672 matches
-
La construirea unităților se utilizează materiale prelucrate sumar, specifice regiunii respective, cum sunt: piatră, bolovăni de rău, lemn (brut sau prelucrat), cărămidă, trestie, stuf, rachița etc. Ospătarii au uniformă confecționata în concordanță cu specificul unității (costume de daci, de români, ciobănești etc.). 1.3.3. Restaurantul cu specific național pune în valoare tradițiile culinare ale unor națiuni (chinezesc, arabesc, mexican etc.), servind o gamă diversificata de preparate culinare, băuturi alcoolice și nealcoolice specifice. Ambianța interioară și exterioară a saloanelor, programul muzical
NORME METODOLOGICE din 28 iunie 2002 (*actualizate*) privind clasificarea structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144041_a_145370]
-
La construirea unităților se utilizează materiale prelucrate sumar, specifice regiunii respective, cum sunt: piatră, bolovanii de rîu, lemn (brut sau prelucrat), cărămidă, trestie, stuf, rachița etc. Ospătarii au uniformă confecționata în concordanță cu specificul unității (costume de daci, de români, ciobănești etc.). 1.3.3. Restaurantul cu specific național pune în valoare tradițiile culinare ale unor națiuni (chinezesc, arabesc, mexican etc.) servind o gamă diversificata de preparate culinare, băuturi alcoolice și nealcoolice specifice. Ambianța interioară și exterioară a saloanelor, programul muzical
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
maximum, la una singură, mai precis: subiectul intern, exteriorizare a cauzei acțiunii verbale, conținută în mod obișnuit înlăuntrul semnificației verbului; lexical, cele două elemente, verbul-predicat și substantivul-subiect, fac parte din aceeași familie de cuvinte: Plouă ploaie deasă de toamnă, ploaie ciobănească. Observații: Aceste verbe pot avea un subiect „adevărat” numai în condiții particulare, când nivelul gramatical neutru este convertit într-unul stilistic: „Plânsori sfâșietoare împinse de blestem Se urmăresc prin bolte, se cheamă, fulger’, gem.” (M. Eminescu) • expresii verbale care exprimă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în numeroase ipostaze și variante: cerc, roată, rozetă, vârtej, ochi, cruce încadrată în cerc. îl întâlnim pe frontonul caselor, pe mobilierul țărănesc, pe lăzile de zestre, pe tipare de caș, pe furcile de tors, pe vasele de lemn, pe bâtele ciobănești, redat de regulă abstract, rareori naturalist. în legătură cu acest ultim aspect se înscriu și mai rarele reprezentări antropomorfe. Predominant în arta țărănească a lemnului rămâne decorul cu caracter geometric, ce se constituie dintr-o infinitate de combinații și asociații, dintre care
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de lemn la daci, pe care se află, probabil, și „dintele de lup”. Tot frecvent apare și linia frântă sau în zigzag. Motivul acesta este cunoscut sub numele de „zimți” și apare pe fluiere, pe furcile de tors, pe bâte ciobănești, dar și pe țesături. Spirala este un alt motiv geometric des întrebuințat, formând un tot armonios cu celelalte ornamente cu care se asociază. Ea apare mai ales pe furcile de tors, urmărind răsucirea firului de lână pe axul furcii. Cercul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
țesături, cusături, piese de port, instalații de tehnică populară) (Caraș Severin); Padeș - străveche vatră folclorică gorjănească, Tismana - etnofolclor, Bumbești-Jiu, sat Curtișoara - costum popular, crestături În lemn, Crasna - centru etnografic, Novaci - vatră folclorică gorjenească și pastorală, Baia de Fier - port popular ciobănesc, (Gorj); Uricani-CÎmpul lui Neag - zonă etnografică a momîrlanilor cu elemente și arhitectură pastorală, Pui - zonă etnografică hațegană (costumul popular și unelte de uz gospodăresc, furci de tors sculptate, războaie de țesut etc.), Bănita - artă populară momîrlenească, Boșorod - cu satele Luncani
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
datei de 24 aprilie) obicei legat de plecarea oilor la munte (Caraș-Severin); Padeș - măsuratul laptelui, Tismana - măsuratul laptelui - se adună oile, se mulg și se vede laptele după care se cîtărește brînza obținută, Novaci - Festivalul cîntecului, jocului și portului popular ciobănesc „Urcatul oilor la munte”, cu concurs de călărie pe măgari (mai) (Gorj); Rășinari (Sibiu) - Album pastoral (a treia duminică din aprilie) și Vaideeni (VÎlcea) - Învîrtita dorului. Există multe localități În Carpații Meridionali care dispun de o tradiție aparte În arta
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cunoscut pentru activitatea culturală românească (sec. XVII), aici a funcționat și o importantă școală românească și un centru de cultură. ȘUGAG. - centru etnografic și folcloric: - echipă de fluierași laureată, arhitectură populară; sculpură În lemn; stîlpi de poartă, realizatori de fluiere ciobănești, centru artizanal; aici funcționează o clasă a școlii de Artă Populară (incrustații În lemn), - serbarea folclorică pastorală cu participare interjudețeană (fluieraș, ansambluri folclorice păstorești etc.) cu numele „Zii bade cu fluiera” - a IV-a duminică din mai. - serbare popualară, a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
