KorAP: Find »[drukola/base=cicerone & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 22 >

543 matches

Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

pe diferite teme învățătoarea Mariana Vasilache (“Boboci”, “Copile drag”, Alexandra Costea (“Început de toamnă”), Alina Vrânceanu, Ioana Condrea și Viorica Pavel (Sărbătoarea satului), elevi. Revista citată apare la școala din comuna Ciocani, din apropierea orașului Bârlad și despre ea vorbește prof. Cicerone Medeleanu în lucrarea sa “Ciocani - istorie și actualitate” apărută la Edit. PIM, 2007, p.195-197. * Zorile Zorile, revistă literar-științifică a liceului teoretic “Cuza Vodă” din Huși, serie nouă, apare cu nr. 1-2 în ianuarie decembrie 2006, anul XVIII, de activitate

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Corola-publishinghouse/Science/285662_a_286991

G. Tutoveanu, D. Stelaru, Ion Buzdugan, Ion Potopin, Theodor Al. Munteanu, Dimitrie Iov, Emil Giurgiuca, Ion Șiugariu; cu proză: B. Jordan, Al. Negură, Iulian Vesper, C. Salcia, Ion Ojog, Ernest Verzea; cu articole: Gabriel Țepelea (Un animator: Octavian C. Tăslăoanu), Cicerone Theodorescu (Scriitorul și neamul), Eugen Jebeleanu (Ferestre spre Octavian Goga), Pericle Martinescu (Destinul cultural al provinciei); cu amintiri: N. Dunăreanu (Barbu Delavrancea la Tulcea, republicare) și Aurel Chirescu (Câteva zile la Cetatea Albă). Victor Stroe traduce Legenda Finlandei de Eino

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285662_a_286991]
Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993

I. Călugăru, Hortensia Papadat-Bengescu, E. Lovinescu, I. Valerian, Lucia Demetrius, Mihail Sebastian ș.a.), texte unde încearcă o sistematizare a ideilor critice personale, uneori polemice. Repere bibliografice: Lovinescu, Sburătorul, II, 308; Emil Gulian [C. I. Șiclovanu], RFR, 1936, 2; C. Th. [Cicerone Theodorescu], C. I. Șiclovanu, „Floarea de foc”, 1936, 3; Ionescu, Război, II, 83; Emil Giurgiuca, Poeți tineri ardeleni, București, 1940, 211-220; Straje, Dicț. pseud., 695; Opriș, Reviste, 99-100; Scrisoare de la Nae Antonescu. 19.VI.1980, ADLTR, A4; Nae Antonescu, C.

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914

1957; Diogene Laerțiu, Despre viețile și doctrinele filosofilor, introd. Aram M. Frenkian, București, 1963. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, II, 83-86; Călinescu, Ulysse, 279-283; N. I. Popa, Constantin I. Balmuș, AUI, științe sociale, t. III, 1957; In memoriam Constantini I. Balmuș, îngr. Cicerone Călinescu, Traian Diaconescu și Constantin Botez, Iași, 1984; Gavril Istrate, Constantin Balmuș, CL, 2000, 1. G.D.

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597

Gane, Mircea Balteș, Andrei Radu, Mircea Șerbănescu, Sebastian Stâncă, Andrei Florea, Petronelei Negoșanu. Articole pe teme literare scriu Octav Șuluțiu, Ion Oana, D. Gherghinescu-Vania, Mircea Bogdan, V. Spiridonică, Lucian Valea, Ion Negoițescu, Ștefan Baciu, Mihail Chirnoagă, N. Albu, N. Comșa, Cicerone Mucenic, multi făcând în mod curent și cronici de întâmpinare la cărți ale lui Liviu Rebreanu, Ion Moldoveanu, Al. Popescu-Negură, G. Călinescu (Istoria literaturii de la origini până în prezent are parte de mai multe cronici defavorabile), Gh. Tulbure, Dem. Gh. Nolla

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
Corola-publishinghouse/Science/285992_a_287321

Râuleț, Sergiu Dan, Al. Bilciurescu, Camil Baltazar, Filip Corsa, Al. Robu, M. Cross. Proză semnează I. Peltz, A. Savelea, F. Brunea-Fox, articole și eseuri - N. Davidescu, Ion Tatu, I. Vinea, critică literară - Sergiu Milorian, critică de artă - M.H. Maxy și Cicerone Theodorescu. În mod neașteptat, în numărul 5-6 din 1926 se publică un elogiu adus lui Nichifor Crainic. În 1929, revista devine total neinteresantă sub raport literar. M.Pp.

