4,913 matches
-
Mimează cu falsă inocență nedumerirea: cum, adică, discreditează mogulii statul? Nu cumva tot ei sunt vinovați și de venirea primăverii? Îmi cer scuze față de colegii onești din televiziuni, mulți, puțini, câți o fi rămas, care caută să-și facă meseria cinstit și profesionist. știu că n-au de ales, că nu mai ai unde să fugi în ziua de azi și că trebuie să înghită multe. Însă nu lor le sunt adresate rândurile de mai sus. Din păcate, televiziunile, presa, cu
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
cu un chersân învârfonat cu plăcinte poale-n brâu aburinde, iar din urmă o seconda Costache crâșmarul, cu o oală burduhoasă plină cu vin răcoros. La vederea acestora, s-a auzit murmurul cărăușilor, ca semn că au scăpat de așteptare. Cinstiți gospodari, dați ulcelele mai aproape, să vi le umplu cu vin, că cine știe, vi s-o fi făcut sete de la atâta cislă, a strigat din capul mesei Costache crâșmarul. Primul care a întins ulcica a fost Pâcu. Cum a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
din jur cu un zâmbet care spunea: „Mi-ați făcut-o!” Moș Dumitru și Pâcu se uitau indiferenți într-o parte, gata să izbucnească în râs. Ceilalți priveau pe sub sprâncene la noul lor tovarăș de cărăușie. V-a plăcut rachiul, cinstiți meseni? a întrebat moș Dumitru. Daa! au răspuns în cor cărăușii, cu excepția lui Vasile Hliboceanu, care încă cu țoiul în mână, se uita la el, răsucindu-l în fel și chip... Cum ți s-o părut rachiul, gospodarule? l-a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
din toată inima. Pentru așa o greșeală, Costache va plăti scump - a spus moș Dumitru, printre hohotele de râs ale celorlalți. Costache crâșmarul, care „din întâmplare” se afla lângă masa cărăușilor, arborând o înfățișare spășită, a vorbit moale: Cer iertare cinstitului gospodar și proaspăt cărăuș pentru neatenție la potrivirea din sare a rachiului...Altădată am să fiu mai cu băgare de seamă la așa o trebușoară delicată. Un nou hohot de râs a zguduit geamurile crâșmei. Vasile Hliboceanu râdea în rând
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mieros: Costache, flăcăul tatii! Mai ai tu prin fundul beciului niște vinișor, așa măcar pentru un descântec? Fă-ți milă de un om aflat la mare necaz și îți va fi recunoscător. Este! Cum să nu fie pentru fețe așa cinstite? Iaca într-o minută sosește - s-a prins în joc crâșmarul. După o vreme, moș Dumitru l-a zgândărât pe Pâcu, care înota în fumul scos de luleaua lui. Pâcule, ce mai ai tu prin desaga ta cu minciuni? Dumitre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
gospodari încălziți de băutură...Primea și el câte un țoi de rachiu și o strachină de mâncare pentru osteneală. In seara aceea, țiganul a băut oleacă mai mult și avea chef de vorbă. Că de felul lui era cam mutălău. „Cinstiți gospodari”, a pornit el a grăi. „Acum vreo doi ani, în iarna ceea grea, am fost tocmiți să cântăm la o cumătrie în satul de pste pădure. Doar eu eram mai bătrân printre ceilalți muzicanți. Cobzarul - un copchil. Oleacă mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
dar cu considerabile pretenții fizice. Asta în România. În Franța, moravurile erau și mai relaxate, dar nu pentru candidații la naturalizare. De aceea, Lionel nu putea profita de promoțiile Albanezului, mai ales că toată lumea știa că acesta își rotunjea veniturile cinstite, din munca de proxenet, cu veniturile ilicite din munca de informator la poliție, profesie din care spera să obțină o pensie la bătrânețe. Așa că Lionel, în lungile lui deplasări șantieristice de-a lungul și de-a latul Franței, descoperise, lângă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
tolerată și, În genere, controlată de autoritățile municipale - care Încercau să delimiteze zona unde prostituatele locuiau și Își exercitau profesiunea. În toate orașele italiene acestea erau obligate să poarte un obiect vestimentar distinctiv, spre a nu fi confundate cu femeile cinstite; la Florența (În 1384), de exemplu, trebuiau să aibă Întotdeauna mănuși pe mână. Prostituate de lux, curtezanele reprezintă nu mai puțin un fenomen cu implicații semnificative În viața culturală a Renașterii italiene. Pentru preocupările și calitățile lor intelectuale au fost
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
