1,029 matches
-
a impune o imagine a onorabilității, alta excesiv de dinamică și de spontană pe parcursul călătoriei. Stareța nu vorbește niciodată în acele pauze care se fac între povestiri. Harry Bailly, hangiul, dă dovadă de o politețe excesivă atunci când o invită pe reprezentanta cinului monahal să-și rostească povestirea, este delicat cu persoana ei. Pe de altă parte, târgoveața devine cea mai limbută dintre pelerini. Rostește cel mai amplu prolog, cu tentă vădit autobiografică, 488 Ibidem. (trad. n.) 489 Ibidem. (trad. n.) 490 Carolyn
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Iar acest aspect ne-a determinat să o încadrăm în tipologia donnei demonicata, însă, ca și alte personaje feminine din această categorie umană, nu este malefică, ci doar coruptă și superficială, Chaucer manifestând o vădită simpatie față de acestă reprezentantă a cinului monahal. Portetul celei de-a doua maici nu este, din păcate, conturat de către narator, bănuim doar că, făcând parte din suita stareței, a împrumutat ceva din preocupările acesteia. Incipitul povestirii ei este în aceeași notă moralizatoare, ea condamnă lenea, văzută
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
vremii, iar cuvintele rostite de maică nu pot fi decât o intenție ironică a autorului de a critica clerul chiar prin propriile sale cuvinte. Urmează o invocație către Maica Domnului, o rugăciune adresată ei. Este evident că aceste membre ale cinului monahal se înscriu pe un traseu normal, acela al discursului religios, dar am putea vedea aici și o aspirație spre puritate, spre o inocență pierdută. Călugărița din suita stareței este o persoană instruită, oferă ascultătorilor o poveste despre o donna
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mai savuroase imagini și situații, delectând cititorul, portretizându-i o societate guvernată de promiscuitate, de decadență.533 Ceea ce li se impută oamenilor Bisericii este tocmai neglijarea, dacă nu abandonarea totală, a voturilor monahale depuse de bună voie, o dată cu intrarea în cinul monahal sau cu primirea tainei hirotoniei: supunerea voii proprii în fața lui Dumnezeu sau a unui superior ierarhic, celibatul și abstinența, rugăciunea și sărăcia. Înmulțirea călugărilor cerșetori, 530 Thomas G. Bergin, op. cit., p. 164. (trad. n.) 531 Lucy Hardy, art. cit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mai multe ori, cum știe mutul călări”539), care se amuză pe seama exploatării sexuale a bărbatului, devenit bogat în odrasle, atunci când, la bătrânețe, s-a întors în satul natal. Concupiscența este cu atât mai hilară cu cât poftele celor din cinul monahal se îndreaptă spre femeile căsătorite, atentând, în acest caz, și la unitatea și sacralitatea instituției familiei, pe care acceptă să o mineze în vederea propriilor interese. Exemplele sunt numeroase și stârnesc de fiecare dată o undă de veselie. În povestirea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cea reliefată în mod evident: un călugăr („greu de cap, sărmanul” 552 ), dând crezare vorbelor iscusit întocmite ale unei femei, devine un adevărat intermediar pentru ea, aducându-i în brațe ibovnicul dorit. O singură dată în Decameron un membru al cinului monahal, un abate de Cluny, este privit cu admirație, fără ironie, pentru că se dovedește recunoscător față de un tâlhar care l-a ajutat să se vindece de boala de stomac ce îl chinuia, omul Bisericii înnobilând persoana care s-a dovedit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
vin din mitologie, sunt mai puțin veridice: „În strai bogat, frumoasă peste poate,/ și-atât de proaspătă, cu ochii-n floare,/ Că de șiar fi dorit Cel-bun și-mare/ Iubire caldă, bună, credincioasă,/ Plină de farmec, blândă și frumoasă,/ Pe cin’ să fi iubit decât pe ea?/ Mai potrivită zău că nu găsea.”688 Este 686 Geoffrey Chaucer, Legenda..., p. 209. 687 Ibidem, p. 218. 688 Ibidem, p. 219. 188 prea posesivă față de Enea, mult prea radicală în dorințele ei sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