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285992_a_287321]
Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899

Robot, bun versificator, e galopant, lipsit de orice ciment intelectual. Promiteau versurile pastorale: Alăturea de capre Sion încearcă plante, Ciobani închid tăcerea cu mugetul în țarc, Orbii s-au dus cu bățul și Tine, ca să caute Răspântia sosirii vreunui patriarc. Cicerone Theodorescu e încă prea dificultos, însă repudiază acum "turnul de fildeș", pregătind o nouă lirică, Horia Stamatu asocia, în spiritul lui Jean Cocteau, cotidianul cu solemnul în improvizații ce "fac să roșească pe poeți", Dragoș Vrînceanu cultiva același mod al

Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990

1998; Întoarcerea lui Zamolxe, îngr. și pref. Nicolae Florescu, București, 2000; Aducere-aminte. Publicistică, îngr. și pref. Nicolae Florescu, București, 2002. Ediții: Remontée aux sources de la pensée occidentale, Paris, 1961. Repere bibliografice: Horia Stamatu, Ieșirea din impas, „Destin” (Madrid), 1962, 12; Cicerone Poghirc, „Le Voyage de l’Argo”, „Lupta” (Paris), 1985, 42; Yvonne Rossignon, În amintirea lui Octavian Vuia, „Buletinul Bibliotecii Române”, 1990-1991; Cicerone Poghirc, Oameni care au fost: Octavian Vuia (1914-1989), „Lupta”, 1993, 206; Mihai Cismărescu, Ceva despre „actualitatea” lui Heidegger

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
aux sources de la pensée occidentale, Paris, 1961. Repere bibliografice: Horia Stamatu, Ieșirea din impas, „Destin” (Madrid), 1962, 12; Cicerone Poghirc, „Le Voyage de l’Argo”, „Lupta” (Paris), 1985, 42; Yvonne Rossignon, În amintirea lui Octavian Vuia, „Buletinul Bibliotecii Române”, 1990-1991; Cicerone Poghirc, Oameni care au fost: Octavian Vuia (1914-1989), „Lupta”, 1993, 206; Mihai Cismărescu, Ceva despre „actualitatea” lui Heidegger, JL, 1996, 5-8; Aristide Burileanu, Cu O. Vuia despre „o altă logică” și alte metode de interpretare, JL, 1998, 1-2; Marian Vasile

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
Corola-publishinghouse/Science/287240_a_288569

literare novatoare, și-a făcut din clasicismul francez un ideal, pe care l-a păstrat cu statornicie. SCRIERI: Încercări critice de literatură franceză, precedate de un studiu de estetică, Iași, 1898; Starea societății și a republicii romane pe vremea lui Cicerone și a lui Cesar, Iași, 1901; Studii după corespondența lui Cicerone, Iași, 1901; Praecepta insigniora litteraria, Iași, 1904; Studiu critic asupra tractatului lui Cicerone intitulat „De Oficiis”, Iași, 1907; Arta dramatică și împărțirile teatrului vechi la romani, Iași, 1908. Antologii

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287240_a_288569]
care l-a păstrat cu statornicie. SCRIERI: Încercări critice de literatură franceză, precedate de un studiu de estetică, Iași, 1898; Starea societății și a republicii romane pe vremea lui Cicerone și a lui Cesar, Iași, 1901; Studii după corespondența lui Cicerone, Iași, 1901; Praecepta insigniora litteraria, Iași, 1904; Studiu critic asupra tractatului lui Cicerone intitulat „De Oficiis”, Iași, 1907; Arta dramatică și împărțirile teatrului vechi la romani, Iași, 1908. Antologii: Antologie latină, Iași, 1893. Repere bibliografice: Dafin, Figuri, I, 53-55; Sadoveanu

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287240_a_288569]
de un studiu de estetică, Iași, 1898; Starea societății și a republicii romane pe vremea lui Cicerone și a lui Cesar, Iași, 1901; Studii după corespondența lui Cicerone, Iași, 1901; Praecepta insigniora litteraria, Iași, 1904; Studiu critic asupra tractatului lui Cicerone intitulat „De Oficiis”, Iași, 1907; Arta dramatică și împărțirile teatrului vechi la romani, Iași, 1908. Antologii: Antologie latină, Iași, 1893. Repere bibliografice: Dafin, Figuri, I, 53-55; Sadoveanu, Opere, XVI, 448-452; Dicț. lit. 1900, 393-394. D.M.