municipale și terminând cu cele care operau În cartiere sau pe străzi. Pe toată perioada modernă timpurie, Republica Venețiană a Încercat periodic să elimine aceste distincții, Împreună cu orice lux tentant pe care curtezanele ar fi putut să l prezinte femeilor „cinstite”, prin intermediul legislației somptuare extinse. Începând cel puțin din 1416 cu ordinul ca prostituatele și proxeneții să poarte eșarfe galbene pentru a se identifica, legile sporadice de-a lungul secolelor al XVI-lea și al XVII-lea, au Încercat, de asemenea
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
fost constrânsă, sau banii ei să Îi țină tata...”. De asemenea, Karina nutrește un respect deosebit față de bunica ei, o femeie integră, sufletistă, care i-a fost alături În momentele dificile, fata afirmând că: „...o persoană mai curată și mai cinstită ca bunica mea, eu nu am mai Întâlnit În viața mea...”. Insistă asupra portretului bunicii, subliniindu-i trăsăturile pozitive Într-o manieră aproape entuziastă. Religiozitate, bun simț, tărie de caracter, responsabilitate, intuiție, toate aceste calități Îi sunt definitorii: „... bunica m-
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
deoparte și când venea, când se Întâlneau... totul era la fel. Bunica a fost genul de persoană foarte sufletistă și foarte săritoare...”. Fata afirmă În repetate rânduri că părinții săi au preluat din calitățile bunicii, prezentându-i ca fiind: „... oameni cinstiți, cu frica lui Dumnezeu și foarte credincioși și... niciodată nu s-ar gândi să Înșele pe cineva, să tragă pe sfoară, cum ar veni, să trădeze pe cineva...”. După cum a fost Învățată, Karina pune un foarte mare accent pe calitatea
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Karinei „... s-a născut Într-o familie de oameni bogați...”. La vârsta de 18 ani „... s-a angajat la o firmă (...), unde muncește și acum, și este foarte respectat de toți, datorită faptului că este o persoană foarte ordonată și cinstită și responsabilă... este respectat de toți...”. Karina este o persoană pentru care nimic nu este Întâmplător, ea crede că toate lucrurile se petrec În virtutea unei anumite rațiuni, cu un scop predefinit: „...eu sunt o persoană superstițioasă... mama și tata... stăteau
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
locurile fără taxă... Îmi doresc să termin liceul, să iau bac-ul și să intru la facultate la Comunicare și Relații cu Publicul, sau dacă nu - la Psihologie... Îmi doresc foarte mult o familie și pentru asta trebuie să fiu cinstită, de aceea nu accept să ies cu clienții. Nu vreau să am remușcări În restul vieții. Vreau peste un timp să privesc În urmă și să spun « Da! Am fost dansatoare, dar nu am fost curvă. Indiferent ce crezi tu
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
niciodată nu s-au Împrumutat de la alții... au murit acuma... au o casă cu șase camere... deci ei s-au gândit... «să facem o casă mare ca să rămână la fiecare fată câte două camere...» O persoană mai curată și mai cinstită ca bunica mea eu nu am mai Întalnit În viața mea... acuma nu spun că-i bunica mea... să fiu subiectivă, dar chiar așa a fost, și tot timpul pot să spun că mi-a dat sfaturi bune, și ea
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Întâlneau... totul era la fel. Bunica a fost genul de persoană foarte sufletistă și foarte săritoare. Din familia mamei mele am Învățat că cel mai important lucru În viață este familia, rudele și prietenii. Părinții mei sunt și ei oameni cinstiți, cu frica lui Dumnezeu și foarte credincioși și pentru ei... niciodată nu s-ar gândi să Înșele pe cineva, să tragă pe sfoară, cum ar veni, pe cineva, să trădeze... Doamne ferește de așa ceva. Poate chiar din cauza asta ei nu prea
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
la o facultate, nu a intrat. Dupa ce a făcut armata, la 18 ani s-a angajat la o firmă din [...], unde muncește și acum, și este foarte respectat de toți, datorită faptului că este o persoană foarte ordonată și cinstită și responsabilă. El nu a Întârziat niciodată la servici, este corect și responsabil cu serviciul. Asta vreau să iau ca exemplu În viață... bine, că nu acuma, datorită faptului a ceea ce fac acum. Ei s-au căsătorit din dragoste... eu
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
pentru că nu mă caracterizează, dar În același timp consider că este un mod ușor de a obține bani În scurt timp, deși «mă vând», cum spune prietenul meu. Îmi doresc foarte mult o familie și pentru asta trebuie să fiu cinstită, de aceea nu accept să ies cu clienții. Nu vreau să am remușcări În restul vieții. Vreau peste un timp să privesc În urmă și să spun « Da! Am fost dansatoare, dar nu am fost curvă. Indiferent ce crezi tu
