3,011 matches
-
v. §II.4.3), proprietate acordată lui de către componenta spiritală a sa, Eul, care nu poate fi ucis niciodată . Adică, omul trăiește, indiferent de ipostaza sa materială ori spirituală, în relație directă cu Universul. Știind că evoluția Universului material este ciclică (v. §II.3.2) este evident că aceia dintre noi care, în momentul colapsului segmentului material al Universului, nu vor fi atins stabilitatea ca suflet, deci în segmentul spiritual al Universului, ca și regnurile inferioare, se vor contopi în acest
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
partea de început a fiecărui capitol sunt prezentate teoriile relevante pentru acea temă și acolo unde a fost necesar, opțiunea teoretică a autoarei acestor rânduri. Câteva exemple: capitolul pe schimbare socială face o prezentare a teoriilor structural-funcționaliste, conflictualiste, evoluționiste și ciclice ale schimbării sociale, expunând totodată și teoriile modernizării, ca și teoriile mai noi în acest domeniu, ce contestă ideea schimbării sociale ca fiind sursă a dezvoltării și progresului social. Subcapitolul legat de tranziție debutează și el cu o discuție asupra
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ce au pretenția de a explica întregul fenomen. Teoriile schimbării sociale sunt și ele de o mare varietate, asemenea definițiilor. Există două mari curente teoretice, cel al schimbării unidirecționale (care poate lua forma progresului sau regresului) și cel al schimbării ciclice. Dacă luăm ca și criteriu de clasificare paradigmele sociologice mari, putem distinge între teorii structural-funcționaliste, tributare concepției organiciste: aici încadrăm toate teoriile sistemice care afirmă că o schimbare într-o anumită parte a societății determină schimbări și în alte segmente
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
acela, că tot oamenii se află și în spatele acestor schimbări de anvergură ale unei societăți. De cealaltă parte, teoriile voluntariste consideră că omul, prin acțiunea și voința lui este motorul schimbării sociale. Într-o altă categorie trebuie să amintim teoriile ciclice ale schimbării sociale, care contestă schimbarea socială ca sursă de progres. Ele sunt așadar esențialmente diferite de teoriile ciclice, evoluția nefiind considerată întotdeauna liniară și ascendentă. Cu originea în lucrările lui Oswald Spengler (1996), teoriile ciclice spun că orice societate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
voluntariste consideră că omul, prin acțiunea și voința lui este motorul schimbării sociale. Într-o altă categorie trebuie să amintim teoriile ciclice ale schimbării sociale, care contestă schimbarea socială ca sursă de progres. Ele sunt așadar esențialmente diferite de teoriile ciclice, evoluția nefiind considerată întotdeauna liniară și ascendentă. Cu originea în lucrările lui Oswald Spengler (1996), teoriile ciclice spun că orice societate are perioade de creștere și înflorire, dar și perioade de regres. Pentru că nu este posibil ca societățile să întinerească
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
trebuie să amintim teoriile ciclice ale schimbării sociale, care contestă schimbarea socială ca sursă de progres. Ele sunt așadar esențialmente diferite de teoriile ciclice, evoluția nefiind considerată întotdeauna liniară și ascendentă. Cu originea în lucrările lui Oswald Spengler (1996), teoriile ciclice spun că orice societate are perioade de creștere și înflorire, dar și perioade de regres. Pentru că nu este posibil ca societățile să întinerească, schimbarea socială nu duce întotdeauna la progres. O altă teorie ciclică clasică a schimbării sociale este cea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
lucrările lui Oswald Spengler (1996), teoriile ciclice spun că orice societate are perioade de creștere și înflorire, dar și perioade de regres. Pentru că nu este posibil ca societățile să întinerească, schimbarea socială nu duce întotdeauna la progres. O altă teorie ciclică clasică a schimbării sociale este cea a istoricului Arnold Toynbee (1997) asupra ciclului de viață al civilizațiilor. Între teoriile ciclice formulate în cadrul sociologiei se încadrează: teoria circulației elitelor a lui Vilfredo Pareto, văzută ca motor al schimbării sociale; și teoria
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de regres. Pentru că nu este posibil ca societățile să întinerească, schimbarea socială nu duce întotdeauna la progres. O altă teorie ciclică clasică a schimbării sociale este cea a istoricului Arnold Toynbee (1997) asupra ciclului de viață al civilizațiilor. Între teoriile ciclice formulate în cadrul sociologiei se încadrează: teoria circulației elitelor a lui Vilfredo Pareto, văzută ca motor al schimbării sociale; și teoria lui Pitirim Sorokin care vede schimbarea socială ca o succesiune ciclică între cele trei tipuri de cultură, senzorială (ce privilegiază
