587 matches
-
652, pp. 16, 24, 29). 655. Călători străini despre Țările Române, volum Îngrijit de Maria Holban et alii, vol. V, Editura Științifică, București, 1973. 656. Antim Ivireanul, Opere, ediție Îngrijită de Gabriel Ștrempel, Editura Minerva, București, 1972. 657. Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi și Nenorocirile unui slujnicar, ediție Îngrijită de Domnica Filimon, studiu introductiv de Șerban Cioculescu, Editura Albatros, București, 1987. 658. Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului [prima ediție, Die Protestantische Ethik und der Geist des Kapitalismus, 1920
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fi văzut, cred, ce am scris despre L. Ulici (cartea sa e a unui îngîmfat). Cred că acum nu mai ai nici un fel de dubiu în ceea ce privește reaua-credință a fiului jandarmului din Mărgineni, Al. Piru, el însuși un jandarm și un ciocoi care știe numai să urle agitînd biciușca, lovind în dreapta și în stînga. </citation> (63) (64) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”1 noiembrie 1972”> Dragă Costică, Am primit epistola ta, prima după un an și ceva!!! (înainte de a trece
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Sfiosu, consilier la președinție. Du te și te împușcă ! Ca să fiu corect cu Marinescu, trebuie să spun că nu el a născocit numele astea, ci doar le-a preluat (abandonînd unele și mai idioate) din romanul inspirator. Romanul se numește Ciocoii noi cu bodyguard și e scris de Dinu Săraru în genul ăla de proză mănoasă, irepresibilă, în care metaforele se tot împreunează împotriva naturii și proliferează ca metastazele. Oricît am încercat, n-am reușit să trec de această frază din
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
lui Adriaen Brouwer, în tablouri de mici dimensiuni, fără să mai ajungă la marile compoziții. Ne aflăm într-o perioadă în care romanul se află în ascensiune, chiar dacă genul nu este consolidat în România, cu toate că există încercări onorabile și dincolo de Ciocoii vechi și noi al lui Filimon, și anume romanul Dan (1894) al lui Vlahuță sau Intim (1892) al lui Traian Demetrescu. Caragiale nu a încercat un gen de o asemenea complexitate poate și pentru că romanul era înregistrat încă în proximitatea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
proiectul său care-l recomandă ca un fiziolog modern al neamului ciocoiesc, adică funcționăresc. Cât de rău văzut era acest funcționar o știm prea bine din romanul său unde Dinu Păturică trece drept un „luceafăr al viciilor”, așa cum știm că ciocoiul modern „cu frac și cu mănuși albe” rămâne un proiect niciodată realizat. Cât de departe este această viziune de accepția modernă a funcționarului e ușor de decelat. Abia cu Caragiale, pentru prima oară în circuitul literaturii intră un nou- venit
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
îmi plăceau atât poeziile cât și proza și-i urmăream articolele din presă, subtile, sarcastice, pline de spirit. Dar din poezia lui socială nu-mi aminteam decât două versuri, pe care le-am repetat ca un papagal "ia-l pe ciocoi ca hreanul și dă-l prin răzătoare" și cam atât! La limba română am avut parte de un text încâlcit, căruia trebuia să-i fac analiza gramaticală. L-am dat prin răzătoare și pe ăsta. Nota obținută mi-a stricat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
n-aveau habar lor să le fie bine, să agonisească cât mai multe averi, cât mai multă putere. Și nesătui mai erau, Doamne! Nu adevărații boieri de viță, iubitori de țară, ce stăteau retrași, ascunși în conacele lor, ci îmbogățiții, ciocoii, căftăniții-boieri. Să te ferească Dumnezeu de țopârlanul ce se urcă ca scroafa-n copac; aista una-două te vinde, ba unii se tăiau împrejur de se turceau. Dintr-un prăpădit de dregător rupt în cur, peste noapte ajungea "Mare boier ditai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
încâlcită și cu "Poezia socială a lui Arghezi". Și azi îi cer iertare și îi mulțumesc totodată Maestrului Arghezi, pentru că el mi-a hotărât viitorul: nu mi-am amintit decât un singur vers din "poezia sa socială": ia-l pe ciocoi ca hreanul și dă-l pe răzătoare, vers repetat, spre exasperarea examinatoarelor, de mai multe ori, calvarul încheindu-se cu un "5", care mi-a stricat media generală și m-a trimis de la o carieră universitară la Facultatea de Istorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
anul acela și [29] în cei trei ani de facultate. Dar cine și-ar fi putut închipui atunci, în ziua aceea a manifestației de dragoste a unui tineret entuziast, că peste zece ani Iorga va forma un guvern tocmai cu ciocoiul cinic și semi degenerat care-l amenințase, fără principii și fără pudoare, cu figură hidoasă și corp diform! Mai apoi am început să mă duc și la unele ședințe ale Camerei - mai ales când vorbea Iorga sau când mă înștiința
