908 matches
-
de oră. Se stinge focul și se lasă până a doua zi. ZACUSCĂ DIETETICĂ 6 vinete lungi, 1,5 kg ceapă, 2 kg roșii, 2 kg ardei și gogoșari, 500 ml de ulei, 2 căpățâni de usturoi, o legătură de cimbru și o legătură de frunze de țelină. Se pun pe fundul cratiței roșiile tocate fără pieliță, ardeii, ceapa și usturoiul. Vinetele, curățate de coajă, tăiate cubulețe și opărite în apă cu sare, se scurg și se pun și ele peste
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
cratiței roșiile tocate fără pieliță, ardeii, ceapa și usturoiul. Vinetele, curățate de coajă, tăiate cubulețe și opărite în apă cu sare, se scurg și se pun și ele peste roșii și ardei. Deasupra se adaugă uleiul, sare, piper, pătrunjel și cimbru. Se acoperă cu un capac și se pun la cuptor să fiarbă până se face ca o pastă, iar uleiul se ridică deasupra. Se pune fierbinte în borcane și se capsează, apoi se acoperă și se lasă timp de 48
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Se lasă până devine călduț, apoi se pun ardeii în borcan, se toarnă baițul și se leagă. A RDEI KAPIA PENTRU IARNĂ Ardeii kapia se spală cu apă rece, apoi se pun la borcan, intercalat cu mărar, tarhon, usturoi și cimbru. Soluția se face din 25 l de apă, 1 l de oțet din vin, 5 g piper boabe și frunze de dafin. Se pune la fiert timp de 10 minute, apoi călduță, se pune peste ardei și se leagă bine
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
le dăm la beci. Mirodeniile se pun după gust. CASTRAVEȚI CU ARDEI IUȚI Patru castraveți mari, patru ardei roșii, trei ardei verzi, doi ardei iuți, doisprezece căței de usturoi, 750 ml de oțet, 400 gr. de zahăr, opt fire de cimbru. Se spală bine ardeii și castraveții și se curăță de semințe, apoi se taie fâșii. Ardeii iuți se taie rondele și se curăță de semințe. Oțetul se pune la fiert cu zahăr și cu mirodenii, iar atunci când clocotește se pun
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
rondele și se curăță de semințe. Oțetul se pune la fiert cu zahăr și cu mirodenii, iar atunci când clocotește se pun legumele și se opăresc timp de cinci minute. Le scoatem și le punem în borcane cu două fire de cimbru și semințe de mărar, după care turnăm oțetul deasupra și ducem la cămară. CASTRAVEȚI ÎN OȚET (1) Spălăm castraveți sănătoși, care nu au pete, apoi se pun într-o oală mare peste care turnăm o soluție din apă și puțină
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
din apă și puțină sare, o fierbem timp de două minute și, fierbinte, o turnăm peste castraveți. Îi lăsăm timp de o oră, apoi îi scoatem, aruncăm apa și punem castraveții în borcane, intercalat printre ei, adăugăm frunze de țelină, cimbru, tarhon, mărar, hrean, usturoi, ardei iute, frunze de vișin, câteva boabe de strugure și frunză de vie. După ce se așează în borcane, se pune deasupra o soluție făcută - 1 l de apă și o lingură de sare după gust, o
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
timp de 20 de minute. Lăsăm acoperit la răcit, apoi dăm la beci. CASTRAVEȚI MURAȚI 10 kg castraveți, 6 l de apă, 6 linguri de sare, o lingură de piper, 1 ardei iute, o țelină, 2 morcovi, 2 crenguțe de cimbru, o crenguță de tarhon, mărar, 2 crenguțe de vișin, 4 rădăcini de hrean, o căciulie de usturoi, 100 ml de oțet și o lingură de zahăr. Se pun castraveții într-o oală mare, se toarnă peste ei 7 l de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
zahăr. Se pun castraveții într-o oală mare, se toarnă peste ei 7 l de apă fiartă cu șase linguri de sare, se acoperă cu un capac și se lasă până a doua zi. Se pregătesc borcanele cu mărar și cimbru peste care se pun castraveții în picioare unul lângă altul, iar printre ei se adaugă rozete de morcov, țelină, usturoi și fâșii de hrean. Se aranjează pe rânduri, până se umple borcanul. Prima apă din castraveți se aruncă, apoi 6
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
iar printre ei se adaugă rozete de morcov, țelină, usturoi și fâșii de hrean. Se aranjează pe rânduri, până se umple borcanul. Prima apă din castraveți se aruncă, apoi 6 l de apă se pun la fiert cu sare, piper, cimbru, tarhon, oțet și o lingură de zahăr. Se adaugă deasupra usturoiul rămas, vișinul, frunze de țelină, ardei iute, mărar și hrean. Se toarnă apa fiartă peste castraveți, se leagă cu celofan și se duc la beci. CIUPERCI MURATE 1,5
