543 matches
-
vă dau vești prea bune. Nu cred că este cazul să se ceară o referință lui Demostene Botez care sigur nu-și mai amintește de L.A. pe care nu cred s-o fi văzut mai mult de o singură dată. Cicerone Teodorescu este deocamdată În Italia unde va sta probabil toată iarna. Nu am putut Încă lua contact cu Romulus Vulpescu prin cunoștința comună pe care o avem. Sper totuși să reușesc. Dacă este urgență cred mai nimerit să adresați o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu instituții similare din străinătate ș.a. Fundația a patronat mai multe întruniri cu caracter cultural: Românii între Apus și Răsărit (octombrie 1983), la care au participat intelectuali români din exil (Radu Enescu, M.F. Enescu, L.M. Arcade, Vintilă Horia, Aureliu Răuță, Cicerone Poghirc), o comemorare a împăratului Traian, cu participarea, alături de români, si a unor intelectuali din Spania, colocviul Ortodoxia și Apusul (München, 1984) și, pe aceeași temă, o reuniune la Paris (1986), unde s-a ținut și un simpozion literar prilejuit
FUNDAŢIA CULTURALA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287110_a_288439]
-
Paris, 1946; Scepticismul grec și filosofia indiană, București, 1957; Curs de istoria literaturii grecești. Epoca clasică, București, 1962; Înțelesul suferinței umane la Eschil, Sofocle și Euripide, București, 1969; Apollodoros sau Despre bătrânețe. Dialog socratic, tr. și introd. Mihai Nasta, pref. Cicerone Poghirc, București, 1978; Scrieri filosofice, I, îngr. și tr. Gh. Vlăduțescu și Dinu Grama, introd. Gh. Vlăduțescu, București, 1988. Traduceri: Primii materialiști greci, București, introd. I. Banu, 1950; Aristotel, Fragmente din operele filosofice, introd. trad., București, 1951; Sextus Empiricus, Opere
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
Const. Ciopraga și Savin Bratu și a fost un prolific prefațator, scriind despre V. Alecsandri, B. Delavrancea, I. Al. Brătescu-Voinești, M. Sadoveanu, Ion Minulescu, Cezar Petrescu, I. C. Vissarion, Anton Holban, Claudia Millian, Ion Petrovici, Barbu Solacolu, Sașa Pană, Mircea Ștefănescu, Cicerone Theodorescu, Eusebiu Camilar, Méliusz József, V. Em. Galan, Marin Preda, Paul Everac. SCRIERI: Norocel și Zmeul Zmeilor, București, 1946; Titilică, spaima zmeilor, București, 1947; Cezar Petrescu, București, 1963; Scriitori români contemporani (în colaborare cu T. Bănulescu), București, 1964; Duiliu Zamfirescu
GAFIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
pentru transpunerea în limba latină a poemei Cântecul gintei latine de V. Alecsandri, și Premiul „Ion Luca Caragiale” al Academiei Române (1984), pentru traducerea Tragediilor lui Seneca. Pe linia bunelor tradiții ale studiilor clasice (Aram Frenkian, N. I. Barbu, D. M. Pippidi, Cicerone Poghirc, Th. Simenschi, Petru Caraman), la școala cărora s-a format, D. prezintă, în ample sinteze, literatura greacă și latină într-o nouă perspectivă interdisciplinară, istorică și comparativă. Metaforă și univers saturnalic în comedia lui Plautus, prima sa lucrare de
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
1961). Apar, de asemenea, texte și scrisori inedite: Ion Pillat, Pagini inedite de corespondență (3/1963), Scrisorile lui G. Topîrceanu către G. Ibrăileanu, publicate de Grigore Botez și Mihai Bordeianu (7/1963 ș.u.). G. Mărgărit traduce din Pablo Neruda, Cicerone Theodorescu din Vladimir Maiakovski, George Lesnea din Serghei Esenin, Tașcu Gheorghiu din Louis Aragon. Aici debutează Corneliu Sturzu, Adi Cusin, Dan Mănucă, Mihai Drăgan, Voicu Bugariu ș.a. Alți colaboratori: Florin Mihai Petrescu, Platon Pardău, Simion Stolnicu, Ioana Postelnicu, Al. Claudian
IASUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287490_a_288819]
-