osebire nu-i/ Între o soață din slăvită casă/ Ce e cu trupul însăși păcătoasă,/ și-o fitecine - de se-ntâmplă așa/ Că amândouă calcă-alături -/ Cât cea de neam, adică cea dintâi,/ Se va chema aleasă inimii,/ Iar celeilalte, fără cin și stare,/ Ibovnică îi zic sau țiitoare./ Dar știe orice om cu mintea trează/ Că una decât alta nu-i mai brează.”1042 Geoffrey Chaucer nu-și exprimă, decât arareori, în mod direct intențiile, „se portretizează pe sine ca un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de biserici și dezvoltarea învăț ământului teologic. Reînființarea Episcopiei Hușilor a însemnat revigorarea instituției spirituale și a ... Seminarului Teologic de la Huși. De câțiva ani buni, Prea Sfântul Părinte Corneliu (de pe 29 iunie 2009, episcop) a condus ca vicar cu autoritate cinul preoțesc și poziționarea clerului în fața comunității. Credem că Biserica din județ (formulă generalizantă) este cea mai profitabilă și exactă intreprindere economică (chiar cu elemente de evaziune fiscală). Atâtea donații din partea politicienilor și a enoriașilor s-au concretizat prin drumuri de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
colecții întregi din cărți și reviste, biblioteci întregi chiar, se dădeau subvenții iar în unele licee elevii cotizau între ei în folosul bibliotecilor, existând fonduri în folosul bibliotecilor adunate din serbările organizate în acest scop și se spera că dacă, cin eva, ar interveni pe lângă consiliile comunale și județene, nu s-ar găsi nici unul care să nu se grăbească în a veni în ajutorul cul turii generale pe această cale. Cum se dădeau spre consultare cărțile bibliotecilor școlare la acea vreme
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
amînduror. REGAN: Nu ne-nvăța tu datoria. GONERIL: Vezi Să-ți mulțumești pe soț, ce te-a cules Că pe-o pomană. S-asculți te-ai zgîrcit, Si meriți lipsa care te-a lipsit. CORDELIA: Timpu-arăta-va viclenia ce-a ascuns; Cin' coperă greșeli, rușinea-l ia în rîs. Să propășiți. FRANȚA: Hai, mîndră mea Cordelia. (Ies regele Franței și Cordelia) GONERIL: Sister, it is not little I have to say of what most nearly appertains to uș both. I think our
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
acum ești un zero fără cifre. Eu sînt mai mult decît tine: eu sînt un bufon, tu nu ești nimic. (Către Goneril) Da, bine, am să-mi țin limba: așa-mi poruncește fața ta, cu toate că nu zici nimic. Hm! Hm! Cin' nici miez nici coaja n-o păstra, Plictisit de toate,-i va lipsi ceva. (Arătîndu-l pe Lear) Uite-o păstaie de mazăre fără boabe. GONERIL: Nu doar nerușinatul tău bufon, Dar și-alții din obraznica-ți suita Mereu cîrtesc, se
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
cea mare urca, las-o să te tragă după ea. Cînd un înțelept are să-ți dea un sfat mai bun, dă-mi-l pe-al meu înapoi: n-aș vrea să-l urmeze decît pungașii, pentru că-l da un nebun. Cin' slujind, cîștigul cată Și se face-a asculta, -Mpachetează cînd e zloata Și-n furtună te-o lasă. Dar eu adast, cu nebunul rămîn, Las' să fugă cel înțelept; Pungașul devine un fugar nebun, Nu nebunul pungaș, ce-i drept
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
la porți Contra intrării-mi. Tu mai bine-ți știi A firii datorie și ce-i leagă pe copii, Purtări alese,-al mulțumirii drept. Jumatea de regat tu n-ai uitat Ce-ți dăruit-am. REGAN: Sire, la obiect. LEAR: Cin' mi-a pus omul în butuci? (Se aud trîmbițe) CORNWALL: Ce trîmbiță-i? REGAN: O știu, e-a sorii; -adeverește scrisă C-o fi-n curînd aici. (Intra Oswald) Is your lady come? LEAR: This is a slave, whose easy borrowed
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
the wolf and owl, Necessity's sharp pinch. Return with her? Doamna-ți sosi? LEAR: Asta-i slugoiul ce și-a luat mîndria Din trecătoarea grație-a stăpînei. Să-mi piei, rîndaș, din ochi! CORNWALL: Ce vreți să spuneți? LEAR: Cin' pusu-l-a-n butuci? Regan, eu sper Că n-ai știut. (Intra Goneril) Cin' vine-aici? O, zei! De-aveți drag de bătrîni, de blînda-vă domnie Sfințește ascultarea, și-înșivă sînteți Vechi, m-apărați; veniți jos, luați-mi partea. (Către Goneril) Nu
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-ți sosi? LEAR: Asta-i slugoiul ce și-a luat mîndria Din trecătoarea grație-a stăpînei. Să-mi piei, rîndaș, din ochi! CORNWALL: Ce vreți să spuneți? LEAR: Cin' pusu-l-a-n butuci? Regan, eu sper Că n-ai știut. (Intra Goneril) Cin' vine-aici? O, zei! De-aveți drag de bătrîni, de blînda-vă domnie Sfințește ascultarea, și-înșivă sînteți Vechi, m-apărați; veniți jos, luați-mi partea. (Către Goneril) Nu ți-e rușine să privești la barbă mea? O, Regan, poți s-
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