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
va ajunge unde ești tu acum și se va bucura foarte de acțiunile tale curajoase. visezi că ajungi, în fine, în căminul tău, pregătit de ea, în grădinile suspendate ale dragostei purificate, și că o poți mângâia pe față pe cinstita și harnica luo na. viața nu e în altă parte numai cu tine, luo na numai pentru tine, pentru noi, pentru copilul nostru. un bulgăre de frumos, rece, fierbinte, amețitor Țca atunci când amesteci înghețată cu măr copt) o umbră a
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Iaca, într-o bună zi... POSACUL: Gata, ajungă-ți! Iar te-ai pus pe palavre! LINGUȘITORUL: Da' fie, că frumos știe să le spună! LIMBUTUL: Așa că într-o zi... LINGUȘITORUL: Mai bine am vedea cum să facem să-l cunoască cinstita adunare aici de față pe Măria Sa! POSACUL: Ei, mare lucru! Îl chemăm, și gata! LIMBUTUL: Să-l chemăm! Mă duc eu să-i spun cu vorbe meșteșugite de ce-l chemăm. LINGUȘITORUL: Măria Sa, fiind cel mai deștept, și cel mai bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Am uitat să vă spun că Pricină-Împărat avea trei fete: Ana, Dana și Liana. LINGUȘITORUL (Cu emfază): Da' ce fete... e-he-he...! POSACUL: Ei, trei fete ca toate fetele. LIMBUTUL (care li s-a alăturat încetișor celor doi): Apoi nu așa, cinstite sfetnice întâi. Că de vestea fetelor Măriei Sale s-a umplut lumea. Odată, când mă trimisese Măria Sa cu carte tocmai la Barosan-Împărat... POSACUL: Ce mai tura-vura! Să le chemăm la porunca Măriei Sale. LINGUȘITORUL (vestește): Fiica cea mare a Măriei Sale, cu părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Țanțoș-Voievod, feciorul lui Zarvă-Împărat, megieș al nostru. Să se întocmească numaidecât carte din care să se vadă că dorim să ni se pețească dintr-acolo această fată a noastră. Și cartea să fie dusă și sprijinită cu vorbe potrivite de cinstitul nostru sfetnic limbut. LIMBUTUL: Se va face întocmai, Măria Ta, să nu porți nicio grijă. PRICINĂ: Așa! În carte să nu se scrie, dar la curtea lui Zarvă-Împărat să se arate că, pe lângă chip slăvit, fata noastră Ana va aduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
din alb negru și din negru alb. Dacă te pune păcatul să te-ncontrezi cu dânsul, nu te mai speli nici cu apa din șapte duruitori. Prea bună alegere a făcut mijlocia Măriei Tale. DANA: Dacă-i bună ori nu, cinstite al treilea sfetnic, asta numai Măria Sa, tatăl meu, poate hotărî. Eu sunt gata a mă supune cuvântului său, ca o prea iubitoare fiică ce-i sunt. PRICINĂ: Chipeșe fete am, care la înfățișare au moștenit-o pe muma lor, răposata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
iubești sarea în bucate. Explozie de uimire și dezaprobare la surorile și la sfetnicii al doilea și al treilea. Posacul rămâne liniștit.) PRICINĂ (își desfundă cu degetul mic o ureche): Bag samă c-am surzit de istov. Mă rog domniilor voastre cinstiți sfetnici, cum a zis podoaba de fiică-mea că mă iubește? Da' vreau să aud răspicat și tare. (Sfetnicii șușotesc între dânșii.) LINGUȘITORUL: N-am auzit prea bine, Măria Ta. LIMBUTUL: Asemenea nici eu. PRICINĂ: Poate ai auzit domnia ta, întâiule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ușa din stânga, însoțit de cele două fiice mai mari. Ies sfetnicii II și III. Slujitorii iau jâlțurile și le scot din scenă.) POSACUL: Domniță, șterge-ți lacrimile și pregătește-te de drum. Altfel nu-i chip! LIANA: Încotro să plec, cinstite sfetnice, când aici se află casa mea și tatăl meu, și surorile mele, și mormântul maicii mele, și toți cei care-mi sunt dragi și de care nu mă pot despărți? POSACUL: Să așteptăm cu înțelepciune și cu răbdare trecerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
țâță, se mai scoală și peste noapte și cer de mâncare. Măria Sa, Gând-Împărat, și feciorul Măriei Sale pot cădea la curte în orice ceas, care cuhniile cată a fi mereu pregătite. LIANA: Cum nu se poate mai limpede mi-ai spus, cinstite mare bucătar, câte guri și în ce fel ai de hrănit domnia ta săptămâna asta. Eu mi-am însemnat aici toate, urmând a arăta și ce se va slobozi de la cămări. CEAUN: Apoi nu așa, jupâniță, că știu eu cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]