I, Reghin, 1936; Mathias Friedwagner, Rumänische Volkslieder aus der Bukowina, Würzburg, 1940; Ion Diaconu, Folklor din Râmnicul Sărat, III, Focșani, 1948; Al. I. Amzulescu, G. Ghiță, Doine, cântece, strigături, București, [1955]; Tiberiu Brediceanu, 170 melodii populare din Maramureș, București, 1957; Cicerone Theodorescu, Izvoare fermecate, București, 1958; Const. Zamfir, Victoria Dosios, Elisabeta Moldoveanu-Nestor, 132 cântece și jocuri din Năsăud, București, 1958; Emilia Comișel, Antologie folclorică din Ținutul Pădurenilor (Hunedoara), București, 1959; Ilarion Cocișiu, Cântece populare românești, îngr. Tiberiu Alexandru și Maria Siminel-Fusteri
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Eliade, Vintilă Horia, Ștefan Lupașcu, Horia Stamatu, cât și Alexandru Ciorănescu, Sanda Stolojan, Alexandru Vona, Basarab Nicolescu, Mioara Cremene, Victor Cupșa, Aurora Cornu, Matei Cazacu. După 1980, acestora li s-au adăugat Paul Goma, Nicolae Balotă, Bianca Balotă, Alexandru Niculescu, Cicerone Poghirc, Ioan Petru Culianu, Ilie Constantin, Florica Dimitrescu, Bujor Nedelcovici, Matei Vișniec, Nicolae Breban, Mircea Iorgulescu. În trecere prin Paris au luat legătura cu cenaclul și unii scriitori din țară, participând astfel la ședințele literare de la Neuilly, printre alții, Petru
CENACLUL DE LA NEUILLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286163_a_287492]
-
ca André Dumas sau a unor personalități ca istoricul de artă René Huyghe, au oferit, cel puțin parțial, un mediu stimulativ desfășurării unei munci științifice și urmăririi unui eficient program. Reînvierea activității a avut loc după 1982, din inițiativa lui Cicerone Poghirc, care, alegând exilul la Paris, a reușit să creeze, în calitatea sa de secretar ales, un nou comitet de conducere, format din Mircea Eliade (președinte de onoare), Octavian Vuia și Theodor Cazaban (vicepreședinți), Raymond de Geouffre de la Pradelle (președinte
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
Cazacu (secretar adjunct), Titus Bărbulescu (trezorier), Paul Bărbăneagră (responsabil cu relațiile externe). „Noua organizație a Centrului continuă firesc unele structuri deja existente, cum ar fi cercul istoricilor și filologilor români de la Sorbona sau grupul de discuții privind gândirea tradițională” - sublinia Cicerone Poghirc într-un articol cu aspect programatic publicat în „Cuvântul românesc”, observând totodată că „activitatea Centrului va fi evident convergentă cu aceea a Societății Academice, urmărind aceleași scopuri” („Limite”, 36-37/1982). Dintre colocviile organizate după 1982, rețin cele ce au
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
rețin cele ce au dezbătut problema, atât de permanent actuală, România și Occidentul sau pe aceea a unui raport tradițional, România și lumea balcanică, la care au participat cu comunicări, printre alții, Neagu Djuvara, Petre Năsturel, Claude Karnoouh și, bineînțeles, Cicerone Poghirc. În colaborare cu Fundația Culturală din Madrid și cu Institutul de Cercetări din Freiburg (Germania), C. R. de C. a organizat comemorarea centenarului morții lui Mihai Eminescu printr-un amplu simpozion desfășurat la Paris, în 15-18 iunie 1989, ale cărui
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
Centre Roumain de Recherches, „Bulletin” (Paris), 1951, 1; Inge Katharina Binder, Exilul ca experiență culturală. Asociații și instituții românești în Apus. 1945-1989, Münster, 1993, 150-152; Semnificațiile unui simpozion (anchetă realizată de Ileana Corbea, cu Aureliu Răuță, Al. Paleologu, Iancu Bidian, Cicerone Poghirc și Pavel Chihaia), JL, 1994, 17-20; Octavian Vuia, Întâlnire cu oameni și idei, postfață Nicolae Florescu, București, 1995, 81; Nicolae Florescu, Centrul Român de Cercetări de la Paris, JL, 1996, 33-38; Popa, Ist. lit., I, 762; Manolescu, Enciclopedia, 149-151. N.