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1997) asupra ciclului de viață al civilizațiilor. Între teoriile ciclice formulate în cadrul sociologiei se încadrează: teoria circulației elitelor a lui Vilfredo Pareto, văzută ca motor al schimbării sociale; și teoria lui Pitirim Sorokin care vede schimbarea socială ca o succesiune ciclică între cele trei tipuri de cultură, senzorială (ce privilegiază valorile materiale, empirice, senzoriale), ideatică (ce pleacă de la premiza că natura realității este spirituală, imaterială și se centrează pe valori ce pot fi întâlnite în diverse religii și filosofii spirituale) și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
legătură informațională cu exteriorul îndepărtat (în afara oamenilor în sine) este televiziunea prin cablu (nu există conexiune la Internet). Timpul se măsoară altfel aici la sat: în funcție de activitățile zilnice, de muncile la câmp sau cu animalele. Este un simț al timpului ciclic și local. Pentru că sunt dependenți de agricultură ca mod de subzistență, oamenii ce populează spațiul rural sunt dependenți de fapt de teritoriu (spațiu) și anotimpuri (timp). Pentru oamenii care locuiesc aici, spațiul continuă să fie spațiu și încă unul încărcat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai importantă sursă de venit este agricultura și creștere animalelor, ambele fiind ocupații profund legate de pământ și sezoniere (realizate după ritmuri naturale). Din acest motiv, în ambele sate apare un atașament puternic față de pământ și un sentiment al timpului ciclic și local. Schimbări de status Statusul locuitorilor celor două sate este în cea mai mare parte a cazurilor, atribuit prin naștere, puțini fiind cei ce reușesc să-și transceandă condiția prin mobilitate verticală sau orizontală. Schimbări ale mobilității Aici se
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
privințe mai dificilă decât cea a președintelui Roosevelt. Primul argument este oferit chiar de natura crizei: financiară. Criza din 1929-1933 a fost o criza "naturală", în principal o criză de supraproducție. Ea a fost provocată de către sistem, în evoluția sa ciclică. Ceea ce a dus la blocaj. Misiunea președintelui Roosevelt a fost să repornească mecanismul. A apelat la stat, pentru că era singurul în măsură să facă oferte de lucrări publice și să deblocheze mecanismul. Putem spune că actuala criză nu este "naturală
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
un declin lent. A doua precizare este următoarea: criza nu a sancționat modelul, ci excesul orientării din ultimii ani, procesul de dereglementare, însoțit de subevaluarea rolului statului. Se știe puțin în legătură cu faptul că dereglementarea de care vorbim este un proces ciclic. Reglementarea activității financiare din America a fost instituită imediat după Marea Depresiune. Prin urmare, apare limpede că și Marea Depresiune a fost amorsată tot de o dereglementare, pe care Roosevelt a simțit nevoia să o înlăture rapid. Economia americană a
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
diferite. El se prezintă mai Întâi ca o condiție de emergență (socializarea), spațiu de dialog și de formalizare (exteriorizarea), loc de Îmbogățire (combinarea) și apoi de concentrare (interiorizarea). Așa cum am văzut mai sus, această kata reia schema emblematică a transformării ciclice a yin-ului În yang. Tacitul interior (Întuneric - yin), agregându-se, progresează și se exteriorizează (lumină - yang), pentru a se interioriza apoi din nou În individ. Ba-ul include o importantă componentă tacită atunci când emoțiile, experiențele, sentimentele și imaginile mentale sunt
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
un instrument specific Managementului Cunoașterii, utilizat pentru a identifica, etapiza și corela secvențele cunoașterii la nivel organizațional. Ca element definitoriu, acest model va fi croit pe specificul mecanismului de absorbție a fondurilor europene. În conformitate cu Modelul SECI, creația este un proces ciclic Între cunoștințele tacite și cele explicite. Cu alte cuvinte, interacțiunea dintre cunoștințele tacite și cele explicite duce la crearea de noi cunoștințe, așa cum se poate vedea În figura 3.4.3. Etapele Modelului SECI sunt: socializarea - acest segment presupune conversia
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
stă în faptul că nu este lesne de exprimat o opinie: iar acel lucru <rămâne> nedeterminat, de vreme ce potrivit aceluia trebuie <ca tirania să se preschimbe> în constituția primă și cea mai bună; căci astfel <ea> ar lua ființă continuu și ciclic”. Opinia lui Aristotel ar trebui analizată însă mai detaliat. El nu spune propriu-zis că ar exista o schimbare circulară istorică, ci tocmai că o asemenea explicație lipsește și că este în principiu nedeterminată. Însă faptul că interpretările moderne au înțeles
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
