668 matches
-
cu stomacul... Mă doare de la orice. MACABEUS: De la băutură. Ai făcut ciroză. PARASCHIV: Mă doare mai ales noaptea... Nu pot să dorm niciodată din cauza stomacului... MACABEUS: Înseamnă că te doare din cauza întunericului. Trebuie să dormi cu lumina aprinsă... PARASCHIV (Se chircește pe culcușul răvășit.); M-ai lovit prea tare... Nu trebuia să mă lovești așa tare... MACABEUS (Ridică o sticlă, o caută în lumină și începe să scurgă ultimele picături în pahar; așteaptă îndelung până ce se scurge tot.) Pentru tine o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
mult rafale de lumină, tot restul scenei se petrece pe fondul haosului de deasupra pivniței, pereții se zguduie, din tavan curg praf și bucăți de tencuială; deasupra se aud, eventual, semnele unei lupte, rafale de armă, loviturile antiaeriene etc.) PARASCHIV (Chircit în colț, trezit și înspăimântat.): Ce vrei? MACABEUS (Scoțându-și centura.): Să mă omori, ai? Așa? Omoară-mă... Da’ înainte... Da’ înainte... (Semiântuneric; gesturile aproape că se ghicesc.) PARASCHIV (Urlând.): Ce vrei? Ce te-a apucat? MACABEUS: Jos, jos! Cu fața la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
INAMICUL (Semn că da.) PARASCHIV: Mâncăm și te culci. INAMICUL (Semn că da.) MACABEUS (Către PARASCHIV.): Ce, cum? PARASCHIV: Vrea să mănânce și să se culce. MACABEUS: Foarte bine. (Pauză; cei trei în așteptare; INAMICUL își roade un deget; se chircește pe scaun.) PARASCHIV (Către INAMIC.): Te doare ceva? MACABEUS: Îl doare ceva? INAMICUL (Semn la burtă; chircit de durere.) PARASCHIV: Îl doare burta. MACABEUS: Zi-i să meargă să se-ntindă pe rogojini... (Către INAMIC.) îți dau rogojina mea... INAMICUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
cum? PARASCHIV: Vrea să mănânce și să se culce. MACABEUS: Foarte bine. (Pauză; cei trei în așteptare; INAMICUL își roade un deget; se chircește pe scaun.) PARASCHIV (Către INAMIC.): Te doare ceva? MACABEUS: Îl doare ceva? INAMICUL (Semn la burtă; chircit de durere.) PARASCHIV: Îl doare burta. MACABEUS: Zi-i să meargă să se-ntindă pe rogojini... (Către INAMIC.) îți dau rogojina mea... INAMICUL (Începe un recital lung, în care va face uz de toate mijloacele de pantonimă posibile, completate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
pentru că sunt moarte, moarte de tot... Numai eu știu cât sunt de moarte... Da domnule, eu simt, eu simt cum moare gara, o simt cum se scufundă încet în praf, îi simt încheieturile, cum îi tremură încheieturile, da, cum se chircește de frig... Da, da, se chircește de frig, n-o să mă credeți, dar eu simt când îi este frig... când începe să geamă de frig... Ehe, multe aș avea eu de spus, domnule... Sunt zile când simt cum acoperișul, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Numai eu știu cât sunt de moarte... Da domnule, eu simt, eu simt cum moare gara, o simt cum se scufundă încet în praf, îi simt încheieturile, cum îi tremură încheieturile, da, cum se chircește de frig... Da, da, se chircește de frig, n-o să mă credeți, dar eu simt când îi este frig... când începe să geamă de frig... Ehe, multe aș avea eu de spus, domnule... Sunt zile când simt cum acoperișul, cum acoperișul acesta roșu... începe să curgă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ce se întâmplă cu noi... Toți ascund câte ceva, câte o mârșăvie cumplită... altfel n-ar face așa ceva... altfel ar dormi noaptea... în odăile lor... Suntem cu toții blestemați, suntem atât de răi și de blestemați! Își ascunde capul în palme, se chircește.) Dumnezeu e nedrept. Noi, toți, trebuia să fim călători prin ploaie... De aceea ne chinuim așa... De aceea...! Noi am ajuns prea târziu, ne-m născut cu o secundă prea târziu... Asta e... (Rămâne chircit.) CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE ( Frământat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Mobilul sună de câteva ori, apoi se opri brusc. Bătrânul privea prin ușa larg deschisă a cizmăriei dincolo, peste străduță. Forfota obișnuită a unei dimineți de vară. La pâine se formase coadă. Nu venise mașina. Bătrâna cu găleata de prune, chircită pe trotuar, cântărea unei fetișcane câteva fructe într-o plasă de plastic roăie, cu chipul prefectului Soporan imprimat. Și sloganul lui electoral: „Cu mine veți trăi bine!“ Țiganca de alături își agita eșarfele date la „juma de preț“. Din farmacie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
