855 matches
-
naționale nu sunt suficient de consolidate, iar deciziile guvernelor acestor țări sunt ezitante sau eronate. Realitățile, dureroase, contrazic optimismul pe care unii dintre noi îl nutreau la intrarea României în Uniunea Europeană. Optimism exprimat cel mai plastic în epigrama lui Petru Chira: Vor curge fluvii lungi de miere Și laptele de calitate, Din plopi cădea-vor munți de pere În toate gurile căscate. Cât despre evoluțiile din România, am propriile nelămuriri și dezamăgiri, care se pare că nu sunt numai ale mele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ca ea să aibă și o legătură cu armele sovietice din al doilea război mondial: „Katiușele“; „dame Jeanne“ pleacă din Franța și ajunge În Italia „damigianna“ transformându-se până la noi În „damigeană“ și tot așa până la „anteriul lui Arvinte“; „are Chira socoteală“; „sistem Clayton, model nea Gheorghe“; „vrei, nu vrei, bea Grigore aghiasmă“; „a nimerit-o ca Ieremia cu oiștea-n gard; „hop și eu cu țața Lina“; „tronc, Marițo!“; „ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba?“; „de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cu preoteasa Mărica și fratele lui Lupul, vând tot lui Gheorghe Duca două fălci de vie la Cetățuie, în țarina dealului și o vie tânără cu cramă<footnote Ibidem, documentul 108, p. 102 footnote>; Ionașco Căpățână vătaf și soția sa, Chira, vând lui Gheorghe Duca voievod niște vii în țarina de la Cetățuie, cu 50 de lei<footnote Ibidem, documentul 109, p. 103 footnote>. Necula împreună cu soția sa, Ștefania, vând lui Gheorghe Duca o falce de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
asta? Nu prea mult. — Și de unde știi tu de pescărușii Ăștia? Unde i-ai văzut? — Cred că În Bahamas. — N-ai fost niciodată la Dog Rocks sau Elbow Key. Și la Cat Key sau Bimini nu erau nici pescăruși, nici chire. La Key West n-aveai cum să vezi decît cel mult chire. — Da, la Killem Peters. Sigur că da. Își fac cuiburile pe stîncile de corali. — Exact. Dar unde să fi văzut tu pescăruși ca Ăia din povestirea ta? — Papa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
i-ai văzut? — Cred că În Bahamas. — N-ai fost niciodată la Dog Rocks sau Elbow Key. Și la Cat Key sau Bimini nu erau nici pescăruși, nici chire. La Key West n-aveai cum să vezi decît cel mult chire. — Da, la Killem Peters. Sigur că da. Își fac cuiburile pe stîncile de corali. — Exact. Dar unde să fi văzut tu pescăruși ca Ăia din povestirea ta? — Papa, poate mi-ai povestit tu de ei. — E o povestire foarte frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
germană îți rupea mâinile. Sabina a cărat gențile cuprinzând colecția „Romanul de dragoste”. În stația de autobuz, de pe grămada de nisip, bătrâna cu părul de frișcă și privire albastră ne făcea mereu cu mâna. Am vrut să-i las amintire Chira Chiralina, a lui Panait Istrati. A luat cartea, a șters-o de praf, a privit-o cu atenție, apoi mi-a întins-o: ce să fac cu ea? Cel mai greu a fost cu căldura. În autobuz toată lumea mirosea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pline de nuri și cornițe drăcești, nu stăm chiar rău - Vidra, Voica, Matilda Petrini, Ela Gheorghidiu, Carmina din Despot Vodă, Anca din Năpasta, Nadina din Răscoala, Alta din Act venețian, Lelia din Bunăvestire, Domnișoara Nastasia, Ioana Boiu din Suflete tari, Chira Chiralina, Madeleine-Mădălina lui Puiu Faranga din Ciuleandra, Laura din Balaurul. Apropo de Balaurul, e clar că Hortensia Papadat Bengescu și ale ei Nory Baldovin, Mika-Lă, Lenora Hallipa, ca și Cezara și Domnișoara Cristina, împreună cu holbanienele Ioana și Dania, dar mai
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mor Să nu trăiesc cu mult dor, Dacă tu te-ai îndurat De pe mine m-ai lăsat. 6 Frunză verde lemn cireș, Când s-ar face drumul șăs, Să văd încotr-oi purcede: Că am a mă duce La Marghioala de la Chira; C-am lăsat-o sănătoasă Ș-am găsit-o nevoioasă, Șade la gherghef și coasă; Nu știu coasă or discoasă Or strică niște mătasă, Că la lacrimi știu că varsă. Câte lacrimi o vărsat Aș face fîntînă-n sat, Fântână cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