explicație lipsește și că este în principiu nedeterminată. Însă faptul că interpretările moderne au înțeles că e vorba de o devenire istorică reprezintă nemijlocit o proiecție a spiritului modern prin care se înțelegea că morfologia politică platoniciană descria un timp ciclic, pe deplin explicabil în paradigma antică. În cazul morfologiei lui Aristotel, raportul de sincronie a politicului cu eticul nu are, după cum remarcam, nimic de-a face cu un scenariu istoric, în sensul în care s-ar dezvolta după o filosofie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să fie descriptiv și prescriptiv, să poată fi folosit și pentru a construi, nu doar a identifica un bun om politic. Pentru a depăși impasul, Platon recurge la un procedeu educativ preferat: mitul. Mitul generației de aur sau al mișcării ciclice retrograde este, probabil, unul dintre cele mai puțin platonice (a fost și unicul motiv pentru care dialogul a fost considerat, pentru scurt timp, inautentic), cel puțin pentru poziția care i-o atribuie zeului, de conducător activ și absolut al lumii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cu ea însăși. Astfel, suntem în fața unei viziuni fundamental optimiste a viitorului omenirii, bazată pe ideea de progres. În comparație cu ea, teoriile elitelor apar chiar de la început pesimiste, chiar dacă, înainte de toate, se vor realiste. Concepția acestor teoreticieni despre cursul istoriei este ciclică. În istorie, nu există desăvârșire. Aceleași cauze produc aceleași efecte și nici un proiect de reorganizare socială nu poate elimina necesitatea unei elite conducătoare; în schimb, ceea ce se poate schimba, în bine sau în rău, este felul în care elita conducătoare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
creștere a prosperității. În acest moment „apar forțe noi, ce neutralizează mișcarea”. Ne putem aștepta la un proces invers, atunci când predomină perioadele de stagnare economică (ibidem, § 2310, 2311). Descriind tipurile sociale ale „rentierului” și „speculatorului”, Pareto sugerează insistent că procesul ciclic de circulație a elitelor este dublat de unul de reproducere a elitelor. „Rentierii” nu joacă în această privință decât un rol șters: într-adevăr, ei sunt „foarte ușor de guvernat și de jefuit”. În schimb, „speculatorii” descriși de Pareto apar
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
combinațiilor”. Atunci, începe un ciclu de o mai mare amploare. „Astfel, începe o nouă perioadă, în timpul căreia categoriile învinse revin puțin câte puțin la putere, pentru a fi din nou deposedate, și așa mai departe” (ibidem, § 2319). În această concepție ciclică a istoriei, perioadele de tranziție sunt perioadele de care „speculatorii” profită‚ în sens paretian, pentru a-și pregăti adaptarea la noua ordine socială pe cale de a se naște. Sunt perioade caracterizate prin răsturnări ale valorilor și ale normelor, în care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
anumit punct de vedere, teoria elitelor este mai în concordanță cu concepțiile actuale: în contrast cu optimismul scientist al secolului al XIX-lea, ea se distanțează de ideea de progres moștenită din filosofia Luminilor și se apropie din nou de o concepție ciclică asupra istoriei care pune în evidență niște contraste ale vieții în societate. Pentru clasicii teoriei elitelor, nu există o finalitate a istoriei din care să apară o lume egalitară și o omenire eliberată de adversitățile trecutului. Aceleași cauze structurale produc
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
matrice în care ei își înscriu propria dialectică. Frații și Surorile Spiritului Liber aderă la această schemă a unei lecturi poetico-rațională a Istoriei. în ochii lor, planul lui Dumnezeu nu-i atât liniar, cum susține catolicismul apostolic și roman, cât ciclic. Timpul ce vine răstoarnă reperele și deschide perspectiva abolirii Scripturilor. O inversare a valorilor este indusă și legitimată de această logică ciudată: în timp ce Biserica propovăduiește sărăcia, castitatea și supunerea pentru membrii clerului și pentru credincioși, partizanii Spiritului Liber efectuează o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
tendința să sprijine acele instituții care creează cele mai favorabile constrângeri considerate prin prisma propriilor așteptări. Offe (1996) subliniază că instituțiile încorporează principii normative ale celor care trăiesc în spațiul social ordonat de respectivele instituții. Există o relație reciprocă și ciclică între instituții și normele sociale. Actorii sociali generează și sprijină instituțiile. La rândul lor, instituțiile contribuie la formarea unor agenți sociali capabili să se supună normelor sociale. Instituțiile stabilesc standarde normative și cognitive despre ceea ce este normal, ce trebuie așteptat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
belicoase ale anarhiei - principala țintă a atacurilor lui E.H. Carr; principiile liberale de filosofie a istoriei - și anume viziunea lineară, direcțională și teleologică ce conduce la credința în ideea de progres vehiculată de internaționaliștii liberali interbelici, în opoziție cu perspectiva ciclică a istoriei utilizată de adepții realpolitik-ului; dezvoltarea organizațiilor internaționale ca instrument al creării, menținerii și consolidării păcii la nivel internațional, susținută printr-o politică de dezarmare și respectarea principiului non-intervenției în afacerile externe - acesta din urmă devenit principiu liberal al
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]