702 matches
-
European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) semnalate în arealul parcului: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), corb ("Corvus corax"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), viespar ("Pernis apivorus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), pițigoiul sur ("Parus palustris"), pițigoiul de munte
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) semnalate în arealul parcului: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), corb ("Corvus corax"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), viespar ("Pernis apivorus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), pițigoiul sur ("Parus palustris"), pițigoiul de munte (Parus montanus) sau ciocănitoarea
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), viespar ("Pernis apivorus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), pițigoiul sur ("Parus palustris"), pițigoiul de munte (Parus montanus) sau ciocănitoarea verzuie ("Picus canus") Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti cu specii de conifere: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"); precum și foioase
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
șerpar ("Circaetus gallicus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă albă ("Egretta alba"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim de iarnă ("Falco columbarius"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoim călător
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă albă ("Egretta alba"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim de iarnă ("Falco columbarius"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), șoim dunărean ("Falco
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Ciconia nigra"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă albă ("Egretta alba"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim de iarnă ("Falco columbarius"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), vultur pleșuv sur
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
aeruginosus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă albă ("Egretta alba"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim de iarnă ("Falco columbarius"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), vultur pleșuv sur ("Gyps fulvus"), muscar mic ("Ficedula parva
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) protejate semnalate în arealul parcului: fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), viespar ("Pernis apivorus") sau
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
sălbatice) protejate semnalate în arealul parcului: fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), viespar ("Pernis apivorus") sau ciocănitoarea verzuie ("Picus canus") La
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), viespar ("Pernis apivorus") sau ciocănitoarea verzuie ("Picus canus") La nivelul ierburilor sunt întâlnite trei specii
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), viespar ("Pernis apivorus") sau ciocănitoarea verzuie ("Picus canus") La nivelul ierburilor sunt întâlnite trei specii de plante (incluse în aceeași anexă a "Directivei Europene"): papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), ouăle popii ("Himantoglossum caprinum") și clopoțelul de munte ("Campanula serrata"); care vegetează alături de alte rarități floristice, printre
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), șerpar ("Circaetus gallicus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), stăncuță ("Corvus monedula"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), lăstun de casă ("Delichon urbicum"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presură de munte ("Emberiza cia"), presură bărboasă ("Emberiza cirlus"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), șerpar ("Circaetus gallicus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), stăncuță ("Corvus monedula"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), lăstun de casă ("Delichon urbicum"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presură de munte ("Emberiza cia"), presură bărboasă ("Emberiza cirlus"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
spinus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), șerpar ("Circaetus gallicus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), stăncuță ("Corvus monedula"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), lăstun de casă ("Delichon urbicum"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presură de munte ("Emberiza cia"), presură bărboasă ("Emberiza cirlus"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteză ("Fringilla
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
Luscinia megarhynchos"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), ciuf-pitic ("Otus scops"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia de câmpie ("Sylvia communis") sau mierlă ("Turdus merula"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște, de
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
crucigera"), râs ("Lynx lynx"), sau pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolinensis"); Specii de păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), uliu ("Accipiter nisus"), corb ("Corvus corax"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), mirlă ("Turdus merula"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), codobatură ("Motacilla alba"), aușel ("Regulus regulus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco verpestinus"); Reptile și amfibieni: vipera
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
