2,485 matches
-
Emil Cioară la pagina 19, care la rându-i îl citează pe Părintele Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, cu al său studiu, intitulat: „Taina Pocăinței ca fapt duhovnicesc” publicat în reista „Ortodoxia”, XXIV (1972), nr.1, p.5). În continuare Părintele Cioară subliniază faptul că „două sunt ispitele care îl opresc pe creștin de la spovedanie. Este vorba de rușinea și teama că păcatele și slăbiciunile dezvăluite vor fi folosite ca motive de dispreț sau ca arme împotriva lui, de către cel care le
RECENZIE PARINTELE EMIL CIOARA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367331_a_368660]
-
ne spovedim. Cunoscând această perfidă strategie a celui rău, trebuie să alergăm cât mai repede la duhovnicul nostru ca să ne mărturisim. Numai procedând așa vom putea învinge rușinea și teama și vom progresa în viața duhovnicească”. Drept urmare, lucrarea Părintelui Emil Cioară este rodul împlinit al unui efort științific asiduu, susținut de o înclinație și o vocație deosebită spre duhovnicie, dar și de o experiență spirituală permmanentă ca părinte duhovnicesc al multor credincioși din oraș, și ca părinte spiritual al multor tineri
RECENZIE PARINTELE EMIL CIOARA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367331_a_368660]
-
vremurilor noastre, fapt pentru care ne rugăm Lui Dumnezeu - Cel în Treime preamărit, să ne ajute și să ne lumineze mințile și conștiințele noastre, cele acoperite de umbra păcatului și a morții!... . Drd. Stelian Gomboș. Referință Bibliografică: Recenzie Parintele Emil Cioara... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 210, Anul I, 29 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
RECENZIE PARINTELE EMIL CIOARA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367331_a_368660]
-
Răsfoind cele treisute treizeci și opt de pagini afăm despre cum este “inima unui câine”, despre întâmplările și norocul lui Grivei, “frățior pentru Zdreanță”, învățăm ce este prietenia, diminețile unei buburuze, “Martinel e bolnăvior”, întâmplările puilor de cuc și de cioară, “vis de pițigoi”, despre câte și mai câte... Nu este doar o simplă carte de poezii și desene pentru copii. Este o carte scrisă dintr-o suflare pentru toți îngerașii lumii. Rămânem tot în lumea copilăriei și descoperim, pe lângă animăluțe
POVEŞTILE COPILĂRIEI, AUTOR ANGELA BACIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367439_a_368768]
-
luat noua cucerire și au părăsit sala, să se răcorească. Cea care îl însoțea, nu știa dacă i se va oferi și trupește, pe când Eleonora îi era disponibilită și acest lucru nu prea îi convenea. Dădea vrabia din mână pe cioara de pe gard. Nu-i trecuse prin cap să se gândească și la sentimentele fetei și ce simte ea când îl va vedea în brațele alteia. I se părea că totul i se cuvine și poate să facă ce dorește cu
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
meditații în aer liber, îi însoțea frica firească, iar ea, mergând pe balustradă, își spunea Tatăl nostru, simțind că cel mai bun lucru acum e să nu se oprească, ci să continue să se roage în gând. Și azi, ca niște ciori negre, persistă ulițele întunecoase în orașul acesta, dar pe atunci la nici un colț al străzii nu mai lucea lumina sclipitoare a felinarelor. Orașul anilor 90 se cufunda foarte devreme în miezul monumentalei nopți. Unicul centru vizitat de lume, în orele
DRAGOSTEA, DELOC FAMILIARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367660_a_368989]
-
mici ca degetul! Prea mici pentru a fi luați! Mă apuc să-i împing în copcă, târșind bocancii pe gheață! - Lasă-i nepoate, oricum și-ar trebui prea mult și vor și ele să mănânce, îmi spune nenea, arătând spre ciori! Abia atunci le-am văzut! Un cerc negru în jurul nostru, pe gheață, ciocuri și ochi ca mărgelele, nu se auzea niciun “cra”, nu dădeau din aripi, așteptau! Mi-am privit mâinile, două perne, vinete ca prunele, am privit gheața, pădurea
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
în acest fel, valoarea ei duhovnicească de neprețuit”. Totodată, acum în încheiere, mai reținem faptul că volumul de față se află deja la vânzare și poate fi cumpărat de la diferite magazine și librării de profil. (Pr. Lect. Univ. Dr. Emil Cioară - Prodecanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Episcop Dr. Vasile Coman” din Oradea - Bihor). * Încă dintru început, semnalăm cu admirație faptul că, deși tânar, autorul are un curriculum vitae impresionant ca teolog și publicist: sute de articole publicate în zeci de reviste
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
