o maximă rapiditate, iar legitimitatea acestor decizii este mereu chestionata de către cetățeni, izolarea guvernelor față de publicurile lor pare să fie din ce in ce mai puțin tolerată. De altfel, în bibliografia recentă 88 acest model apare ca fiind prea puțin recomandabil. Să nu uităm, totuși, ca orice model este o construcție teoretică ideală, care
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
aceste categorii sînt "în afara socialului", din contra. Însușirea/reformularea lor este cea care dă naștere ideologiilor, practicilor, ritualuri sau reprezentărilor sociale. Dar, în același timp, ele se prezintă sub o formă duală, disjunctivă și au o difuzare universală. Ele sînt "chestionate" sau problematizate în toate societățile. Sistemele tehnoștiințifice sînt și ele parțial impregnate de reprezentări sociale. Unele dintre practicile rezultate sînt conforme unui model de raționalitate, iar altele mai puțin (cf. de exemplu, cartea istoricului englez Frances Yates despre Giordano Bruno
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
simplificării fenomenului reprezentat. Astfel, complexitatea conceptuală este adaptată la gîndirea actorilor. Un exemplu deseori citat este cel al RS a psihanalizei (Moscovici, 1976). În imaginea pe care și-o fac despre această știință, cea mai mare parte a membrilor grupurilor chestionate elimină, cel mai adesea, noțiunea de libido, aducîndu-și totuși aminte de structura teoretică a conflictului psihic așa cum e descrisă de Freud (1905). Astfel, conștientul și inconștientul sînt conservate împreună cu noțiunea de refulare, favorizînd în mintea subiecților chestionați apariția complexelor. Libidoul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a membrilor grupurilor chestionate elimină, cel mai adesea, noțiunea de libido, aducîndu-și totuși aminte de structura teoretică a conflictului psihic așa cum e descrisă de Freud (1905). Astfel, conștientul și inconștientul sînt conservate împreună cu noțiunea de refulare, favorizînd în mintea subiecților chestionați apariția complexelor. Libidoul, care trimite la o ipoteză puternică despre etiologia nevrozei, la energia sexuală și la sexualitate în general, necompatibile cu sistemul de valori al subiecților chestionați în anii '50, este deci deseori absent din această schematizare. La fel
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
complexat") sau într-o caracteristică personală pe care credem că o putem localiza în poziția corpului sau în timiditatea unui cutare prieten. Desemnat ca fiind nodul figurativ al RS a psihanalizei, acesta primește locul întîi ca frecvență în răspunsurile celor chestionați (Moscovici, 1976, p. 116). "Astfel, complexul, inconștientul nu sînt niște simple noțiuni, ci termeni materializați, organizații cvasifizice [...]. Se vorbește, de asemenea, despre "partiția", despre "amestecul" dintre inconștient și conștient; complexul nu traduce un raport, ci ceva specific, un fel de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
diferențele de sens atribuite termenilor de "arab" și "islamist", dacă ele există, cine le percepe și cum le justifică. Aportul teoriilor structurale și al metodelor lor specifice (cf. capitolul 5), aplicarea tehnicilor statistice care studiază relațiile între unități și subiecți chestionați pot aduce mai multă lumină în privința mecanismelor de construcție a unor astfel de universuri semantice. 2. O abordare monografică: muzică și societate 2.1. "Muzicalizarea" socialului Asistăm în Franța, și nu numai, de cîteva zeci de ani, la elaborarea unui
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
pe lîngă 132 de școlari de 9 pînă la 12 ani, începînd cu a paisprezecea zi după difuzarea știrilor despre catastrofa din Ucraina. Analiza rezultatelor indică faptul că școlarii simbolizează, în număr majoritar, radioactivitatea printr-un "nor" (85% dintre subiecții chestionați). Au mai fost figurate și alte elemente (predominanță a desenelor cu mediu rural [47%], acvatic: fluvii, lacuri, mare; sau vegetal: plante, ierburi contaminate; atenție acordată alimentelor otrăvite; o prezență mai numeroasă de persoane [50%] decît de animale: 17,4%). Norii
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sînt citate de subiect. Analizele efectuate constau în calcule de tabele de frecvență, de medii, de dispersie, dar și în analize factoriale sau postfacto-riale. Se construiesc clase care regrupează cuvintele puternic corelate între ele, citate de părți diverse ale eșantionului chestionat. Lahlou aplică programul de analiză textuală Alceste, creat de Max Reinert, pentru a identifica ansambluri lexicale omogene care se raportează la reprezentarea actului alimentar (Lahlou, op. cit.). Sînt utilizate două corpusuri: cel al dicționarului Le Grand Robert, în forma sa electronică
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
