544 matches
-
următoarele societăți comerciale din raza de difuzare a săptămânalului nostru: „Siderurgica“ S.A. , „Electrosid“ S.A. , „Mecanica Sider“ S.A. , „Construct Sid“ S.A. (toate din Hunedoara), „Sidermet“ S.A. Călan, „Caromet“ S.A. Caransebeș, U.C.M.R. și Combinatul Siderurgic - ambele din Reșița. ( I. B.) Cinematecă Cinemateca „Mihai Popovici“ a Casei de Cultură a municipiului Arad își reia activitatea duminică, 30 noiembrie, la ora 19. Proiecțiile nu vor mai fi găzduite de C.C.M.A. , ci de Clubul „Frontiera“ de pe strada Unirea. ( N. I.) „Cupa Aradului“ Sâmbăta trecută, s-
Agenda2003-48-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281780_a_283109]
-
conform unui model occidental) este mai degrabă o realitate statistică și prea puțin o realitate în sine. Să probăm, însă, aceste constatări empirice prin exemple cinematografice. De la Pianistul lui Roman Polanski ( pe marile ecrane) la Caligula lui Tinto Brass ( la Cinemateca Romană), de la Orele la Frida ( ambele în cinematografe), de la O dramă la vînătoare în regia lui Emil Loteanu ( din nou la Cinematecă) la acest Al naibii tratament, toate reprezintă probe solide că normalul nu există, nu reprezintă o opțiune, ci
În căutatrea sentimentelor pierdute by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/13719_a_15044]
-
empirice prin exemple cinematografice. De la Pianistul lui Roman Polanski ( pe marile ecrane) la Caligula lui Tinto Brass ( la Cinemateca Romană), de la Orele la Frida ( ambele în cinematografe), de la O dramă la vînătoare în regia lui Emil Loteanu ( din nou la Cinematecă) la acest Al naibii tratament, toate reprezintă probe solide că normalul nu există, nu reprezintă o opțiune, ci în cel mai bun caz o iluzie. Normalitatea abolită la nivel istoric în Pianistul și Caligula unde aplatizarea sentimentelor ori violența devin
În căutatrea sentimentelor pierdute by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/13719_a_15044]
-
imediat de după '89, o perioadă pe care cinefilii și-o amintesc ca pe o stare de grație. Difuzează, e drept, la ore înaintate, filme "hard-liner"de artă, pe care nu speram să le văd altfel decât în festivaluri, retrospective sau cinemateci. Rog, respectuos, țineți-o tot așa.
Topul dezastrelor cinematografice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11214_a_12539]
-
una dintre cele mai strălucitoare prezențe pe un culoar tineresc, liber și oarecum boem al Timișoarei culturale. Proiectele sale - adevărate bijuterii - atrag publicul, făcându-și-l complice: Transportul ieșit din comun (poezii lipite în tramvaie și troleibuze, întru deliciul călătorilor), cinemateca de artă, fluturi de hârtie pe stradă, serate muzicale... Următorul proiect al fundației are ca generic Temă și variațiuni și ca erou un artist... multitalentat: Romeo Ioan, actor al Teatrului Național Timișoara și satiricoportretist plin de umor. El propune în
Agenda2005-11-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283473_a_284802]
-
variantă inițială de nouă ore, tăiată apoi la una de șase și, în final, la una de trei ore și. Ce pot să spun e că filmul de închiriat are mai multe minute decât cel care se poate vedea la cinematecă. Genul de DVD e complet "occidentalizat", conținând un interviu, imagini de când s-a filmat pelicula, galerie foto etc. Pe de altă parte, am inserat un "cred eu" pe când vorbeam de versiunea necenzurată a filmului deoarece criticii anglo-saxoni vorbesc de 8
Festin pe VHS/DVD by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11821_a_13146]
-
