54,187 matches
-
cărei probleme lingvistice sînt integrate, așa cum se cuvine, descrierii mai largi a evoluției socio-culturale a românei) se descrie trecerea de la o diglosie (cult / popular) la o situație de bilingvism care a modificat dramatic datele problemei. Secțiunea de gramatică cuprinde cîteva chestiuni fundamentale, care țin de încadrarea tipologică a limbii române (presupunînd comparația cu celelalte limbi romanice): raportul dintre analitic și sintetic (diferit în flexiunea nominală și în cea verbală), categoria genului (din punct de vedere semantic și formal), a numărului, exprimarea
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
libertății noastre" și refuzând astfel obligația ,de a participa la viața mușuroiului" (p. 167). Gândirea lui B. Fondane gravitează în jurul câtorva idei mari, fie că e vorba de suprarealism, fie că e vorba de film, fie că se află în chestiune arta proletară. Rolul social al scriitorului, implicarea lui biografică nu trebuie confundate cu funcția socială a artei, care nu poate duce decât la eșec, adică la trădarea artei înseși. Independența de spirit este absolut necesară pentru ca scriitorul să-și păstreze
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
și cum pot. Faină solidaritate, mai ales dacă sinistrații au bani pentru a-i plăti luntrașului să-i scoată din apocalipsă. Dacă au - dacă nu... Suntem români, ce naiba! Iar omul trebuie pișcat la pungă atunci când e la ananghie, că altfel chestiunea sună a bancuri cu Bulă. Pe scurt: ai milionul - trăiești! Nu-l ai... Sau, într-un reportaj tv din zona Galațiului, altă față a solidarității: jefuirea celor nenorociți de furia apelor de către indivizi fără inimă și fără teamă de Dumnezeu
De nu aveam un președinte marinar... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11510_a_12835]
-
Hellen Mirren și Alan Rickman, actori excelenți care au o apariție exclusiv vocală. Atât de mult și-au dorit să participe la proiect... Alejandro Amenabar atacă în forță subiectul eutanasiei în Marea dinlăuntru și reușește să fenteze latura politică a chestiunii axându-se pe personaj (interpretarea lui Bardem e deja un ,highlight", o bornă în evoluția filmului european). Ca și Nu te mișca, această peliculă se încadrează într-un gen de care am mai vorbit, neo-melodramatic, care îți țintește plexul emoțional
Cursa de pe circuitul cinema by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11524_a_12849]
-
353). Există însă o speranță, pe care Vitalie Ciobanu o formulează foarte clar: ,intelectualul basarabean își poate învinge handicapul marginalității, cultivându-și o autentică vocație europeană" (p. 360). Și Vasile Gârneț este de părere că ,opțiunea pentru Occident este o chestiune vitală pentru Basarabia" (p. 289). La românofobia basarabenilor se impune cu greu ca alternativă ,integrarea culturală românească" sau, și mai bine, ,un pluralism cultural românesc" care să țină cont de specificul regional (p. 293-294). În postfață, Ion Bogdan Lefter remarcă
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
din engleză, nu tocmai recent, folosit extrem de frecvent în mai multe registre ale limbii și care pune încă destule probleme de adaptare și fixare. Dificultățile de adaptare sunt obiective, produse de un amestec incomod de familiaritate și alteritate, atît în chestiunea raportului dintre scriere și pronunțare, cît și - mai ales - în cea a raportului dintre sens și formă; sursa e o sintagmă din engleză, dar elementele componente sînt latine: mass provine indirect din latină, prin intermediul francezei, în vreme ce media este chiar un
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
cratimă este o îndepărtare de etimon, motivată de faptul că în română elementele componente sînt persepute ca asociate stabil; cratima se explică și prin influența ortografiei franceze, limbă care a servit de intermediar pentru impunerea anglicismului. Mai complicată este însă chestiunea adaptării morfologice: cuvîntul mass-media este un caz tipic de neconcordanță între sens și formă, situație greu tolerabilă în sistemul gramatical al limbii române. Forma este ușor asimilabilă femininului singular articulat (ca și nutria); al doilea element al compusului se suprapune
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