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
pref. Șerban Cioculescu, București, 1973; Sonete, București, 1975; Cântece finale de faun, pref. Șerban Cioculescu, București, 1977; Poezii. 1928-1977, îngr. Elis Bușneag, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1986. Traduceri: B. Champigneulle, Istoria muzicii, București, 1942. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, III, 48-65; Cicerone Theodorescu, „Cântările răsăritului”, „România literară”, 1932, 21; Eugen Jebeleanu, Virgil Gheorghiu, „România literară”, 1932, 32, 39; Perpessicius, Opere, VII, 153-154, X, 209-213; Boz, Cartea, 209-213; Cioculescu, Aspecte, 178-181; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 174-175; Streinu, Pagini, I, 86-87; G. Călinescu
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
sovietic”, „Viața cuvintelor”, „Studii” și, din 1953, „Cronica literară”. Numărul celor care semnează versuri este foarte mare: A. E. Baconsky, Victor Felea, Ion Horea, Aurel Rău, Ion Brad, Dumitru Micu, Aurel Gurghianu, Alexandru Andrițoiu, Radu Cârneci, Demostene Botez, Veronica Porumbacu, Cicerone Theodorescu, Ion Oarcăsu ș.a. Despre tematica predilectă a poeziilor publicate, cel mai bine vorbesc titlurile. Așa, spre exemplu, Ion Horea compune Balada însămânțărilor de toamnă, Aurel Rău - Balada cu chiaburul și pândarul, în vreme ce A. E. Baconsky scrie Poezie de dragoste
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
Corneliu Ostahie-Cosmin, Mihai Dinu Gheorghiu, Nicolae Turtureanu, Paul Balahur, Liviu Antonesei, Vasile Mihăescu, Nichita Danilov, Irina Andone, Radu Andriescu, Marius Oprea, Horia Gârbea, Bogdan Ghiu ș.a. Paginile de proză sunt semnate, între alții, de Ilie Hristea, C. Parascan, Constantin Nicoară, Cicerone Sbanțu, Ion Gheorghe Pricop, Mihai Tatulici, Alfred Emmanuel Winkler, Val Condurache, Corina Cristea, Constantin Stan. Teatru publică Aurel Brumă, Cicerone Sbanțu, Matei Vișniec (Apa de Havel, 4-5/1983; Dinții, 107-108/1985). Critica literară este bine reprezentată, printre semnatari numărându-se
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
Oprea, Horia Gârbea, Bogdan Ghiu ș.a. Paginile de proză sunt semnate, între alții, de Ilie Hristea, C. Parascan, Constantin Nicoară, Cicerone Sbanțu, Ion Gheorghe Pricop, Mihai Tatulici, Alfred Emmanuel Winkler, Val Condurache, Corina Cristea, Constantin Stan. Teatru publică Aurel Brumă, Cicerone Sbanțu, Matei Vișniec (Apa de Havel, 4-5/1983; Dinții, 107-108/1985). Critica literară este bine reprezentată, printre semnatari numărându-se autori consacrați, dar și tineri în formare. De problemele literaturii române se ocupă Adrian Rezuș, I. D. Lăudat (Dimitrie Cantemir în
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
The Works of Aristotle, traducere în limba engleză sub coordonarea lui J.A. Smith și W.D. Ross, Vol. V, Oxford University Press, Londra, 1949, p. 97. 19 C. Iulius Caesar, Războiul galic. Războiul civil, studiu introductiv și indice de Cicerone Poghirc, traduceri, note și indici de Janina Vilan Ungur, respectiv, Elisabeta Poghirc, Editura Științifică, București, 1964, p. 224. 20 Oppian, Cynegetica, în vol. Oppian, Colluthus, Tryphiodorus, traducere în limba engleză de A.W. Mair, D. Litt, William Heinemann, G.P. Puntam
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
The Works of Aristotle, translated into English under the Editorship of J.A. Smith and W.D. Ross, Vol. V, Oxford University Press, London, 1949, p. 97. 306 C. Iulius Caesar, Războiul galic. Războiul civil, studiu introductiv și indice de Cicerone Poghirc, traduceri, note și indici de Janina Vilan Ungur, respectiv, Elisabeta Poghirc, Editura Științifică, București, 1964, p. 224. 307 Oppian, Cynegetica, în vol. Oppian, Colluthus, Tryphiodorus, with an English translation by A.W. Mair, D. Litt, William Heinemann, G.P. Puntam
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