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287240_a_288569]
Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

Însuși drumul de construcție și de progres al Republicii noastre. (Ă)”. De altfel, Flacăra va găzdui opinii referitoare la această hotărâre, devenită În scurtă vreme decret prezidențial, timp de aproape două luni, semnate de Victor Eftimiu, Eugen Jebeleanu, Camil Petrescu, Cicerone Theodorescu, Zaharia Stancu, Mihai Beniuc, M. Davidoglu ș.a. Așijderea și În Contemporanul, de unde extragem opinia redactorului care avea la acea dată, același calibru și penetranță pe frontul ideologico-literar ca și Geo Dumitrescu la Flacăra; scrie așadar Ion VITNER 6: Aceste

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Șerban Nedelcu, Biruință În zori de Süto Andras, iată câteva titluri de nuvele confirmând cele spuse. (Ă). Anul 1948 a fost deosebit de fecund În domeniul poeziei. Alături de poeții consacrați ca: A. Toma, Radu Boureanu, Maria Banuș, Aurel Baranga, D. Corbea, Cicerone Theodorescu, Mihail Beniuc, Eugen Jebeleanu, au apărut nume noi de tineri poeți ca: Victor Tulbure, Dan Deșliu, Vladimir Colin, Nicolae Nasta, Nicolae Tăutu, Vornic Basarabeanu, Noe Smirnov, Mihail Gavril și alții. În poemele lor se cântă Republica Populară, sunt demascați

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
În Cântece În cinstea lui 7 Noiembrie să ne dea un poem de largă respirație, străbătut de un elan revoluționar. (Ă). Marcel Breslașu, pe lângă un volum de fabule și un volum de versuri, ne-a dat amplul poem Grivița Roșie, Cicerone Teodorescu, Calea Griviței și un număr de poeme traduse din Vladimir Maiakovski, Eugen Jebeleanu, poemul Ceea ce nu se uită. În teatru s-au scris, În 1948, mai multe piese de valoare. Astfel, Alexandru Kirițescu a scris Michelangelo, Camil Petrescu Bălcescu, Mircea

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
prăbușite din țară În țarăă». (Radu BOUREANU. - Uriașul Octomvrie) «Așa veni - așa Înflăcărată zi de februarie-a lui treizeci și trei Pe Grivița sus, unde curge țiței De se-mbină În pământ și-ți mânjește lopata cu toți, erau gata ca unulă». (Cicerone ThEODORESCU. - Calea Griviței) Salvatoarea «Întoarcere cu 180 de grade» - cum numește poetul Geo Bogza actul eroic prin care poporul român și-a luat soarta În propriile sale mâini, eliberarea națională a României n-ar fi fost posibilă fără ajutorul Uniunii Sovietice

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
mai toate editurile s-au tradus opere de Pușkin, de Lermontov, Radișcev, Saltâcov-Scedrin, Griboiedov, Alexei Tolstoi, Șolohov, nuvele și articole de Fadeev, Ehrenburg, Tihonov, Kataev, Gladcovă (Ă). S-au făcut o serie de tălmăciri din poezia sovietică de către Radu Boureanu, Cicerone Theodorescu, Victor Kernbach etc. din Maiacovski, Blok, Simonov etc. În ce privește poezia clasică, Maria Banuș, George Lesnea, Ion Costin au tradus din Pușkin și Lermontov. Lipsește Însă o antologie a poeziei sovietice, ca și una a poeziei clasice (Ă). Fruntași ai

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Simonov etc. În ce privește poezia clasică, Maria Banuș, George Lesnea, Ion Costin au tradus din Pușkin și Lermontov. Lipsește Însă o antologie a poeziei sovietice, ca și una a poeziei clasice (Ă). Fruntași ai scrisului românesc ca Maria Banuș, Radu Boureanu, Cicerone Theodorescu, Al. Philippide, Cezar Petrescu, etc. au fost antrenați În munca de traducere”. NOTE ȘI COMENTARII 1. Hotărârea ședinței plenare a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român asupra stimulării activității științifice, literare și artistice. În: Scânteia, XVIII, nr. l337, 29

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Beniuc Mihai, Breslașu Marcel, Camilar Eusebiu, Călugăru Ion, Demetrius Lucia, Dragoș Petre, Eftimiu Victor, Gaal Gabor, Popper Jacob, Jebeleanu Eugen, Kirițescu Al., Moraru Nicolae, Nagy Istvan, Mihai Novicov, Pas Ion, Perpessicius, Petre Iosif, Sadoveanu M., Șahighian Al., Stancu Zaharia, Theodorescu Cicerone, Toma A., Vitner Ion. Lucrările de după amiază ale Conferinței: Ședința de după amiază s-a deschis la ora 16.30, sub președinția scriitorului Mihail Sadoveanu. Primul a luat cuvântul tov. Mihail Beniuc, care și-a desvoltat raportul intitulat: Societatea Scriitorilor din