jos. A “încasat“20 carpati fara, 2 ness 1970-PE FONDUL DETERIORĂRII RELAȚIILOR DINTRE MINE ȘI PĂRINȚI (TATA, INFLUENȚAT DE MAMA, MĂ BATE DIN CE ÎN CE MAI TARE), ÎNCERC SĂ TREC GRANIȚA, ÎN YUGOSLAVIA, DAR SUNT PRINS LA STAMORA-ORAVIȚA. MĂ MUT LA PĂRINȚII MAMEI(CHIRA) ÎN BUCUREȘTII NOI ÎMI PLAC MAȘINUȚELE, TRENULEȚELE ELECTRICE, BICICLETA, FOTBAL, TENIS DE CÂMP, CA MODELE ȚIRIAC ȘI NĂSTASE. PROFESORI FAVORIȚIDOI PROFESORI DE MATEMATICĂ ȘI O PROFESOARĂ DE GERMANĂ(FOTOMODEL). MATERIIPLĂCUTEMATEMATICA, FIZICĂ, GEOGRAFIE, ISTORIE, BIOLOGIE, REZISTENȚA MATERIALELOR. MATERII NEPLĂCUTE-DESEN, LIMBA ȘI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
cu specificul autohton. Acuzînd „marea mizerie care a pricinuit acest început de exod al talentului românesc în alte limbi și în alte țări”, autorul apreciază că „scriitorii români nu și-au sacrificat, înstrăinîndu-se, caracteristica lor națională, Isvor al d-nei Bibescu, Chira și puțin cunoscuta la noi De nos oiseaux a lui Tzara se afirmă tocmai prin atmosfera românească de care sînt impregnate”, și că scrieri precum „Chira Chiralina, Isvor și cele ce vor urma pot coexista în două limbi și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
scriitorii români nu și-au sacrificat, înstrăinîndu-se, caracteristica lor națională, Isvor al d-nei Bibescu, Chira și puțin cunoscuta la noi De nos oiseaux a lui Tzara se afirmă tocmai prin atmosfera românească de care sînt impregnate”, și că scrieri precum „Chira Chiralina, Isvor și cele ce vor urma pot coexista în două limbi și a le fecunda deopotrivă”. „Purtătorii de titluri nobiliare” - Charles Adolphe Cantacuzéne, Martha Bibescu, Elena Văcărescu, Anna de Noailles - sînt urmați de cei „înzestrați cu blazonul talentului”: Panait
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și Școala Generală) și Vulturești (punctul Șesul Bârladului), urmate de ale lui V. Palade (1957, 1961) la Bârlad (punctul Podul de fier) și la Valea Seacă-Bârlad (punctul Barajul de apă). În 1958, I. Ioniță la Banca (punctele La Conac, La Chira și I.A.S.), D. Gh. Teodor la Bârzești-Ștefan cel Mare (punctul Stația C.F.R.), în 1959 și N. Zaharia, V. Palade la Podu-Pietriș, comuna Ciocani (punctul Marginea vestică a satului). Dintre ultimii amintiți, doar N. Zaharia a fost la Ivești (punctul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nordică a localității, s-au descoperit câteva fragmente de ceramică din veacurile VIII-IX. Cercetare I. Ioniță, 1958. Materialul se află la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 311; Teodor 1997c, p. 42. c) La Chira: în marginea nord-estică a satului s-au găsit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare I. Ioniță, 1958. Materialul este la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 311; Teodor 1997c, p. 41-42. d) La Conac
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la o bancă din Slobozia și, asemenea celeilalte nepoate omonime, se caracterizează prin cumințenie, blândețe și conservatorism (În privința limbii și a cutumelor naționale). La nunta fiului Iței, În iulie 1997, au participat și proaspeții soți Robert și Anca, Însoțiți de Chira și de mine. Din a doua căsnicie a lui Iani II (cea cu Elena Raiciu, armână din satul Ceamurlia de Sus) au rezultat doi băieți (STERE II și NACI) și o fată (HRISA). Stere II este inginer, Însurat cu armâna
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
toate patru, de puritate serafică) se află În Cer, În lumea Îngerilor Domnului. 5. MIHAI (MIHU) I, profesor, cel ce a Început să scrie această Cronică, s-a născut la 07 martie 1934. Se căsători, În 1963, cu profesoara CHIRAȚA (CHIRA) ARĂU, armână din comuna tulceană Beidaud, și are doi fii: IANI-ROBERT, născut la 04 octombrie 1964, În orașul Cernavodă din județul Constanța, și ALEXANDRU I, născut la 19 septembrie 1969, În București. Mihai este divorțat, În fapt, din 1981, și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
pregătirea studenților În două specialități. Prin anii ’70, această tradiție va fi revitalizată. Am fost nevoit, așadar, ca spre a dobândi două specialități didactice, să urmez nu una, ci două facultăți de grad universitar. Sigur că mulți alți tineri (inclusiv CHIRA ARĂU) trecură prin aceeași experiență ca mine, ceea ce ne umplu de indignare. Din pricină că nici una dintre numeroasele-mi cereri de plecare temporară În străinătate (ca să mă tratez de otoscleroză Însoțită de acufene puternice și continue, având și dosar medical, Întocmit de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Ghencea II), nu pot fi identificate. În cartea „Mărturisirea unui neînvins” (Închinată părinților mei, Stere și Zoița Derdena, și salvatorului meu de la moarte Alfred C. Prack) am scris mai mult despre ai mei și, mai ales, despre fosta-mi soție CHIRA, căreia i-am dedicat volumul de eseuri „Trei teme literare”. În Încheierea acestui Început de Cronică, Îi mulțumesc lui Dumnezeu că m-a Învrednicit s-o scriu pentru perioada cuprinsă Între 1870 (anul nașterii lui Iancu D. Derdena) și 2000