bronzului, epoca romană și epoca feudală; - etnografie și folclor: producție de obiecte de artă populară, festivalul colindelor laice; - centru pomicol. JUDEȚUL GORJ BAIA DE FIER. - m. n.: Peștera Muierii electrificată din 1963 (prima din țară); - etnografie și folclor: port popular ciobănesc, formația de fluierași laureată; - muzeu. - mari crescători de oi; - Industria prelucrării lemnului; - centru minier (grafit); - Cabana Peșterii Muierii - Vila Simona - Pensiuni turistice: Alexmid, Casa Noastră, Teo și Viitorul BUMBEȘTI JIU. - săpături arheologice: castru roman În satul BÎrlești; - m. arh.: Biserica
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
etnografie și folclor: vatra folclorică (gorjenească și pastorală), elemente de port popular, ansamblul de cîntece și dansuri „Nedeia”, formații de dansuri și cor laureate, centru artizanal de covoare, realizatori de instrumente muzicale populare: fluiere; - festivalul cîntecului, jocului și portului popular ciobănesc „Urcatul oilor la munte”, care se sărbătorește În luna mai cu participare interjudețeană (concurs de călărie pe măgari), - ape minerale și nămol În satul Pociovaliște, cătunul Hulubă, - m.n. - rezervația floristică; - m.n. - Cheile Gilortului; - m.n. - Grădina Botanică la RÎnca; - m.n. - faună
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
un mic podium la o lectură publică (cucerit de felul în care Georg Aescht citea în germană din Kleine Finger), m-am crucit de rudimentarismul Ministerului Culturii din România și mi-a fost dor, cumplit de dor să culeg ciuperci. Ciobănescul mioritic și sondele de petrol Bogdan-Alexandru Stănescu A scrie despre Târgul de Carte de la Frankfurt este, cred, o misiune aproape imposibilă pentru cel care merge acolo pentru a cumpăra drepturi. Asta pentru că aventura începe miercuri dimineața, la prima oră, când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
fotografii cu familia (nepoței etc.) Primul contact cu standul României: uimitor. Cel mai SF stand din tot târgul. Nu-l pot descrie... Niște tuburi de un portocaliu Fanta Thailanda, purtătoare de imagini din patria mumă. Surpriza emisiunii a fost însă ciobănescul mioritic așezat în coadă, afișat cu mândrie de una dintre țevi. Mă privește duios și mai că dau în plâns gândindu-mă la Biscuite, care mă așteaptă acasă. De sub câine, se înalță glorios niște sonde de petrol. Un LCD rulează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
călărie, polonice de stână, cofe de lemn, scăcițe pentru pisat usturoiul, chersâne, fuse și furci de tors, icoane vechi pictate pe lemn, o cămașă femeiască înflorată cu fluturași, o cămașă bărbătească cu gulerul de mărgele și flori la betițe, brâul ciobănesc cu nasturi galbeni, ouă închistrite, prosoape de tort cu diferite modele, un bariz de in cu păr din lână de oaie și alte obiecte gospodărești ce dovedesc iscusința oamenilor și preocupările lor pentru a-și face viața mai frumoasă, mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cuiva, pentru bigami, suduitori; surghiunul pentru boierul care a rănit pe cineva pentru a-l fura, vameșul corupt; bătaia pentru cel care fură animale, unelte agricole, recolte, care intră cu vitele în ogorul altuia, umblă cu măsuri false, otrăvește cîine ciobănesc, seduce fecioară; cazna pentru a descoperi furturi, omoruri, otrăviri, complicități; rușinarea pentru suduitor, sodomist, defăimător, cel care s-a lepădat de călugărie, pentru copiii otrăvitorilor; amenda pentru cel care reține pe țăranul altuia, fură plug, mută hotar pe ascuns, boier
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cufundată în bezna adâncă licărea ca flacăra focului gata să se stingă în vatră, în liniștea încremenită, se deslușiră de undeva din curte, un mârâit scurt, un schelălăit ușor, ce aminteau de felul de a se gudura al câinelui lor ciobănesc. Cei dinăuntru tresăriră. Femeia ezită puțin nehotărâtă, apoi se îndreptă spre ușă și o deschise...Aproape târându-se, cel pe care îl așteptaseră cu înfrigurare atâta timp pătrunse în odaie și, fără să scoată o vorbă, se prăbuși pe lavița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
se ocupă de problemele practice întâmpinate în procesele de extindere și consiliere agricolă, oferind, de asemenea, și soluții pentru forurile administrative interesate. Cel de-al doilea analizează o sărbătoare rurală, Nedea, urmărind să arate felul în care transformările acestei sărbători ciobănești, de-a lungul timpului, reflectă schimbări la nivelul mentalităților, tradițiilor, al sistemului economic și al societății în general. Blagica Sekovska (Rural Exclusion and Sustainability in New Macedonian Countryside) analizează schimbările produse la nivelul zonelor rurale din Macedonia, unde peste 85