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
primit „Ordinul muncii”; Miron Radu Paraschivescu. - Uneoriăiarna; Iosif Nedelcu. - Unde este unireă; Otilia Cazimir - Îndemn; Virgil Teodorescu. - Versuri; Mihu Dragomir. - Versuri; Ben Corlaciu. - Nelegiuirea; Nina Cassian. - Istorie. În nr. 9: Mihu Dragomir. - Scânteia noastră; Virgil Teodorescu. - Scânteie nestinsă a luptei; Cicerone Theodorescu. - Scânteia; Ștefan Gheorghiu - Rotița; Nina Cassian și Florin Tornea. - Ce larg e cântecul; Aurel Mihai. - Vin apele; Victor Tulbure. - E un sat pe dâmb; M.R. Paraschivescu. - N-am terminat; Vintilă Ornaru. - Mesaj; Mihu Dragomir. - S-a mișcat valea Cara

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Drăgoi)• Cântecul țesătoarei (Suzana Delciu)• Odă ciocanului, Portret de atelier, La moartea unui tovarăș (Cristian Sârbu)• Politehnica muncitorească, La verificare, Suim cu toți (Veronica Porumbacu)• Eleva Ana luptă pentru pace (Valeriu Moisescu, În nr. 4)• Cum a semnat sondorul Popa (Cicerone Theodorescu, În nr. 5)• Cântec dintr-o gospodărie agricolă colectivă: Satul meu, Tractoristul Sanda, Fostul mijlocaș, Zestrea, Recolta, Ședința (Mihu Dragomir, În nr. 6) etc. Să mai răsfoim și Flacăra. De vorbă cu strungul (Nicolae Nasta, În nr. 7)• Laminatoristul

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Ion Șerban, ibidem)• Primul rod (Corneliu Leu, ibidem)• Mai sus de Pietroșița sub Ratei (Victor Tulbure, ibid.) Prășitorii (Ion Zăgan, nr. 22)• Liniște În concediu (Kiss Jeno, În nr. 24)• Mecanicul din S.M.T. (Ștefan Tănase, În nr. 26)• Tovarășul Cazan-dulgherul (Cicerone Theodorescu, În nr. 27)• Pușcături pentru Planul Cincinal (Dragoș Vicol, În nr. 34)• Ilenuța milițiană (E. Frunză, În nr. 36)• Prin slava ta „Scânteie” (Constanța Tudorache, În nr. 38)• Se trezesc sondele la viață (Aurora Cornu, În nr. 39), etc.

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
conținutul și, probabil, conducerea; căci din ianuarie 1950, mențiunea „apare sub conducerea unui comitet de redacție”, va Înlocui informația mai detailată care a apărut cu regularitate, din 1948, pe coperta 1 verso despre comitetul de direcție și despre redactorul-șef (Cicerone Theodorescu). În februarie, Viața Vomânească Își face autocritica, Își ia angajamente, iar Contemporanul Întărește opiniile Luptei de clasă, lărgind și mai mult sfera criticii, comentând, după două luni, un semnal de alarmă tras În Flacăra de George Dan peste care

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
drumul și-l croiește Ca o apă care taie vad». Dar tematica poeziei noastre a devenit tot mai bogată (Ă). A fost și este cântată dragostea nouă (Cântec de spus la armonică, Idilă de Veronica Porumbacu, Cântec pentru nevastă de Cicerone Theodorescu, Gând de Gavril Mihai (Ă). (Ă). Creșterea măiestriei artistice se face simțită (Ă). Astfel Maria Banuș - de pildă, are capacitatea să exprime dragostea pentru viața plăpândă a copiilor. Cum se disting prin mușcătoarea lor ironie (Ă). versuri ca ale

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
bestiale «specialități» fasciste. (Ă). Au apărut În literatura noastră pentru copii și alte cărți care se conduc după principii sănătoase de educație. Sunt realizări de un nivel artistic sporit ca Cei trei voinici, de Al. Corodar, ca Ograda minunată de Cicerone Theodorescu sau Timpul stă pe loc de Octav Pancu Iași. (Ă). Am ales special aceste trei lucrări, pentru că ele, deși sunt cele mai izbutite scrise până acum, arată Încă lipsuri În ce privește puterea lor educativă. (Ă). Povestirea În versuri a lui

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]