maestrul Burtăncureanu, au ras la faliment trei edituri, printre care și cea mare, a ceceului, și dacă nu dădeam jos regimul atacau și Consiliul Culturii. Și cercetați temeinic viața de excepție a profesorului Tomnea, sosit printre noi. Nu insist.“ Tăcu, chircindu-se mușcat de durere. Încerca să-și dea seama ce ar putea fi. Ficatul? O lungise cam mult aseară la barul de la recpția hotelului. Apoi și la restaurant. Se ținea fătuca aceea de capul lui de parcă ar fi fost Bogard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
rânjet devorator. - Am venit eu la tine, mai devreme, strigă Adina din hol, chinuindu-se să scoată cheia din ială. Milică l-a chemat urgent la Prefectură și mai întârzie. Telefonăm maestrului Pârțângău de la tine că... O găsi în dormitor, chircită lângă șifonierul cu ușile larg deschise. Goală, strângea la piept o pălărie crem din ațică. Câteva furnici alergau pe pamblica lată, rozulie. Parcă rătăciseră drumul și zoreau în neștire spre niciunde. Cu bidineaua Ramurile, dese, ale castanilor înalți, dinspre bisericuța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
o candelă cu flăcăruia pâlpâindă, ca și cum l-ar fi invitat să vină și el, să se apropie și să guste din acea minune de untdelemn sângeriu, vâscos. ...Îl recuperară pe Burtăncureanu, dimineața, undeva la marginea parcului I.O.R. Stătea chircit pe o bancă și plângea mocnit, ca un scâncet, ca un susur de ploaie mocănească, plâns de copil gonit de acasă, de înger izgonit din minune. - Tovarăși, le mărturisi pe la prânz celor de la Securitate, a fost așa, ca o... Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
feriți, cu ochii plecați, vinovați, de parcă noi am duce toate păcatele Lumii. Și în fond... Nu ducem decât fiecare povara câte unei minciuni. Nu știm cum să scăpam de ea. Sau nu vrem să ne mărturisim. Ciudata asta frică ne chircește și ne amăgește așa, ca un drog. Ne dă o veselie... Tâmpă, cum să-i spun? Un fum ruginiu se ridica dintre ape. Plutea odată cu Dunărea, întins ca un giulgiu peste ea. - Și ăia, din Sudica, urmă Tomnea, tot așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
oară. N-am să povestesc cum am făcut dragoste prima oară. Nu asta mă interesează aici. E destul că s-a întâmplat la 19 ani. Odată a vrut să meargă la budă și nu putea, pentru că Mihaela spăla rufe. Se chircea în pat, îmbrăcată cu una din pijamalele mele, spunând că nu mai poate și făcând grimase. Își băgase laba piciorului sub șezut. Îmi spunea cât de mult o urăște pe femeia asta subțire și rea, care își închipuie că baia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
dig, norii alunecau grav până se prăbușeau în mare. Kristine căscă. Se întoarse tot căscând, cu ochii închiși. Făcu trei pași. În clipa deschiderii pleoapelor, văzu cum o bilă verde se apropie cu repeziciune și o plesnește în falcă. Se chirci. Plămânii îi refuzară să respire. Cât despre ciclist, casca îi zbură cât colo și el fu proiectat la rădăcina unui platan. Atât Kristine cât și ciclistul leșinară. * Au fost duși la spital cu aceeași ambulanță. Pe la jumătatea drumului, Kristine și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
era de ajuns o fracțiune din cantitatea necesară mie, de unde știa el cât săpun folosesc eu? Dar uite că tot stau și mă minunez: Hector n-a încasat-o niciodată. Un pumn să-i fi dat, și s-ar fi chircit în poziția fătului, scâncind ca un pui de focă, bă, te rooog, nu mai da, te rooog. Și dacă nu te convingea nicicum, ar fi întors-o pe glume, ar fi zis că rămâne dator sau că ai un pumn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
fanta măștii de piele. Tocmai când voiam să reiau conversația pe care o întrerupsese, m-a lovit însă o revelație cumplită: — Dumnezeule, sunt din piele întoarsă! Oprește-te! Că mi le strici! Dădui cu piciorul fără să vreau. S-a chircit pe o parte și a început să geamă: —Iertare, stăpână, iertare, sunt un sclav rău, fă ce vrei cu mine... Fă ce vrei cu mine? i-am șoptit lui Janey, care ridică din umeri. A citit cam mult Anne Rice1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Festivalul Florilor din Chelesea. Când se opri brusc în fața noastră, îmi dădui seama că tremura din cap până-n picioare. — Cineva tocmai a încercat s-o omoare pe Violet! Capitolul douăzeci și doitc " Capitolul douăzeci și doi" Violet era pe jos, chircită sub terasă, iar în jurul ei se îngrămădiseră mai mulți oameni. Janey încerca s-o facă să se ridice în capul oaselor, dar Violet opunea rezistență, mormăind ceva despre capul ei. În cele din urmă, Janey reuși s-o ridice astfel încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