consumator însuși, despre circumstanțele în care acesta experimentează drogurile și despre efectele resimțite. Ancheta se bazează pe un lung chestionar autoadministrat la 805 subiecți, proveniți din licee și universități din nordul Italiei (Bologna, Ferrare). Are același conținut pentru toți subiecții chestionați, dar este axat fie pe imaginea drogului ecstasy (n = 274), fie pe cea a cocainei (n = 266), fie pe reprezentarea socială a hașișului (n = 265). Iată aici cîteva rezultate, corespunzînd indicatorilor despre motivațiile folosirii acestor substanțe, caracteristicile consumatorului, circumstanțe, efecte
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
0 După M.-L. Rouquette și P. Rateau, Introduction à l'étude des représentations sociales, Grenoble, PUG, 1998, și pe baza documentelor comunicate de laboratorul de psihologie socială al universității Paul Valéry din Montpellier Sensul conținutului asocierilor produse de cei chestionați este intenționat îndepărtat din procesul construirii datelor. "Obiectivul este acela de a modela procesele cognitive care au generat această producție, oricare ar fi compoziția semantică particulară (ibid, p. 76)". [Acest principiu se sprijină pe ideea că respondentul este] "expertul proceselor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de "da"-uri) este variabila de calcul a indicilor de variație, cuprinși între 0 și 1. Acești indici exprimă raportul dintre numărul de răspunsuri "da" ale unui subiect sau grup de subiecți și suma răspunsurilor posibile (pentru întregul unui eșantion chestionat, Vt, pentru fiecare SCB, Vscb, și pentru fiecare conector, Vx). Plecînd de la aceste calcule, se reperează gradul de centralitate sau de asociativitate al elementelor unei RS. Un element central va avea o valență puternică, spre deosebire de un cognem periferic. Valența reflectă
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
grupuri sociale, între reprezentări și factori explicativi sau sociodemografici). Lucrarea lui Doise et al. (1993) poate fi consultată pentru a aprofunda analiza datelor, mai ales a procedurilor de înțelegere statistică a ancorării. Abric susține folosirea "întrebărilor mai deschise", propunîn-du-i-se subiectului chestionat "un larg evantai de răspunsuri", dîndu-i-se acestuia "posibilitatea de a elabora propriul său demers" sau "activitatea persoanei chestionate" pentru a atenua ocolișurile induse de această tehnică (Abric, 1994, p. 63). Reușita acestui demers depinde de aptitudinea cercetătorului de a propune
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
pentru a aprofunda analiza datelor, mai ales a procedurilor de înțelegere statistică a ancorării. Abric susține folosirea "întrebărilor mai deschise", propunîn-du-i-se subiectului chestionat "un larg evantai de răspunsuri", dîndu-i-se acestuia "posibilitatea de a elabora propriul său demers" sau "activitatea persoanei chestionate" pentru a atenua ocolișurile induse de această tehnică (Abric, 1994, p. 63). Reușita acestui demers depinde de aptitudinea cercetătorului de a propune ipoteze fertile, surse potențiale de poziționări diferențiate în răspunsurile subiecților din eșantionul studiat. Aceste ipoteze au ele însele
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ciudățenia amuțirii. — A, da... desigur. Își îndreaptă umerii, vinovată. Îl privește pe intrus, cu lentilele ei impenetrabile. Îl cunoașteți deci pe autor, continuă curiosul. Doamna tace, întârzie răspunsul. De data asta știe, totuși, fără nici o îndoială, că ea este cea chestionată. Ridică scurt de pe genunchi poșeta mare, dreptunghiulară, din piele cafenie. O deschide, scoate țigările, cutia de chibrituri, reașază poșeta în poală. Are palme palide și subțiri, cu mici pete brune. Unghii fără ojă, tăiate scurt. — Da, de mult. Ar urma
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
înțelegerii comune și, din nefericire, sunt foarte frecvenți în cadrul literaturii de popularizare, care depășește cu mult producțiile științifice și serioase din domeniu. Noțiuni precum clarviziunea, profeția, auguratul, astrologia, ghicitul sunt un exemplu în această privință. Întrebați despre toate acestea, subiecții chestionați au ales de cele mai multe ori tăcerea sau, în virtutea unei bune tradiții creștine, au pus totul sub semnul demonicului și al păcatului 8. Acești termeni definesc principalele practici care se referă la capacitatea de a face previziuni și predicții, și nu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
vorba despre altceva (har, capacități moștenite, înnăscute, imaginație etc.)23. Rezultatele arată clar că la nivelul cunoașterii comune există o veritabilă nebuloasă în jurul divinației. În acest caleidoscop difuz de percepții, divinația rămâne o practică destul de populară. Aproximativ 28% dintre cei chestionați au declarat că au apelat cel puțin o dată la divinație. Mulți au susținut că au făcut acest gest din curiozitate. La acest capitol, cele mai multe declarații sunt reținute și atestă o atitudine destul de prudentă și evazivă față de fenomenul cercetat. Cum putem
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