și locul de muncă al personajului devine: "A bachelor, gloomy, next-door,/ And who, since he worked at Religions,". Pe lîngă o anume stîngăcie a cauzalei, am remarca și nota explicativă în care cititorul de limbă engleză află că domnul în chestiune lucra la "the Department of Cults, in the then Government"! Observațiile de mai sus nu afectează, însă, impresia de ansamblu a traducerilor Cristinei Tătaru. Editura Limes a oferit un cadru excelent de manifestare uneia dintre cele mai bune traducătoare de
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
pentru adulți, care pot observa schimbarea de macaz, de tip de limbaj, de dinamism și modernitate. Elemente ale spectaculosului sînt rezolvate cu tehnici noi, cu ecleraj elaborat, cu un soi de opulență a decorului și a costumelor, de regulă sărăcăcioase, chestiuni gustate din plin de spectatori. Chiar dacă simțim încă influențele scenografului Dragoș Buhagiar, căruia i-a fost asistent - foșnetul costumelor m-a dus cu gîndul la Orfanul Zhao, structurile de decor și cromatica lor, foițele aurii folosite la Alchimistul - lucrul acesta
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
satisfac gustul unor publiciști tineri și mai puțin tineri. Valoarea unei întregi literaturi depinde, prin urmare, de indispoziția lui X și idiosincrazia lui Y, o receptare limitată și dubioasă autopropunându-se drept judecată axiologică. Și falsificând cu voioșie datele interne ale chestiunii. Căci este suficientă o primă lectură, nu neapărat empatică, dar deschisă, onestă, pentru a vedea ce e de văzut și a recunoaște ce e de recunoscut într-o carte scrisă cu decenii în urmă. După un prim și neconvingător roman
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
Caragiale îi critică pe reprezentanții burghezo-moșierimii, pe dușmanii muncitorilor și țăranilor! El nu se amuză pe seama lui Mitică, ci pe seama stilului de viață burghez, el vede o comedie nu în parada formelor fără fond, ci în imitarea snoabă a Occidentului. Chestiune de accent. G. Călinescu ține o conferință la Sala Dalles, cu tema Caragiale despre alegerile din trecut în țara noastră. Textul conferinței este publicat cu promptitudine, într-o broșură de 40 de pagini, de ESPLA. La rândul lui, Camil Petrescu
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
română sub comunism"); a fost organizat, cu sprijinul ziarului ,Ziua", Cenaclul Uniunii Scriitorilor, în cadrul căruia ,din păcate s-au ivit tensiuni și neînțelegeri în special legate de atitudinea unor tineri față de Uniunea Scriitorilor"; funcționarea Editurii Cartea Românească a constituit ,o chestiune spinoasă", cu ,mari probleme privind stocurile de carte, difuzarea și plata taxelor la stat"; s-au organizat trei ediții ale Festivalului Internațional ,Zile și nopți de literatură", cu participarea unor ,scriitori de valoare internațională"; în domeniul social s-a continuat
Conferința Națională a Uniunii Scriitorilor by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11575_a_12900]
-
eu sunt un autor deviat, și vreau ca în ultimii ani ai vieții mele să mă restitui și să public lucrări de ideologie, cam în sensul acestor lucrări publicate după '89. Eu nu sunt un critic literar. Aici este o chestiune fundamentală. Sunt, dacă vreți, un ideolog, și planul meu de acțiune a fost cultural, ideologic. De asta eu nu m-am împăcat foarte bine cu colegii critici, nu că aș avea ceva cu ei. Oamenii sunt de talent, fără discuție
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
și mai ales o punea pe gînduri anarhia: Puteau fi răsturnate regulile fără a pune altele în loc? Putea fi aruncată în aer, în felul acesta, școala, fără a lovi mortal în instituția învățămîntului? Exemplele ar putea fi înmulțite pentru că toate chestiunile abordate frontal sau aluziv țin de temele majore ale societății noastre, în descifrarea cărora istoria ar trebui să aibă și un rost premonitor. ...și în poezie Cărui cititor îi adresează Antonio Catalfamo cu volumul de versuri Colinele galbene și marea
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
cititor, nu prin devoalarea sau declararea lor, ci prin capacitatea de a vizualiza ceea ce le provoacă. De data aceasta însă nu se impun atît paralelismele (pornind de la Cîntarea cîntărilor), cît fecunda inventivitatea a lui Catalfamo. Dar aceasta reprezintă o altă chestiune. În cadrul temei de față, el își găsește locul pentru că ilustrează cum nu se poate mai convingător că, și în poezie, intertextualitatea funcționează, ca în proza Daciei Maraini sau a lui Eco și nu doar prin colaj de citate.