s-a hazardat, într-un final, să întrebe un bărbat pirpiriu care stătea lângă Saskia. Amanda a strâns din buze. Sunt o ziaristă destul de cunoscută, l-a corectat ea, în timp ce Hugo simțea cum pumnii și degetele de la picioare i se chircesc de rușine. Sunt foarte cunoscută în State. Dar presupun, a adăugat ea aruncând o privire disprețuitoare împrejur, că nimeni de aici nu cumpără revista Style. —Eu o iau uneori, a anunțat o tipă cu un machiaj gros, cu pielea lucitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
e așa de ieftin! Cu banii pe care i-am obținut pe apartamentul nostru, ne-am cumpărat aici o casă enormă. Dar, în fond, apartamentul era în Notting Hill... Toți cei din clasă o priveau împietriți. Lui Hugo i se chirciseră din nou degetele de la picioare. De ce trebuia să spună toate lucrurile astea? În primul rând, apartamentul nu fusese în zona W11. Cel mult, se putea spune că fusese în W10-și-jumătate. Nu fusese chiar în Hill, așa cum înțelegea el zona respectivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
din cap. Alice aproape că vedea cum se ridica speranța în ea. În sfârșit, doamna Duffield și ginerele ei aveau despre ce să discute. Și ce fel de îngrășământ folosești? a întrebat ea. Pe sub masă, lui Alice i s-au chircit degetele de la picioare. Te rog, a implorat ea orice zeitate care se găsea pe recepție. Te rog, fă ca Jake, idealist și profet cum e el, să nu fie sincer până la capăt. Măcar de data asta. Fă să fie diplomat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Mâna Magicianului îl apucă de urechi, îl ridică în aer, apoi îl introduse în joben, în vreme ce spectatorii tropăiau, fluierau și băteau din palme. Se auzi și trompeta unui clovn, iar de undeva (de peste tot) veni miros de porumb fiert... Se chirci pe fundul pălăriei și începu să plângă. 16 Se spărsese orizontul în milioane de cioburi... Căldura infernală picura dogoare pe obrajii nebărbieriți, iar bărbatul își spuse drace, aș da orice pentru o cișmea. Să-mi pun ceafa sub șuvoi, apoi
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
sumar împarte sărutări lungi, virtuale, tuturor... Magicianul apucă Iepurele de urechi, piciorușele animalului se agită, ochii sunt holbați, înjectați. Unul dintre clovni instalează o poartă de fotbal, iar Magicianul așează Iepurele pe punctul de la 11 metri. Șut! Gooooool! Iepurele se chircește într-un colț al plasei, apoi simte cum circul începe să se învârtească, din ce în ce mai repede, parcă că timpul a intrat într-o mișcare de rotație infinită, imaginile se derulează din ce în ce mai repede, și iată Scriitorul, tocmai a revenit de la partida de
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
migratorilor (pecenegi, cumani). Acest ultim tip este semnalat în arealul bazinului la Dănești (fragmente din pastă cu cioburi pisate, modelate la roată), Drăgești (fragmente decorate cu linii vălurite), Buda-Oșești și Viișoara-Todirești (Vaslui) (pl. LIV), precum și în alte așezări din Moldova (Chircești, Hlincea - Iași, Tuțcani, Bârlălești - Vaslui), de multe ori împreună cu ceramica Dridu, unele însă fără suport stratigrafic, deoarece o parte s-au găsit în periegheze și se datează mai târziu, în secolele XI-XIII. Aceste căldări de lut, considerate de tip Răducăneni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
formă rectangulară, fiind orientate de regulă V (capul) - E (picioarele), uneori cu mici deviații, la adâncimi ce variau între 0,60-1,10m. Defuncții erau fie întinși pe spate, cu brațele pe lângă corp sau cu mâinile pe piept ori abdomen, fie chirciți pe-o parte (doar două cazuri, M17 și M37). Aproape jumătate din mormintele de înhumație (44) dispuneau de inventar, iar procentul majoritar este atribuit celor cu conținut feminin (23) și mai puțin la cele cu oseminte masculine (7). Fuseseră depuse
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în șase cazuri) și ovale (în doar două situații). Gropile mormintelor ovale și la cele cenotaf aveau formă de clopot. Adâncimea variază și diferă de la mormintele de înhumație, cu schelete în decubit dorsal (0,10-0,90m), la cele cu defuncții chirciți (0,50-1,10m), fiind mai mare pentru cele cenotafe (1,20-1,90m). Mormintele de înhumație erau situate în gropi pătrate, dreptunghiulare, circulare sau ovale, ultimele constituind un grup aparte în cadrul zonei funerare. Acest ultim amănunt indică gruparea mormintelor pe criterii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]