înțeleagă. El trebuie (...) să participe la producția lor și această participare presupune apartenență"119. Or, tocmai această apartenență a cercetătorului, dar și a subiecților cercetați, sporește îndoiala asupra unei obiectivități totale. De pildă, există numeroase indicii care arată că subiecții chestionați și intervievați în cercetarea noastră privind fenomenul divinatoriu au dat răspunsuri "conforme" cu presupusele așteptări ale operatorilor. Neconcordanța dintre răspunsurile date la diverse întrebări, precum și numărul destul de mare al nonrăspunsurilor ne conduc la o astfel de concluzie. Faptul este explicabil
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
se identifică, de regulă, ca o categorie aparte. Cei mai mulți refuză să se numească vrăjitori sau magicieni, termenii fiind socotiți de mulți ca având conotații malefice. Deși nu reușesc să facă o delimitare clară a fenomenelor (dovadă că mulți dintre cei chestionați practică divinația urmată de descântece sau vrăji), ei se consideră a fi aleși, principala lor funcție fiind aceea de diagnosticare și prognosticare. "Eu spun omului ce văd și ce-l așteaptă, nimic în plus...". Acest lucru este demonstrat și de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ei pot deveni oricând și clienți. În funcție de opinia și părerile lor despre practicile de prezicere, aceștia s-ar împărți în: 1) curioși și interesați; 2) sceptici și 3) dezinteresați. Rezultatele cercetării întreprinse în Iași arată că 40,6% dintre cei chestionați consideră curiozitatea ca fiind principala cauză a gestului de a asista ca spectator la diferite practici divinatorii. Este important să spunem că această opinie este întâlnită în rândul populației tinere, 18-30 de ani. Tot ei sunt cei care cred că
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
față de fenomenul cercetat se situează în grupa de vârstă de 18-30 de ani. În general, aceștia s-au arătat mai deschiși, mai comunicativi și au dat răspunsuri mai nuanțate. De asemenea, am constatat că există o opinie majoritară a celor chestionați (62,5%) potrivit căreia anumite fapte, fenomene, evenimente pot fi prevestite omului în diverse chipuri. Credeți că anumite fapte, evenimente, fenomene pot fi prevestite omului în diverse feluri? Frecvență Procent Da 250 62.5% Nu 105 26.3% NS/NR
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și omul modern este un exemplu de raționalitate", rezultatele pot fi contrazise. Mult mai important este să descoperim cum au supraviețuit diverse credințe și practici în diverse spații culturale. Un alt rezultat interesant a fost obținut atunci când 52% dintre subiecții chestionați au enumerat câteva forme populare de divinație. În mediul urban acest fapt înseamnă foarte mult. Dintre cele mai cunoscute practici divinatorii enumerăm: "calendarul de ceapă" și "practicile de aflare a ursitului". Despre ele se crede, în primul rând, că "sunt
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
etc.). Credem că este vorba mai curând de reținere și de teama de a nu da răspunsuri greșite (care nu concordă cu așteptările operatorului) sau de a nu fi ridicoli. În această situație, non-răspunsul trădează și faptul că opiniile celor chestionați se situează mai mult în zona superstițiilor, că, practic, sunt în situația de a nu putea da explicații pentru niște opțiuni considerate "ca de la sine înțelese". După opinia noastră, spectatorii dezinteresați și sceptici cu privire la fenomenul divinatoriu s-ar regăsi mai
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
putea da explicații pentru niște opțiuni considerate "ca de la sine înțelese". După opinia noastră, spectatorii dezinteresați și sceptici cu privire la fenomenul divinatoriu s-ar regăsi mai degrabă între cei care au declarat că nu cred în destin (21,0%). Dintre cei chestionați, 70,8% nu au apelat niciodată la astfel de practici și se situează în ipostaza de pur "spectator". Cel puțin la nivel declarativ, așa stau lucrurile. În fapt, este detul de greu de verificat câți dintre aceștia au participat efectiv
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cercetările etnografice și anchetele. Fiecare dintre acestea are propriile tipuri de înșelătorii. Se poate trage o linie de separație între actele specifice de inducere în eroare care apar din cînd în cînd pe parcursul unei anchete, (datorate fie cercetătorilor, fie celor chestionați) și o înșelătorie mai profundă care poate constituie baza relației dintre cele două tabere. Înșelătoria de durată la care mă refer apare mai ales atunci cînd se adună date etnografice, și în special cînd anchetele se bazează pe observații la
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
că cei care le vor răspunde la întrebări vor minți cu privire la datele propriului grup etnic. Antropologul francez Marcel Griaule, în timp ce lucra printre băștinașii Dogon ai regiunii care astăzi se numește Mali, a acordat o atenție deosebită minciunilor spuse de persoanele chestionate. Discutînd despre modul în care se realizează investigațiile etnografice (Griaule 1957:56-61), el detaliază diferite tipuri de minciuni la care se poate aștepta cercetătorul (Clifford 1983: 137). Pentru Griaule, minciunile spuse de persoanele anchetate sînt obstacole în calea căutării adevărului
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]