metal ce poate avea și strălucirea epatantă a modernității și patina nobilă a tradiției. Mai ales că, în mod cu totul original, această manifestare a generat un puternic organism ce mai include un festival pentru copii, o complexă bibliotecă, plus Cinemateca Ontario - care și-a serbat a 10-a aniversare. Asimilînd cu dezinvoltură revoluția digitală, selecția autohtonă a pornit de la o ofertă substanțială de 113 lungmetraje și 353 scurtmetraje. "Important este să ai talent și să dorești să comunici ceva lumii
Toronto, ediția "de argint" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16704_a_18029]
-
mai multe titluri din vasta filmografie de aproximativ 60 de scurt-metraje și 40 de lungmetraje de ficțiune. Apelînd la HBO, canalul de televiziune care a recondiționat cîteva din peliculele lui Negulesco realizate la Compania Warner, s-a putut oferi abonaților Cinematecii Române un prim program "Lumea cineastului: filme, locuri, personalități", care asociază operelor sale și alte producții cinematografice. Cinematograful fiind - după spusa maestrului - "cel mai formidabil vis de libertate cu care a fost vreodată binecuvîntată omenirea". Cum a înțeles Jean Negulesco
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
regie). Tiparele melodramei "clasice" sînd dinamitate cu elementele emoției propriu-zise: sensibilitatea și delicatețea. Notațiile psihologice sînt săvîrșite cu mijloace filmice subtile, îndeosebi prin prim planurile în care portretistul desăvîrșit pe ecran ca și pe simeză excelează (vezi expoziția din foaierul Cinematecii Române "Grafică și fotografie" sau pliantul editat de ANF). Ingratitudinea umană se decantează în esențe tari din istoria tristă a unei surdo-mute ce are norocul să fie ajutată de un medic, care o învață să comunice, dar și nenorocul să
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
are acum numărul de telefon 241 424. ( I. B.) l Marți, 6 mai, de la ora 16, la Casa „A. Müller-Guttenbrunn“, prof. Luise Finta va conferenția în limba germană despre Alexander Tietz. ( S. P.) l Miercuri, 7 mai, de la ora 20, cinemateca Gong Club va prezenta filmul american „Jesus Christ Superstar“ (1973), după opera rock omonimă. ( I. B.) l Bancnotele de 50 000 lei - emisiunea 1996 - și cele de 10 000 lei - emisiunea 1999 - care au fost scoase din circulație din data
Agenda2003-18-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280969_a_282298]
-
și Leon Volovici, doi intelectuali care nu mai au nevoie de vreo prezentare, au pus la punct una dintre cele mai performante instituții culturale pe care le-am văzut vreodată: Cercul Cultural de la Ierusalim. Geniul organizatoric al lui Costel Safirman (Cinemateca din Iersualim - care găzduiește și Cercul Cultural - funcționează după ideile sale și este, în sine, un imens centru cultural cu săli de cinema, bibliotecă de cinema, videotecă, săli de cursuri și chiar un bistro - este un model de eficiență și
Memorie și cultură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9626_a_10951]
-
premieră" (p. 100). Pe lângă evocarea instituțiilor evreilor din România (teatru, școli etc.) întâlnirile de la Cercul Cultural de la Ierusalim au fost dedicate omagierii unor importanți scriitori evrei originari din România sau prezentării cărților diverșilor scriitori români aflați la Ierusalim. Publicul de la Cinematecă a avut șansa, în felul acesta, să cunoască activitatea și personalitatea unor importanți oameni de cultură din Israel și din România: Virgil Duda, Josef Eugen Campus, Al. Mirodan, Nae Caranfil, Sandu Mendrea, Mariana Mihuț, Ion Caramitru, Eran Sela, Lia König
Memorie și cultură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9626_a_10951]
-