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
usturoiul rămas, vișinul, frunze de țelină, ardei iute, mărar și hrean. Se toarnă apa fiartă peste castraveți, se leagă cu celofan și se duc la beci. CIUPERCI MURATE 1,5 kg. de ciuperci, 6 căței de usturoi, 2 linguri de cimbru uscat, un litru de oțet din vin, 400 gr. de zahăr, 3 linguri boabe de muștar, 2 linguri boabe de piper, 6 foi de dafin, 500 gr. de arpagic, 2 ardei roșii și 4 ardei verzi. Se pune oțetul în
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
le dăm la beci. MURĂTURI ASORTATE 9 l de apă se fierb cu 300 g sare mare, 100 g zahăr, foi de dafin, piper și boabe de muștar. În borcan, se pun, la fund, mărar, vișin, țelină, frunze de hrean, cimbru, tarhon, câteva căpățâni de usturoi și așezăm zarzavaturile spălate - pepeni verzi mici, gogonele, castraveți, morcovi, felii de țelină, mere, pere, buchețele de conopidă și varză roșie, tăiată sferturi. Se așează estetic, după care turnăm peste ele apa fiartă clocotită. Se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
așează o tulpină de mărar uscat, 2-3 frunze de țelină, 2-3 crenguțe de vișin, iar deasupra se așează pătlăgele șterse bine; printre ele se așează hrean, căței de usturoi și frunze de țelină. Deasupra se pun usturoi, hrean, mărar și cimbru. Peste ele se pune un lichid făcut din 5 l de apă, 5 linguri de sare, o lingură de piper, o lingură de boabe de muștar, 5 linguri de zahăr și 2 foi de dafin. Se fierbe timp de douăzeci
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
mulțime de plante și-ar datora existența sângelui scurs pe pământ din trupurile diverșilor zei, demoni sau eroi mitici. Din sângele dracului a răsărit tutunul, din sângele zeului Atis - violetele, din cel al lui Prometeu - ierburile magice, din sângele coribanților - cimbrul, din sângele lui Hiacint și Ajax - irisul ș.a.m.d. (vezi mai ales 66, pp. 353-358). De altfel, toate aceste legende își află motivația în valențele fertilizatoare, de „germene al vieții”, acordate sângelui. Vezi riturile de stropire cu sânge în vederea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un nas atât de inteligent. Și își lovi ușor nasul cu degetul arătător. — Nu era nici o mirodenie pe care nu o putea identifica. Cea mai slabă adiere de miros de cârnați, a oricărei mâncări și putea să îți spună. Paprika, cimbru, rozmarin, nucșoară. Nu conta cât de multe erau și cât de exotice. Domnul van Pels le știa pe toate. Era foarte sensibil. Nici o asemănare cu bărbatul anost din piesă. Uitasem și de nasul lui. Dar îmi aminteam oare de ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
opreau în drum la magazinul de brânzeturi al lui Jean Philippe. Cam în vremea aceea, Dominique începu să-l viziteze din ce în ce mai des pe Auguste, contabilul, cărând în sacoșa atâr nată de ghidonul bicicletei, din care se ițeau sfioase legături de cimbru și pătrunjel, catastife groase, legate cu panglică ruginie. Afacerea începuse să meargă prost. 12. Noi În acest timp, Omalissan... Mai lasă-mă cu Omalissan! De ce te tot întorci în Sud? De ce atâta obsesie regresivă? Pentru că acolo mi-ar fi plăcut
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
bun, și te-om mulțumi după cum se cuvine și cum sîntem noi obișnuiți! Și plecară. Hangiul, bucuros de așa mușterii, dete în grabă bucătarului cele aduse, iar acesta găti crapul pescărește: cu untdelemn din belșug, cu sare și piper, cu cimbru, foi de dafin și usturoi tocat, și cu felii de lămâie și roșii pe deasupra, ca să-i dea mai mult gust. Când se-ntoarseră pungașii, peștele se răcise cum trebuia și era tocmai bun de mâncat. De pofta lor de mâncare
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
necăjiți. Sărac dar bogat în dragostea și respectul celor din jur. De câteva zile nu mai putea mânca iar ce mânca dădea afară. Ai lui credeau că îl vor pierde. Dar n-a fost să fie așa fiindcă snopul de cimbru pe care l-am sacrificat pentru ceaiuri plus alte câteva plante l-au scos din necaz. Dis-de-dimineață, în locul cântatului de cucurigu, m-am trezit cu bătăi zrdavene la ușă, apoi la geam. Mort am fost și iată c-am înviat
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