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
stâna cu pricina, la vreo 500 metri distanță. Neștiind ce înseamnă o stână de munte ... (era primul meu contact cu muntele) m-am apropiat fără complexe. La vreo 80-100 metri de stână ... ce să vezi? ... o haită de 12-15 dulăi ciobănești ... lătrând de mama focului și fugind de mâncau pământul în întâmpinare ... m-au făcut să rămân stană de piatră ... fără nici o idee de salvare decât o vorbă de-a tatii de când eram copil "de câini să nu fugi și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Eu sunt Bujorul îngrozitorul care-n lume fac omorul, căci de la codru de când am venit mulți căței ca tine am jupuit și pe tine te jupoi ca peun câine de la oi și pe tine te jupesc ce pe-un câine ciobănesc și de nu-ți vine să crezi, hai în codru și-oi să vezi! Unde-s tufele mai mari, zac boieri în sânge tari, unde-s tufele mai mici zac piticii mei haiduci, așteaptă haiducii mei care bagă groaza în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Eu sunt Bujorul îngrozitorul care-n lume fac omorul, căci de la codru de când am venit mulți căței ca tine am jupuit și pe tine te jupoi ca peun câine de la oi și pe tine te jupesc ce pe-un câine ciobănesc și de nu-ți vine să crezi, hai în codru și-oi să vezi! Unde-s tufele mai mari, zac boieri în sânge tari, unde-s tufele mai mici zac piticii mei haiduci, așteaptă haiducii mei care bagă groaza în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
33), ori pe kirie Agatocle, "un șacal gras" (p. 59). Mai mult, Kesarion însuși le inspiră pe femeile orașului să asemene "trufia lui cu a unui leu balan de Libia" (p. 25), în timp ce Constantin, servitorul său, aduce cu un "dulău ciobănesc" (p. 25). Însă "știința" lui Kesarion se bazează, de fapt, pe o cunoaștere mult mai profundă a naturii lucrurilor, pe care învățatul dac o formulează prin intermediul textemelor [9], [10], [12], [13], [17], [21], [24], [25] și [31] sau în dialogurilor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fie pildă de excelența vieții creștine, la noi el e un biet om. Iar purtarea lui nu angajează întru nimic cele sfinte. E și natural. Creștinismul nu a trecut Dunărea înspre noi în armură bisericească, ci mai ales pe drumurile ciobănești sau negustorești ale laicilor. Creștinism și ierarhie ecleziastică nu sunt, deci, în conștiința populară, unul și același lucru. Ci Biserica s-a adăugat creștinismului. Pe de altă parte, atunci când poporul indică: Fă ce spune popa, nu ce face popa, el
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
conduc la o ierarhizare lexico-semantică" (DSL, 2005: 252). Spre ilustrare, preluăm un exemplu din sursa citată: "[...] lucru este un hiperonim foarte vag față de cuvinte ca mașină, scaun; animal este hiperonim pentru câine, dar câine este și el hiperonim pentru dalmațian, ciobănesc, câine-lup" (ibidem). În discursul specializat, gradele de distanțare ale hiperonimului, în raport cu hiponimele sunt deosebit de complexe, fiind impuse de matrice, de natura univocă, monoreferențială a termenului, dublate de claritatea/ obligativitatea dedogmatizării contextului de comunicare etc. Iată câteva tipare: 1. Există o
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
se sparge oglinda din dormitor. Conștient de faptul că ea se crede urmărită, amenințată, și vede la orice pas violența luând adevărata sa înfățișare, a morții (II, p. 623), veterinarul trece în revistă evenimentele ciudate din ultimul timp : uciderea câinelui ciobănesc și incendierea cabanei unde Marghioalei îi plăcea să meargă. El realizează că sunt prea multe coincidențe în stare să scoată din minți pe oricine. Neliniștea celei vizate devine explicabilă : Evident, e urmărită... Dânsa își vede de treburi, dar se simte
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mulgeau și le adăposteau într-un ocol foarte mare, din scânduri late. Ocolul se putea muta de două trei ori din loc, pentru a gunoi (îngrășa) și alt ogor, cu îngrășământ natural de oi. Ocolul era păzit de 2-3 câini ciobănești, care ajutau și la mânarea oilor pe tarlale. Stâna și ocolul erau luminate de câteva felinare, care ardeau toată noaptea. Prin rotație, ciobanii făceau de serviciu și noaptea, păzind stâna și oile. Ei aveau niște bâte mari de lemn, ce
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
podișorul, colțarul, blidarul, polițele, cuierul și lingurarul (cutia), hambarul, grindarul. Tâmplari renumiți: Nemțoc Gheorghe și Nicolaescu Constantin. Omul din sat a simțit nevoie să-și împodobească și uneltele de muncă: jugurile carelor, șeile de lemn, codiriștile de bici, botele(bâtele) ciobănești, cupele de muls (donițele), ciubărașele, balercuțele (damigenele); furcile de tors; stativele (război de țesut), sucalele de țevi, vârtelnițele, pieptenii (pentru cânepă), rășchitoarele, căruțele și rădvanele (briștele de lux). Sculptura populară sătească se înscrie în circuitul mondial de valori de o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]