Valerian Sava După euforia festivalurilor din toamnă și din pragul iernii, cu filme britanice, franceze, italiene, finlandeze și maghiare - plus un ciclu helvet inițiat la Cinemateca Română înainte de completa pedeserizare a staff-ului - 2002 ne întîmpină cu dușul rece al scorului sub care e strivit filmul european în repertoriul curent al cinematografelor autohtone. Un scor bucureștean mai expresiv decît oricînd, în a doua jumătate a lunii
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
cu dușul rece al scorului sub care e strivit filmul european în repertoriul curent al cinematografelor autohtone. Un scor bucureștean mai expresiv decît oricînd, în a doua jumătate a lunii ianuarie, de o perfecție cifrică absolută (exceptăm filmele programate la Cinematecă și la casele de cultură străine): 33-3 (cifra din urmă include și un film românesc - bineînțeles de Sergiu Nicolaescu, cum sînt și toate producțiile locului difuzate de TVR 2, și, se subînțelege, nu din producția actuală, ci furnizat de arhiva
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
Aleksandr Nevski • Pe aripile vîntului Tudor Caranfil (n. 1931, Galați), absolvent al Facultății de Filosofie din București în 1957, este critic și istoric de film, realizator de emisiuni TV. În anii ’60 a inițiat „Seara prietenilor filmului”, prima formă a Cinematecii române. Este invitat permanent al Festivalurilor de la Cannes și de la Berlin, unde a fost, în numeroase ediții, membru în juriul FIPRESCI. Participă la diferite festivaluri românești și interna¬ționale de film, precum cele de la Karlovy Vary, Oberhausen, Namur, Cottbus, Kiev
Istoria cinematografiei în capodopere, la Bookfest () [Corola-journal/Journalistic/69905_a_71230]
-
29. 11-4. 12 - În căutarea lui Nemo - SUA - premieră; 5-6. 12 - Medalionul - SUA - premieră (12, 14, 16, 18, 20, 22); Studio-Eurimages: 29. 11-4. 12 - Curierul - SUA-Franța - premieră; 5-6. 12 - Fetele din calendar - Anglia (14, 16, 18, 20, 22); 1. 12 - Cinemateca (22); 5-6. 12 - Desene animate: Cartea junglei 2 - SUA (12). LUGOJ: Victoria: 29. 11-4. 12 - Lara Croft: Tomb Raider 2 - SUA - premieră; 5-6. 12 - Călugăr anti-glonț - SUA - premieră (16, 18, 20; j - închis). SÂNNICOLAU MARE: Select: 29-30. 11 - Cu cărțile
Agenda2003-48-03-timp () [Corola-journal/Journalistic/281781_a_283110]
-
erați "lucrător ANF", v-ați fi imaginat amploarea pe care o va lua degradarea instituției?... La începutul anilor ^70 credeam că nu este decît un pas - e adevărat dificil - pînă ce Arhiva noastră de Filme să atingă standardele și performanțele cinematecilor europene pe care le cunoscusem. După întoarcerea de la stagiul efectuat la Bruxelles, "mi s-a dat peste mîna"; și nu doar de stăpînire, ci și - surpriză! - de către unii colegi care m-au socotit "nebun" în pretențiile mele: "La noi nu
Chestionar cu gripă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18142_a_19467]
-
în marea competiție. Așa se și explică numărul de premii din cariera sa, dobândite aici, ale juriului sau pentru regie, actori, plus trei ale criticii internaționale. Uzak, Climate, Trei maimuțe, A fost, odată, în Anatolia fac parte din repertoriul tuturor Cinematecilor care se respectă. A trecut pe lângă Palme d'Or de mai mult ori. De ieri de la ora șase și mai bine, de când am părăsit sala, mulți dintre critici cred că acum, maestrul cinematografului turc, greu de imitat de mai tinerii
Cannes 2014: Am auzit, deja, foșnetul unei Palme d Or by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/62234_a_63559]
-