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
pur legionar (afară de Președinție și de Ministerul de război, la acesta din urmă fiind propus generalul Coroamă). După anumite obiecții, generalul Antonescu acceptase chiar lista ce i se propusese, dar în timpul discuțiilor au avut loc câteva incidente violente, provocate de ciocoiul N. Mareș, mare proprietar și ministru al Agriculturii, unul dintre cei mai pătimași dușmani ai Legiunii din pricina fricii de expropriere. Mai apoi s-a certat cu Ică, iar astăzi încearcă să-i convingă pe comuniști că exproprierea duce la scăderea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
printr-o victorie a demoliberalismului capitalist (și deci tot evreiesc), atâtea suferințe și atâtea jertfe nu vor rămâne în viitor fără un rezultat pozitiv pentru neamul românesc, dacă această entitate psicho-fizică va mai dăinui. Tudor Vladimirescu a fost ciopârțit de ciocoii fanarioți, dar România modernă s-a născut din sacrificiul lui; Cuza-Vodă a fost alungat de liberali, dar el va rămâne veșnic simbolul unității noastre naționale; Corneliu Codreanu și Mișcarea Legionară au fost crucificați, dar renașterea viitoare a neamului românesc și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
este ea însăși un pic strîmbă. Însă înspre părțile noastre e atît de înclinată, încît orice cal care pe alte meleaguri merge tropa-tropa la noi merge tropa-tropa cos de alfa. Alfa e, bineînțeles, unghiul de înclinare a țării. iulie 2002 Ciocoii vechi și noi Aflat în tribuna Giuleștiului și neavînd monedă indigenă prin buzunare, Gigi Nețoiu a achiziționat trei pumni de semințe de floarea-soarelui contra sumei de 5 dolari. Sau ce naște din pisică șoareci mănîncă. Așa își intitula Nicolae Filimon
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Cacîga aruncă o bebee, Gogul tocorosește, Goleman se născocoară, Bobul n-a mâncat știrigoaie, focul scoate bobătaie, țiganii sunt ciuhoși, sunt dârdale, se cocorăsc, fac nătării, ciorobor, lolot, se lolăiesc, se lolotesc, strigă hoha, bura-bura, bat lela, tinerii se înlibovesc, ciocoii se ciocotnițesc, se cilibesc, sufletele bujdesc pe poarta iadului etc. Budai tratează cuvintele ca pe niște făpturi moi și le dă pe loc la rimă genul și terminația trebuitoare. Așa femela dracului se face dracă, palatul se feminizează în palată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Și pentru el Tudor "era un om foarte neînsemnat", "vrăjmaș neîmpăcat al nobleței", urmărind "a omorî aristocrația română spre a se urca prostimea și mojicimea pe ruinele ei". În mișcarea de la 1848 nu vede decât atâta că "dăscăleții, avocații și ciocoii rapaci", "craii" s-au ridicat să răstoarne pe boieri. Magheru e "ciocoi de peste Olt", Tell e "de o familie cu totul obscură" (poziția socială îl obsedează pe Lăcusteanu), Aristia e "un smintit, profesor de declamații teatrale", ideile revoluționarilor ca suferința
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Când plăieșii trec la vale Pe cărarea ce se pierde. Să vezi șoimul de pe stâncă Cum se-nalță, se izbește Peste corbul ce zărește În prăpastia adâncă. Hoțul lui Alecsandri e cam în stilul piraților romantici, grandilocvent, teatral, omorâtor de ciocoi (genul lui Ed. About pare evident): Iar ciocoiul cum se pleacă, De mă vede la potică! Cum, smerit, în genunchi pică Și de fală se dezbracă! Am doi zmei de bună cale, Doi!... nici vântul nu-i întrece! Am tovarăși
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se pierde. Să vezi șoimul de pe stâncă Cum se-nalță, se izbește Peste corbul ce zărește În prăpastia adâncă. Hoțul lui Alecsandri e cam în stilul piraților romantici, grandilocvent, teatral, omorâtor de ciocoi (genul lui Ed. About pare evident): Iar ciocoiul cum se pleacă, De mă vede la potică! Cum, smerit, în genunchi pică Și de fală se dezbracă! Am doi zmei de bună cale, Doi!... nici vântul nu-i întrece! Am tovarăși doisprezece Și la brâu patru pistoale. Ceea ce supără
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