profesorul naviga într-o ecuație cu 7 necunoscute; Maria Oltea, mama mușatinului, repeta după o poezie de Bolintineanu. În camera de gardă, Dumnezeu scria rețete instant de îndulcit întunericul după toate gusturile: rețete cu miros verde a iarbă de coasă cimbrul îmbiba memoria ceaiului fără zahăr; rețete alb-negru fotografie de bun rămas înrămată pe cruce; rețete în doză unică atârni somnul de grindă, la celălalt capăt, din câteva petice, reconstitui absența. La 22, se închideau ușile, se trăgeau obloanele, se lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
din fier forjat. Este și o bucătărioară îmbrăcată în același soi de lemn de culoare deschisă. Din ea se iese spre curtea din spate, plină de miresmele sărate ale mării și de parfum de rozmarin sălbatic, de salvie și de cimbru. Jake se duce glonț să ude ghivecele cu busuioc de pe pervazul bucătăriei, în timp ce eu merg să explorez restul casei. La etaj este o baie adorabilă și o cameră de oaspeți, dar în camera noastră, care e la mansardă, se ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
materiile lor reci cât și despre neștiința caldă din capetele noastre pleșuve, bune pentru biliardul dracilor în Iad! Mă zbăteam noaptea în patul prea mic pentru trupul meu care crescuse dincolo de pereții camerei până aproape de gardul casei noastre de pe strada Cimbrului nr. 2 din cartierul Chercea, nu departe de linia ferată, cu lumini albastre și roșii, traversele unse cu motorină, peste ele săream din două în două, cu speranța de a mă îndepărta cât mai mult de școala aflată câteva macazuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
reci. Și ca să ni se demonstreze că noi nu știam nimic și ei TOTUL, profesorii au bifat pe calendar zilele în care vor avea loc tezele, locația și, desigur, echinocțiul. Toceam, toceam, rupt de lume în chilia mea din strada Cimbrului numărul 2, Cartierul Chercea, încât îi auzeam și pe piloți pe deasupra casei trecând spre război: Vezi, acolo e un băiat care învață degeaba. Atunci putem să prăbușim o bombă! zicea celălalt. Nu, îi răspundea în șoaptă pilotul-șef, pentru că din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
aproape și de școală și de casă, acolo viețuiau visurile tot cu ochii la plecare. Unul spunea vino, altul spunea du-te, dar de fiecare dată drumul ducea fie spre școală, fie spre casă, eu în Cartierul Chercea pe strada Cimbrului nr. 2, Gustav, undeva pe bulevardul Karl Marx, vizavi de Mioara Alimentară, aproape de Dunăre. Parcă trăiam un vis care nu se mai sfârșea. Dar realitatea visa că sunt elev, cu Gustav colegul de bancă, împreună cu o șleahtă de netrebnici la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
muncă patriotică”! Pe grătar sfârâiau un crăpuștean și câțiva carași cât palma iar el strângea cu grijă lansetele, așezându-le În cort. Ca de obicei, lăsă În apă doar două lansete pentru crap. La lumina lanternei pregăti o saramură cu cimbru și ardei iute pe care o mâncă Încet. La cincizeci de pași era un alt cort cu doi pescari pe care Îi cunoștea bine. Urmărea lumina mașinilor care treceau rar și Încerca să-și imagineze locurile acoperite de noaptea fără
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
și „o îmbătare de exaltații vitale”,sună dramatic pentru pastelul citadin: „Afară suflă vântul și ploaia bate-n geamuri,\ Și nori sporesc pe bolta ca zdrențuite flamuri,\ Mor macii-n lac de sânge pe margini de răzoare,\ Și plânge firav cimbrul și gingașa cicoare...”. Turistul enigmatic va mai petrece încă douăzeci de ani departe de oraș. Vizitatorii din sudul țarii recunosc că este cel mai mare oraș din acest județ. Industria alimentara și industria ușoara sunt prospere.Medicina e bine reprezentată
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
agheasmă, plapumele, macaturile și păturile, primite în dar la nuntă, costumele ei și ale bărbatului, hainele cele noi ale copiilor. Apoi, trecu la icoanele așezate spre răsărit, merse la vatra focului, traversă tinda, rece, cu miros de pere, mentă și cimbru, și începu a uda, bolborosind rugăciuni învățate de la bunica Nastasia, lavița, șervetele, chiupul de umplut borș, împinse motanul spre cuptor și se repezi, afară, în bătaia vântului, spre a alunga duhurile rele de la țarcul oilor și din grajdul, care adăpostea
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]