noul director al instituției, dl asist. univ. Cosmin Pleșa, numit în această funcție după dispariția fulgerătoare a celui care de-a lungul anilor a fost prietenul și susținătorul studenților din centrul universitar timișorean, Antonie Vlad. Planurile instituției vizează înființarea unei cinemateci de artă, amenajarea unui club de muzică, a unei discoteci, a unei săli de întreținere, care să practice prețuri pe măsura posibilităților financiare ale studenților și multe altele, însă deocamdată, fondurile alocate de Autoritatea Națională pentru Tineret - de care depinde
Agenda2005-06-05-generala 9 () [Corola-journal/Journalistic/283364_a_284693]
-
Și nu atât prestația lui Leonardo DiCaprio interesează, cât cea a lui Danny Boyle. Mai ieri tânăr furios al new free cinema-ului britanic, care cucerea premiile BAFTA unul după altul pentru Shallow Grave/ Mormânt descoperit (prezentat cu succes la Cinemateca Română) și pentru Trainspotting, dar care și-a coborât ștacheta încă de la A life Less Ordinary/ O viață mai puțin obișnuită, încercând să-și schimbe condiția de outsider cu cea de fabricant de blockbuster. Căci așa ceva s-a dorit Plaja
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
lumii cinematografice. Este cea mai cunoscută voce care dubla filmele de pe casetele video din perioada anilor '80-'90, motiv pentru care, Dan Negru a întrebat-o dacă este adevărat faptul că a câștigat o avere din dublarea producțiilor americane: „La cinematecă, dublarea unui film costa 60 de lei, dar când m-am dus să negociez am cerut 100 de lei, iar doamna de acolo mi-a zis că îmi dă 200. Având în vedere că un drum cu taxi-ul de la
Margareta Nistor dezvăluie câţi bani câştiga din dublarea filmelor by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81271_a_82596]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Critic de film de notorietate, Ron Holloway este cofondator al Centrului de Studii de Film din Chicago și al Cinematecii din Cleveland. Stabilit în urmă cu 30 de ani la Berlin, devine corespondent la Variety, Hollywood Reporter și Moving Pictures International. Colaborează de asemeni cu Financial Times, Herald Tribune, Manchester Guardian și cu alte periodice, germane, suedeze și canadiene. Scrie
Interviu cu Ron Holloway by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14206_a_15531]
-
Iar primele 30 de minute trec fără un dialog real; un soldat dă niște comenzi, dar poți să vezi și fără asta ce face soldatul. În fapt, filmul se povestește prin imagini. Îmi amintesc când am mers prima dată la Cinemateca Franceză. În acea vreme, francezii erau încă foarte săraci. Cineva s-a urcat pe scenă și ne-a spus: avem un pachet nou de filme japoneze. Ozu și alții. Filme minunate. Dar nu fuseseră subtitrate. Existau doar niște file, pe
Interviu cu Ron Holloway by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14206_a_15531]
-
a III-a - 570 var. a 1 213 401. pe scurt l Primăria municipiului Arad intenționează să aloce anul acesta 240 de parcele de câte 350 mp unor tineri sub 35 de ani în vederea construirii unei locuințe. ( N. I.) l În cadrul cinematecii „Sărmanul Dionis” a Casei de Cultură a Studenților din Timișoara, în 20 februarie, de la ora 18,30, în sala de spectacole a instituției va rula filmul „Andrei Rubliov”, în regia lui Andrei Tarkovski. ( M. D. P.) l Din cele 4
Agenda2005-08-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283417_a_284746]
-
și cum a jucat Marlene Dietrich, dar cei interesați de talentul Emiliei Popescu au motive să fie mulțumiți. Au trecut aproape 30 de ani de la ultimul recital dat de Marlene Dietrich la Paris, filmele ei mai pot fi văzute prin cinemateci, acolo unde se duc doar cinefilii fanatici și nimeni nu pare a mai ști exact cum a fost ea. Și îmi vine să cred că nici nu are importanță. Sub semnul efemerului, vedeta din Îngerul albastru și-a exercitat farmecul
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]