thou bloody hand, Care cu două-urgii de fete ați unit A' voastre-n cer născute-oștiri contr-unui cap Bătrîn și alb că ăsta. Oh, e odios! BUFONUL: Cine are o casă unde să-și pună capul, acela are scaun la cap. Cin' vrea a se căsători Far capu-i s-aibă casă, Cap și pe sine-o prăpădi: Calicii la-nsurat se-ndeasă. Cin' pentr-un deget de picior Cît pentru inimă-ar lucra, Mizeria-și va strigă de zor, Somnul pe veghe va
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
că ăsta. Oh, e odios! BUFONUL: Cine are o casă unde să-și pună capul, acela are scaun la cap. Cin' vrea a se căsători Far capu-i s-aibă casă, Cap și pe sine-o prăpădi: Calicii la-nsurat se-ndeasă. Cin' pentr-un deget de picior Cît pentru inimă-ar lucra, Mizeria-și va strigă de zor, Somnul pe veghe va schimba. Pentru că n-a existat vreodată-o femeie frumoasă care să nu se strîmbe-n oglindă. (Intra Kent) LEAR: Nu, am
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
nu își face trăi pe limbă Și nici pungașii-n gloata nu se plimbă, Cînd cămătarii banii-n cîmp și-i socotesc Și curve și codoși biserici construiesc, Atunci al Albionului regat Va fi cu totul tulburat. Veni-va vremea, cin' va trăi va vedeare, Cînd mersul va fi făcut pe picioare. Aceasta profeție o va face Merlin, fiindcă eu trăiesc înainte de timpul lui. (Iese) SCENĂ 3 (O sală în castelul lui Gloucester. Intra Gloucester și Edmund) GLOUCESTER: Vai, vai, Edmund
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
nobil; fiindcă este un cavaler nebun acela care-și vede fiul nobil înainte de-a fi el. LEAR: O mie cu frigări roșite-n foc Se năpustească șuierînd pe ei! EDGAR: Spurcatul vrăjmaș mă musca de spate. BUFONUL: E nebun cin' se-ncrede în blîndețea unui lup, în sănătatea unui cal, în dragostea unui fiu sau în jurămîntul unei tîrfe. LEAR: Așa va fi, le dau în judecată. (Lui Edgar) Vino, te-așază, prea-nvățate jude. (Bufonului) Tu, înțelept domn, stai aici
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
vedeam. Se-arată-ades: La bine ești prea sigur, lipsurile Se dovedesc folos. -O, drag fiu Edgar, Hrana mîniei tatălui mințit, Dacă-aș putea trăi doar, să te-ating, Aș spune că am ochi iar! BĂTRÎNUL: Cine e? EDGAR (Aparte): O, zei! Cin' poate spune: -Mi este cel mai rău"? Mai rau mi-e că oricînd. BĂTRÎNUL: E Tom, bietul nebun. EDGAR (Aparte): Dar mai rau poate-a-mi fi; nu-i cel mai rău, Cît timp putem a spune: "-I cel mai
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mea mai potrivit Decît pentru a ei. Restu-nțelegi. Dacă-l găsești, te rog dă-i asta, Și cînd stăpîna-ți îți ascultă-aceste, Spune-i să-și bage mințile în cap. Cu bine, dar. De-auzi cumva de orbul trădător, E avansat cin' ne-o scăpa de el. OSWALD: Would I could meet hîm, madam! I should show What party I do follow. REGAN: Fare thee well. Exeunt. SCENE VI Fields near Dover Enter Gloucester and Edgar. GLOUCESTER: When shall I come to
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Hai la-nchisoare; singuri Noi doi cînta-vom că în cușcă păsări; De-mi ceri blagoslovirea,-ngenunchez Și-ți cer iertare; vom trăi așa, Rugîndu-ne, cîntînd, povești spunînd, rîzînd La fluturii-aurii, vom asculta sărmani Vorbind de curte;-om sfătui cu ei Cin' pierde, cin' cîștiga, intră, iese: Vom lua asupra noastra taină lumii, Ca-ai zeilor spioni, și-om dăinui văzînd, Închiși, ligi și partide-a' celor mari În flux, reflux cu luna. EDMUND: -I luați de-aici! LEAR: Pe-asemenea jertfiri
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-nchisoare; singuri Noi doi cînta-vom că în cușcă păsări; De-mi ceri blagoslovirea,-ngenunchez Și-ți cer iertare; vom trăi așa, Rugîndu-ne, cîntînd, povești spunînd, rîzînd La fluturii-aurii, vom asculta sărmani Vorbind de curte;-om sfătui cu ei Cin' pierde, cin' cîștiga, intră, iese: Vom lua asupra noastra taină lumii, Ca-ai zeilor spioni, și-om dăinui văzînd, Închiși, ligi și partide-a' celor mari În flux, reflux cu luna. EDMUND: -I luați de-aici! LEAR: Pe-asemenea jertfiri, Cordelia, Zeii-înșiși
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
asupra noastra taină lumii, Ca-ai zeilor spioni, și-om dăinui văzînd, Închiși, ligi și partide-a' celor mari În flux, reflux cu luna. EDMUND: -I luați de-aici! LEAR: Pe-asemenea jertfiri, Cordelia, Zeii-înșiși pun tămîie. Te-am găsit? Cin' despărți-ne-o, jar din cer s-aducă, Cu foc ne-alunge că pe vulpi. Dar șterge-ți ochii; Lepră să roada pielea lor și carnea, Pîn' să ne facă-a plînge;-i vom vedea murind De foame-ntîi. Să mergem
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]