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
mai puțin friguroase). De altfel, „stilul” migrațiilor este foarte diferit: berzele par să urmeze formele de relief sau de coastă, survolând doar întinderile cele mai mici de apă, în timp ce, la extrema cealaltă, marile zburătoare (cum ar fi furtunarul australian sau chira arctică) se lasă purtate mii de kilometri de curenții de aer, asemenea unor planoare. Mecanismele de navigare sunt și ele diferite: păsările tinere le urmează pe cele mai bătrâne (de exemplu, rațele sau gâștele sălbatice zboară în V pentru a
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
pentru prezenta ediție în limba română INSTITUTUL EUROPEAN, Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, OP. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ROUSSEAU, GEORGE Marguerite Yourcenar / George Rousseau; trad.: Eugenia Chira; pref: Magda Ciopraga. Iași: Institutul European, 2008 Bibliogr. Index ISBN 978973-611-529-5 I. Chira, Eugenia (trad.) II. Ciopraga, Magda (postfață) 821.133.1.09 Yourcenar, M. 929 Yourcenar, M. Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
43, 700107, OP. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ROUSSEAU, GEORGE Marguerite Yourcenar / George Rousseau; trad.: Eugenia Chira; pref: Magda Ciopraga. Iași: Institutul European, 2008 Bibliogr. Index ISBN 978973-611-529-5 I. Chira, Eugenia (trad.) II. Ciopraga, Magda (postfață) 821.133.1.09 Yourcenar, M. 929 Yourcenar, M. Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA Yourcenar GEORGE
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
postfață) 821.133.1.09 Yourcenar, M. 929 Yourcenar, M. Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA Yourcenar GEORGE ROUSSEAU YOURCENAR Traducere de Eugenia CHIRA Postfață de Magda CIOPRAGA INSTITUTUL EUROPEAN 2009 Originally published under the title YOURCENAR in the series "Life&Times Modern Library of Biography" Copyright (c) 2003 by Haus Publishing Limited, London Tabla de materii Prefața Autorului la ediția în limba română
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
fi rămas uluită de bogăția și varietatea reliefului aflat la răscrucea drumurilor care leagă Europa de Asia. Din acest motiv sunt cu atât mai încântat că apare acum și o ediție în limba română a biografiei mele despre Yourcenar. Eugenia Chira a elaborat o traducere într-adevăr fidelă față de textul în limba engleză. Yourcenar a realizat poate cea mai spectaculoasă biografie a împăratului roman Hadrian. Ca atare trebuie să fi cunoscut bine rolul pe care România l-a jucat în cadrul vastului
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
teritorii ar fi satisfăcute, s-ar declanșa o mașinărie în lanț, ce nu ar mai putea fi oprită. De fapt există un precedent, în afară de Hong-Kong. În 2005, Rusia a cedat Chinei un teritoriu de 337 de kilometri pătrați în regiunea Chira, plus alte două terenuri situate la confluența Amurului cu Ussuri. De fapt, întregul Orient îndepărtat rusesc este supus unei puternice presiuni demografice din partea a milioane de chinezi, rușii fiind cîteva mii în zonă. America încearcă să domolească prin diplomație pretențiile
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Minerva Chira Vântul Bocet de apă disperată - marea aprinde ruguri în adîncuri întind mîna după o rază Păianjenul crede că e pentru urzire Se-aude respirația oglinzilor înfiorate de nori purtați cu privirile tale Peste Panorama Borodino Mă atinge cineva care a
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]
-
contraistorie a filosofiei. Extremiștii luminilor, vol. 4, 2009, Eudemonismul social, vol. 5, 2010; Radicalitățile existențiale, vol. 6, traducere de D. Petrescu și T. Culianu-Petrescu, Editura Polirom, Iași, 2011. 6. M. Eliade, Sacrul și profanul, traducere din limba franceză de Rodica Chira, Editura Humanitas, București, 1993, 204 p. 7. a) Al. Soljenițân, Arhipelagul Gulag. 1918-1956, traducere și note de N. Iliescu și I. Covaci, vol. I-III, Editura Univers, București, 2008, 1623 p. b) A. Applebaum, Gualgul. O istorie, traducere din engleză
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]