avu sau nu mai voi să aibă Temistocli și Aristizi (pentru că îi exila), când nu mai avu Leonizi, nici Aristoteli și Platoni, nici Demosteni și Isocrați, nici însuși Alexandri, când [Roma] nu mai avu Cincinați, Reguli, Scipioni și Catoni, nici Ciceroni, Virgili și Ovizi, nici însuși Cesari"123. Se înțelege de aici ideea care ne deranjează în "Cărtăreștii": dincolo de posibilitatea oarecum naivă a multiplicării unei individualități, e sugestia că în spatele creației s-ar găsi un soi de program, imperativul unei necesități
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vadă cum locuiește tineretul. Mergea pe la toți tinerii de la cele două etaje unde locuiam și vorbea cu mai toți. C. I.: Și până la urmă cum v-a propus să intrați în partid? R. R.: L-a pus pe vărul lui, Cicerone Porumb, care ne vindea obligatoriu cărți de ideologie comunistă prin fabrică și ne zicea că are sarcină de partid să crească numărul membrilor de partid din secție, că suntem băieți serioși, nepătați, că să ne facem membri de partid. " Da
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în paginile 12-13 ale revistei, în avanpremieră, câteva extrase) reprezintă, alături de Asociația foștilor deținuți politici din România, revista Memoria, serialul TV Memorialul durerii și Muzeul Victimelor Comunismului de la Sighet, una dintre puținele forme de luptă cu uitarea generală. Autorul lucrării, Cicerone Ionițoiu (născut la 8 mai 1924 la Craiova) a fost el însuși închis multă vreme, petrecându-și prin penitenciare și lagăre de exterminare 10 ani (din cei 26, la câți a fost condamnat în total, pentru "vina" de-a fi
LUPTA CU AMNEZIA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16641_a_17966]
-
petrecându-și prin penitenciare și lagăre de exterminare 10 ani (din cei 26, la câți a fost condamnat în total, pentru "vina" de-a fi făcut poarte din conducerea organizației de tineret a PNȚ). Și în închisoare, și în afara ei, Cicerone Ionițoiu a protestat permanent împotriva terorii comuniste, refuzând să moară și devenind un personaj indezirabil pentru autorități. în 1979, la intervenția președintelui de atunci al Franței, Valéry Giscard d'Estaing, a fost lăsat să plece din România și să se
LUPTA CU AMNEZIA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16641_a_17966]
-
stabilească în Franța. Nimeni nu știa că expatriatul trecea granița cu mai multe microfilme ascunse în pingelele pantofilor. Acele microfilme conțineau informații despre mii de oameni nevinovați care suferiseră sau muriseră în gulagul românesc. A fost doar începutul. în străinătate, Cicerone Ionițoiu a continuat să adune și să sistematizeze informații, publicându-le în volume de mare răsunet, ca Morminte fără cruce, Persecuția bisericii din România sau Rezistența armată a românilor împotriva comunismului între anii 1944-1960. După 1989, această activitate de maximă
LUPTA CU AMNEZIA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16641_a_17966]
-
de maximă importanță - care ar fi trebuit să intre în atribuția unei instituții de stat, cu un personal numeros - a fost susținută de cercetătorul solitar cu și mai multă fervoare, incluzând și strângerea de date referitoare la eroii revoluției decembriste. Cicerone Ionițoiu a îmbătrânit. A ajuns să aibă mari probleme cu inima și a trebuit să se supună unor intervenții chirurgicale dificile, dar tot nu s-a dat bătut. Vine frecvent în România și face în continuare o muncă sisifică, investigând
LUPTA CU AMNEZIA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16641_a_17966]
-
cu mine ne amuzam să-i speriem pe colegii care se uitau la ce beam; mai ales el strigă, cu voce de judecător coleric: aȘa nu te uiți cu ochi de gheață!a. E primul vers dintr-un rondel de Cicerone Theodorescu (de prin 1953-54) : aȘa nu te uiți cu ochi de gheață/ La om, la munca lui, la totă. Noi doi reluăm micul refren, arătând ce aveam la rece, lângă masă: Să nu te uiți cu ochi de gheață la
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]