stări prezente, dealtfel ca și în basmele dramatizate ale lui Carlo Gozzi. Tândală și Păcală, sfetnici fricoși și fără onestitate, sunt din tagma lui Pantalone și a lui Tartaglia. Dintre piesele masive apare mai bine construită comedia severă Boieri și ciocoi, care osândește generația venală a vechii protipendade de la 1840-1846, aceea care s-a lăsat cumpărată de evreii imigrați, spre a fi săpată la rîndu-i de parveniți ca Lipicescu și pitarul Slugărică. Interesul piesei rezidă mai ales în desfășurarea înceată și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Rousseau român, câmpia munteană impunîndu-i o astfel de viziune. Descrierea Bărăganului rămâne mereu inimitabilă, cu toată sărăcia de detalii, prin aerul de măreție surprins prin câteva pete definitiv patinate. N. FILIMON Caracterele romanului popular sunt de la primele pagini evidente în Ciocoii vechi și noi de N. Filimon (1819-1865). Scriitorul are un ideal social și etic, vrea să reformeze societatea, s-o moralizeze. Virtutea este răsplătită și nelegiuirea sancționată și cititorul are satisfacția de a asista la restabilirea dreptății. Dinu Păturică e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Virtutea este răsplătită și nelegiuirea sancționată și cititorul are satisfacția de a asista la restabilirea dreptății. Dinu Păturică e o slugă rea. Gheorghe e o slugă bună, și după o aparentă răsturnare de valori eroul cel integru învinge. Prin temă, Ciocoii vechi și noi e un mic roman stendhalian (fără filiație directă și fără luciditatea analitică), iar Dinu Păturică un Julien Sorel valah. Păturică nu e un simplu vulgar vânător de avere, ci un însetat de toate senzațiile vieții. Latineasca lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acoperiți de o paloare demonică, sau, dimpotrivă, de genul angelic. Rezistența romanului se explică prin marea siguranță a desenului și a tonurilor fundamentale. Totul formează un album de ilustrații de neuitat, pe care cititorul le traduce în termeni epici: așteptarea ciocoiului în pridvor, întrevederea administrativă între postelnicul îngrijorat și vătaful Păturică cu condicile, Kera Duduca, Kera Duduca și Dinu îmbrățișați, Kir Costea înmînînd banii din cumpărături prin terți vătafului, Păturică jucând menuetul cu vătafii, Păturică în exercițiul funcțiunii de sameș, stând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de stăpânire pe pământul țării-ntregi?... Cu Mâine, Aron Cotruș a început o variantă nouă a poeziei sale, scurtă, amenințătoare și profetică, cu subînțelesuri. E o poezie-mani-fest cu aere instigatoare, regretabil de oscilantă în țeluri. Plugarii sunt ridicați împotriva "mîrșavilor ciocoi", îndreptați împotriva orașului "de trântori și mișei", cu insinuații de acestea: Ioane, ia seama bine! țara aceasta se razimă pe tine. * Ioane, ești unul, poți fi milioane, vrerile tale nenfrînte să nu le-nspăimînte nici temnița, nici tunul... În ciuda excesului de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
când partidul liberal, mai mult "roș", nu-și schimbase încă fizionomia și aspirațiile, schimbare dată pe față prin retragerea lui C.A. Rosetti. Odobescu e ceea ce s-a numit mai târziu un "țărănist". Constatând că pământul e pe nedrept al "ciocoiului" și că țăranul e "rob", prevede că în curând pământul va fi "înapoiat" țărănimii. Mai mult. El nu se arată ca un poporanist, când, conștient de datoria ce o are față de țărănime, a cărei muncă îi dă posibilitatea să se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
clasele de parveniți. Am văzut că personajele din O noapte furtunoasă sunt simbolice. Dar și legătura dintre dânsele e simbolică. Jupân Dumitrache, Nae Ipingescu și Rică Venturiano se înțeleg perfect, se stimează, toți au ca țintă a dușmăniei lor pe "ciocoi" și ca ciment al legăturii lor ura împotriva "ciocoiului", și toți jură - și sunt gata să facă și infamii pentru ea - în numele "sfintei constituții", pe care dealtmintrelea n-o înțeleg, cum Jupân Dumitrache și Nae Ipingescu nu înțeleg nici lucrurile
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
noapte furtunoasă sunt simbolice. Dar și legătura dintre dânsele e simbolică. Jupân Dumitrache, Nae Ipingescu și Rică Venturiano se înțeleg perfect, se stimează, toți au ca țintă a dușmăniei lor pe "ciocoi" și ca ciment al legăturii lor ura împotriva "ciocoiului", și toți jură - și sunt gata să facă și infamii pentru ea - în numele "sfintei constituții", pe care dealtmintrelea n-o înțeleg, cum Jupân Dumitrache și Nae Ipingescu nu înțeleg nici lucrurile scrise în Vocea patriotului naționale, deși le admiră - simbol
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care e însă un mai bogat și un mai serios prozator; pe când în Muntenia găsim o legiune de poeți - Eliade, Cîrlova, Boliac, Rosetti, Bolintineanu, Crețeanu, Depărățeanu, Sihleanu, Nicoleanu etc. -, proza fiind reprezentată numai prin romanele nule ale lui Bolintineanu, prin Ciocoii vechi și noi, important ca document, dar secundar ca artă, și prin scrierile lui Odobescu, importante ca artă, însă neînsemnate ca "documente omenești". 1 E vorba de articolul Poezia nouă, "Cronica literară", "Viața romî-nească", 1922, nr. 6. Dar mai bine
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]