are în prezent 113 de municipii. Acesta combină mai multe domenii de pădure, cum ar fi fag, pădurile de stejar, arin sau pădure de pin pe turba. Acestea sunt acasă, la o serie de animale și plante, cum ar fi ciocănitoarea neagră, Woodruff,Meadow Fritillary sau mlaștină galbenele Outre - Forêt L' Outre - Forêt înseamnă zona de nord a Pădurea de Haguenau și la sud de Lauter . Expansiune a Regatului Alemannia secolului al treilea în secolul al șaselea Regiunea Alsacia de decontare
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
României este în special repartizată în funcție de vegetație. Astfel, pentru etajul stepei și silvostepei sunt specifice următoarele specii: iepurele, hârciogul, popândăul, fazanul, dropia, prepelița, crapul, carasul, știuca, șalăul, somnul; pentru etajul pădurilor de foioase (stejar și fag): mistrețul, lupul, vulpea, mreana, ciocănitoarea, cinteza; pentru etajul pădurilor de conifere: păstrăvul, lostrița, râsul, cerbul, iar specifice faunei alpine sunt caprele negre și vulturii pleșuvi. În particular, Delta Dunării este sălașul a sute de specii de păsări, incluzând pelicani, lebede, gâște sălbatice și păsări flamingo
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
întâlnește în Europa Centrală și în cea Continentală. Taigaua, spre deosebire de tundră, beneficiază de o faună bogată și variată, cu numeroase specii endemice, ca elanul sau vulpea roșie.Pădurea de foioase se caracterizează prin specii de animale precum cerbul, căprioara, mistrețul, ciocănitoarea, gaița, cucul, cocoșul de pădure. Specifică prin elemente faunistice, este stepa, tipică pentru mulțimea rozătoarelor ca popândăul, hârciogul, iepurele și răpitoare ca lupul, vulpea sau viezurele. Dintre păsări poti fi menționate: dropia, ciocârlia, prepelița, cocorul. În stepele caspice foarte aride
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
colțișor, silnic, urzica galbenă, sănișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din floră de primăvară (pâștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broască). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii de pești (păstrăvul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) și păsări de apă (rate, lișițe) Istoria prezenței umane pe teritoriul județului se pierde în negura
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
relativ mici și predomină prunul și vișinul, cireșul și părul, gutuiul și nucul. Fauna este formata din mamifere ca iepurele de camp, caprioara, vulpea, porcul mistret precum si specii de pasari cum ar fi ratele si gastele salbatice, mierla, sturzul, gaița, ciocănitoarea, pițigoiul, acvila mica. Clima este temperat-continentală, influențată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ca temperatura medie anuală să fie mai redusă decât în restul țării ( 8- 9 C), cu precipitații variabile, cu ierni sărace în
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
în țară se numără căprioara, mistrețul, elanul, râsul, ursul brun, vulpea, castorul și lupul. Specii periclitate în alte țări europene, dar des întâlnite în Letonia sunt: barza neagră ("Ciconia nigra"), cârstelul de câmp ("Crex crex"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ciocănitoarea cu spatele alb ("Picoides leucotos"), cocorul ("Grus grus"), brebul ("Castor fiber"), vidra ("Lutra lutra"), lupul cenușiu ("Canis lupus") și râsul european ("Felis lynx"). Din punct de vedere fitogeografic, Letonia se împarte între provinciile Central-Europeană și Nord-Europeană din regiunea Circumboreală din cadrul
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
Canis lupus), vulpea (Vulpes Vulpes), râsul (Lynx lynx), căprioara (Capreolus capreolus), pisica sălbatică (Felis silvestris), jderul de pădure (Martes martes), veverița (Sciurus vulgaris) și mândria stâncăriilor, capra neagră (Rupicapra rupicapra). În pădurile de molid viețuiesc: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius) - "cea mai mare ciocănitoare din România", aușelul (Regulus regulus) - "cea mai mică pasăre din România". În locurile umede de păduri trăiește o specie de amfibieni - tritonul carpatic (Lissotriton montadoni), endemism al Carpaților Orientali. Bogăția floristică a Masivului
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
lynx), căprioara (Capreolus capreolus), pisica sălbatică (Felis silvestris), jderul de pădure (Martes martes), veverița (Sciurus vulgaris) și mândria stâncăriilor, capra neagră (Rupicapra rupicapra). În pădurile de molid viețuiesc: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius) - "cea mai mare ciocănitoare din România", aușelul (Regulus regulus) - "cea mai mică pasăre din România". În locurile umede de păduri trăiește o specie de amfibieni - tritonul carpatic (Lissotriton montadoni), endemism al Carpaților Orientali. Bogăția floristică a Masivului Ceahlău, vulnerabilitatea ecosistemului montan și frumusețea peisajelor
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
bogate în specii de animale, cu excepția nevertebratelor. Cele mai răspândite mamifere sunt veverița, ariciul. În regiunile de pășuni se pot întâlni: iepurele, cârtița, diferite specii de rozătoare, seara apar și liliecii. Din păsări în păduri trăiesc: pupăza, grangurul, privighetoarea, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul, în câmpuri potârnichea, foarte rar, eretele alb. În cartierele de la periferie pot fi observate și unele specii de bufniță. Pe raza localității sunt de asemenea: porumbelul, vrabia, rândunica, graurul și alte păsări. În bazinele acvatice locuiesc: barza, pescăruș, rațele
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]