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
ce au urmat, alții, cum spuneți, s-au pierdut în neant, a fost poate o suită a întâmplării... Important e însă acel cult al prieteniei care ne-a legat. - Ce discutau ardelenii din Ardealul ocupat? Existau lideri de opinie în chestiunea teritoriilor "rupte"? Mă adresez acum istoricului Al. Husar, cel care a scris Dincolo de ruine, Lecțiile istoriei, recent, Avem o misiune. - Ce discutau ardelenii refugiați în țară din teritoriul ocupat, se vede concludent în presa lor. Adevărați lideri de opinie, Mălin
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
clipa. Să-ți dai ultimul suspin aflând Adevărul, ce poate pofti mai mult un muritor, căpătând ceea ce nu i-a fost dat lui Pillat din Pont să obțină? însă dacă ne tot învârtim în jurul acestei cozi, să fie secretul în chestiune unul autentic, de 24 de carate? Din categoria celor ce modifică esențial viețile aleșilor prin el inițiați? Să fie, în altă dezordine de idei, vorba de un secret care ucide? Așa suna o dulce povestioară din copilăria noastră. Bântuia, cică
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
și că "dictatura regală" ar fi oarecum comparabilă cu totalitarismul comunist (în realitate, cea dintîi floare la ureche pe lîngă cel de-al doilea). Dar de ce nici o vorbă referitoare la împrejurare (de notorietate) că dl. E. Simion ocolește cu sistem chestiunea revizuirilor? Și pe deasupra că-i reprimă pe cei cu alte puncte de vedere decît ale d-sale (pe subsemnatul, bunăoară, l-a calificat drept un "campion al calomniilor", formulă ce, dată fiind totala lipsă de dovezi ce-ar fi trebuit
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
și rochița cu dantelă și volănașe și rochia crăpată și cu decolteu "bine conturat". Nu e vorba de o "trecere" dureroasă de la copilărie la adolescență și de la adolescență mai departe, dar de o pendulare nici măcar nehotărâtă între două vârste, între chestiuni care fie nu s-au lămurit pe de-a-ntregul, fie abia acum încep să neliniștească. Două cărți vin imediat ca referință: Exuviile Simonei Popescu și Din amintirile unui Chelbasan de Ana-Maria Sandu. Deși formulele literare sunt diferite, poezia Iuliei Balcanaș
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
Cronicar Colecții fictive și... Obligativitatea, pentru unele categorii de persoane publice de a-și declara colecțiile de artă, pe lîngă faptul că resuscită inevitabil memoria vremurilor în care colecționarul era socotit un infractor a cărui dovedire nu reprezenta decît o chestiune de timp, generează un șir de episoade care se înscriu involuntar în cea mai pură dintre ficțiuni și în cel mai eficient scenariu de conversie a banilor murdari. Declarația bunurilor artistice, fără o expertiză prealabilă, nu are nici o valoare pentru că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11664_a_12989]
-
o performanță cel puțin bizară: colecționarul este din nou satanizat și readus, din condiția sa legitimă de ferment cultural și de partener constant al artistului rămas fără comenzi de stat, un infractor latent, a cărui dovedire nu este decît o chestiune de timp. ...un atentat la demnitatea umană Deși numele lui Dinu Patriciu a fost insistent folosit în ultimii ani, atît în spațiul politic cît și în acela economic, acuzele care i se aduceau pe la tot felul de conferințe de presă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11664_a_12989]
-
direct în scrisul subversiv, scriitorul s-a lăsat tot mai mult atras de avantajele materiale considerabile acordate de comuniști intelectualilor talentați și obedienți: ecranizări în serie substanțial remunerate, situația de membru al Comitetului Central, al Academiei Române, de reprezentant oficial în chestiuni culturale, de voiajor pe bani publici în toată lumea. A abandonat însă literatura. Cele cîteva bucăți scrise după Setea (între care o apologie penibilă a Cubei lui Fidel Castro) nu mai pot fi trecute la activul acestui prozator extrem de talentat, dar
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
contextul istoric al începutului de secol XX (Gianni Schilardi), fie din punctul de vedere al contemporaneității (Goffredo Fofi). Dintre invitații români, Sabina Măduță s-a concentrat în intervenția sa asupra prieteniei dintre Istrati și Alexandru Talex, Corina Costopol a abordat chestiunea receptării operei istratiene în Europa și pe alte meridiane, iar Monica Joița (într-o comunicare citită in absentia) a evidențiat dimensiunea "balcanică" a operei scriitorului brăilean. Numeroasele proiecții de film, ca și interesanta expoziție de fotografie realizată cu sprijinul Muzeului
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
ni se înfățișează extrem de oportună o cercetare pe cît de solid documentată, pe atît de firesc inconformistă precum cea pe care ne-o oferă dl George Geacăr, sub titlul Marin Preda și mitul omului nou. De facto, e pus în chestiune și mitul Preda, ai cărui zelatori pretind că scriitorul ar fi fost nu numai important (ceea ce cred că nu dorește a nega nimeni, în speță ca autor al primului volum al Moromeților), dar și un purtător de steag al conștiinței
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
l-am citit cu aprobare, Cătălin Sturza, socotește totuși, probabil dintr-un exces de scrupul, că analiza lui George Geacăr poate fi taxată drept "unilaterală". De ce "unilaterală"? Din orice punct am porni o cercetare onestă a operei lui Marin Preda, chestiunea opțiunilor politice ale scriitorului e inevitabilă, deoarece se împlîntă în țesuturile creației, precum un pumnal pe care nu-l poți extrage fără a provoca o puternică hemoragie. n George Geacăr, Marin Preda și mitul omului nou, Ed. Cartea Românească, 2004
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]