pe forțe proprii, prin muncă cinstită, ai fost marginalizat, sfidat, eliminat din viața publică. Te crucești când vezi oameni care abia știu să citească în funcții centrale, dispunând de viața și destinele a mii de oameni, cărora le-a cântat cioara. Ne mirăm acum și ne dăm cu pumnii în cap, când auzim de datoriile uriașe ale țării, datorii pe care nici nepoții noștri nu vor fi în stare să le plătească, de greutățile asemănătoare cu cele din vreme de război
FERICIŢI CEI CE NU FAC NIMIC! de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366998_a_368327]
-
în schimb de noapte 6 Pe pragul de lemn bătrân așteptând luna- ceașcă aburind 7 Brațele mamei - copilul din fotografie încărunțit 8 Bob uscat în spic- ochii bătrânului nu mai au lacrimi 9 Gardul de spini- îngropată de vifor o cioară moartă 10 În șir cocorii - pe o volbură doi fluturi bat din aripi 11 Mireasmă de tei - bătrâna trece strada prin loc interzis 12. două albăstrele ies de sub clopul de paie - ochii tatei... 13 Un tunet răzlet - căzând secerate florile
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]
-
ruină - cuibul rândunicii acum la fereastră 27 strunga părăsită - în pânza păianjenului luna de toamnă 28 Pe câmp două oi un bătrân și un fluier - din satul de ieri... 29 Veche podgorie - și casa paznicului cu proptele 30 Convoi mortuar - ciorile din turlă gonite de clopot 31 iar lună plină- puii berzei deschid ciocurile larg 32 lotuși în amurg- licăr deasupra apei și dedesubt 33 maci la troiță chemându-și mama înapoi copilul orfan 34 ciocârliile scaldă zorii în cântec - melc
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]
-
taifas cu vecinii lui. Ei vorbeau despre cât de importanți sunt alunii, cât de respectați, căutați și prețuiți de oameni. Un alun bătrân, fără crengi pe poale, povestea cum de-a ajuns așa ciuntit de parc-ar fi sperietoare de ciori: „Cu mulți ani în urmă, în Noaptea de Ispas, ramurile mi-au fost tăiate de niște bărbați zvelți și vioi, ce-și ziceau fântânari, și așa am ajuns de râsul pădurii.” Apoi, bunicul mi-a povestit că fântânarii folosesc crenguța
POVESTEA ALUNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368684_a_370013]
-
A pleca din Australia, sau spre Australia nu este așa de simplu! Trebuie să ținem cont în primul rând de distanță enormă pe care o parcurgem. Dacă aplicăm paradigma celor care lucrează în turism: „as the crow flies” (precum zboară cioara!) - adică în linie dreaptă, constatăm că de la Sydney la București - luând-o spre nord-vest - sunt aproximativ 16.000 de km. Știm că avionul parcurge itinerariul său zburând în zig-zag, decolând și aterizând pe aeroporturi bine stabilite, dar care prelungesc distanță
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
-n casă cazna, Printre gureșii copii. În cuptoare pâinea crește, Se rumenesc cozonacii, Trece-un an, urmează alții Până caierul sfârșește. Sună-n vale clopoțelul, Pe drumeag trec rând voinicii, Mărișori, mărunți,mai micii Toți cărându-și ghiozdănelul. De pe gard, cioara privește, Cu ochii negri și răi Ar vrea și ea-n clasa-ntâi Dar școala de ciori lipsește. Râde-n gard o vrăbiuță Sporindu-i mai rău amarul, -Eu încep abecedarul, Cu stăpâna cea micuță! Referință Bibliografică: De-ale toamnei
DE-ALE TOAMNEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364631_a_365960]
-
alții Până caierul sfârșește. Sună-n vale clopoțelul, Pe drumeag trec rând voinicii, Mărișori, mărunți,mai micii Toți cărându-și ghiozdănelul. De pe gard, cioara privește, Cu ochii negri și răi Ar vrea și ea-n clasa-ntâi Dar școala de ciori lipsește. Râde-n gard o vrăbiuță Sporindu-i mai rău amarul, -Eu încep abecedarul, Cu stăpâna cea micuță! Referință Bibliografică: De-ale toamnei / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 258, Anul I, 15 septembrie 2011. Drepturi de
DE-ALE TOAMNEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364631_a_365960]
-
28 iulie 2014 Toate Articolele Autorului adesea mă întorc în sat să-mi scutur sufletul de rouă, la poartă lacătu-ncuiat îmi frânge inima în două. e tristă prispa de-altădată, fântâna doarme pe tălpar, a căzut cerul pe poiată, o cioară stă înfiptă-n par. drumul mi-a rămas stingher, nu știu încotro s-apuc, mi s-a-nchis granița -n cer și sunt singur ca un cuc. vremea trece prin cuțite triluri de privighetoare, unde ești copilărie, unde mi te-
ÎNTOARCERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349519_a_350848]
-
nu am simbrie, dacă te uit, Ierusalime, să mi se usce dreapta, sunt nimeni. Inima-mi este scrum, nu mai sunt, dragostea mea, urcăm în tumult. Să nu mori, Doamne, nici eu nu mor, ne refugiem în Labrador. Stoluri de ciori se mai rotesc, pare cam vesel, dar e grotesc. Copacul se zbate, e un incendiu, gâfâie frica, șoptești mereu thank you. De-acu unde mergem? Cât ține asfaltul? Nu mai sunt nimeni, dar sunt totuși altul. Pădure de aer, explozie
TIGRUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350292_a_351621]
-
recunoscuse imediat: - Asta Meise, asta Goldammer, asta Grasmucke ... - Băăă, făcuse bătându-și palmele cu mirare micul Klesch, după cum se vede păsările voastre din Moldova vorbesc taman aceeași limbă cu ale noastre de aici! Tocmai atunci trecuse cârâind deasupra casei o cioară. Culiță o imitase imediat fără greș. Toți am izbucnit în râs. Simțind că nou venitul în casa lor se bucura deja de simpatia stăpânului său, câinele Waldi venise să i se gudure la picioare, lăsându-se mângâiat pe cap cu
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
înroșit să ciocnești pe luate de Paști cu ceilalți copii, spărgându-le pe toate, cum să faci dintr-o monedă normală una cu două pajure lefterindu-ți partenerii la rișcă, dar nici ce riscuri îți asumi dacă ești prins cu cioara vopsită. În legătură cu ouăle, cine cunoștea un strungar, acesta le confecționa una două din lemn, dar se cunoșteau că erau mai ușoare ca celelalte și poroase la pipăit. Ați mâncat vreodată cartofi copți în spuză pe câmp, acolo în fața dumneavoastră? N-
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
responsabilitatea luată înaintea lui Dumnezeu, a respectat cu strictețe cele trei voturi monahale, aplicându-le în mod consecvent, fără șovăire, în duh de smerenie și jertfă totală. Rămâne la Mănăstirea Prislop până în 18 mai 1952, când se transferă la Mănăstirea Cioara - Afteia, județul Alba. Viața mănăstirească în Transilvania nu era atunci într-o stare înfloritoare, ca în Muntenia sau Moldova, realitate pe care o cunoștea atât din studiul Istoriei Bisericii Ortodoxe Române, cât și nemijlocit, de aceea Părintele Dometie Manolache dorea
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
oii ierbii i-e frică Cocorii sub pin perechi, perechi prin rouă cu ramuri în cioc Pe malul apei broaște și greieri cântând - concert de seară Oile-n strungă - răsună după stână corul mieilor Sperietoarea și omul de zăpadă zâmbind ciorilor Prin fereastra ei muzica lui Enescu poleind seara Sticleții au cuib în cununa de laur a poetului Optimistul scai așteptând coada oii întreaga viață Mânerul spadei altădată lucitor - ars de rugină Greierul ieșind sub cerul senin: cri! cri! - sus luceafărul
HAIKU & SENRYU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349897_a_351226]
-
avea chef de dans. Și-a luat partenera și au părăsit sala, să se „răcorească”. Cea care îl însoțea, nu știa dacă îi va oferi și trupul, pe când Eleonora îi era o ofertă la îndemână. Dădea vrabia din mână pe cioara de pe gard. Nu-i trecuse prin cap să se gândească și la sentimentele fetei și ce simte ea când îl va vedea în brațele alteia. I se părea că totul i se cuvine și poate să facă ce dorește cu
ROMAN CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347531_a_348860]
-
nr. 1096 din 31 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului S-a dus cineva să se spovedească și printre altele i-a spus duhovnicului: - Mă luptă gânduri rele și nu știu cum să scap de ele. Duhovnicul l-a întrebat: - Dumitale îți plac ciorile? - Nu. - Bine. Nici mie nu îmi plac. Dacă zboară deasupra ta poți să le oprești? - Nu. - Bine. Dar dacă vin să-și facă cuib la tine în cap poți să împiedici? - Cum se poate una ca asta? Dau cu ele
LA DOI PAŞI DE TINE de ION UNTARU în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347616_a_348945]
-
cum la o prezentare de carte despre limba romilor nu s-a auzit limba romani. Chiar dacă erau doar doi romi vorbitori în sală. 1-BUZNI-capră în limba țigănească, un joc de cuvinte nefericit, știind că romii umblă cu ursu sau cu cioara vopsită. Referință Bibliografică: Barbu Constantinescu ciordit cu sacu - aventură la Academia Română / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2154, Anul VI, 23 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
Să nu facă pe profetul cu mine, că nu ține! Poate îi și articulez câteva bice pe spinare, ca să-și bage mințile-n cap și să nu mai debiteze prostii răspândind zâzanie printre supușii mei. Era hotărâtă. Chemă pe Negru Cioară și pe generalul Prăpădenie: - Vă anunț că lipsesc câteva zile pentru rezolvarea unor probleme de stat. În lipsa mea, generale, vei conduce treburile din palat și din țară, împreună cu vrăjitorul Ger Sticlos și Viscorilă. - Dar... cine este comandantul? întrebă Prăpădenie. - Bineînțeles
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]