884 matches
-
1957-2011) artist liric și profesoară .......... 68 14. CALISTRU, CONSTANTIN (1916-2006) inginer chimist și profesor................ 72 15. CARASEVICI, VEACESLAV (1921-2008) medic și profesor .............. 76 16.CĂPREANU, ION (1927-2003) istoric și profesor ........................... 79 17. CIOCÂRLAN, VASILE(1924-2010) filosof și profesor ....................... 82 18. CIOLAN, ELISABETA (ELIZA) (19001980)pianistă și profesoară .............. 85 19. CIOPRAGA, CONSTANTIN (1916-2009) critic, istoric literar și profesor ................ 88 20. CONDURACHE, GHEORGHE VAL[ERIU] (1950-2007)scriitor și critic literar ................................. 96 21. CONSTANTINESCU, MIRCEA(1951-2010) chimist și profesor .............. 99 22. COSOVANU, ADRIAN (1937-2008
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
dăinuirii poporului român. A publicat peste 90 de articole, studii și comunicate. După o grea și nemeritată suferință, prof. univ. dr. Vasile Ciocârlan a trecut în neființă la 21 octombrie 2010 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. CIOLAN, ELISABETA (ELIZA) (1900-1980) PIANISTĂ și PROFESOARĂ Distinsă profesoară de pian, Eliza Ciolan face parte din galeria personalităților de seamă ale Școlii pianistice românești, alături de Florica Musicescu, Cella Delavrancea, Aurelia Cionca ș.a. Născută la 19 aprilie 1900, la Iași, într-o
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
După o grea și nemeritată suferință, prof. univ. dr. Vasile Ciocârlan a trecut în neființă la 21 octombrie 2010 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. CIOLAN, ELISABETA (ELIZA) (1900-1980) PIANISTĂ și PROFESOARĂ Distinsă profesoară de pian, Eliza Ciolan face parte din galeria personalităților de seamă ale Școlii pianistice românești, alături de Florica Musicescu, Cella Delavrancea, Aurelia Cionca ș.a. Născută la 19 aprilie 1900, la Iași, într-o familie dedicată profesiei muzicale, Eliza Ciolan a trăit într-un mediu favorabil
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
PROFESOARĂ Distinsă profesoară de pian, Eliza Ciolan face parte din galeria personalităților de seamă ale Școlii pianistice românești, alături de Florica Musicescu, Cella Delavrancea, Aurelia Cionca ș.a. Născută la 19 aprilie 1900, la Iași, într-o familie dedicată profesiei muzicale, Eliza Ciolan a trăit într-un mediu favorabil dezvoltării evidentelor sale aptitudini muzicale, înțelegând de timpuriu că în artă numai printr-o muncă temeinică se poate învinge. Absolventă a Conservatorului de Muzică și Declamație din Iași (19121917), clasa profesorului Emil Mihail, s-
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
interpreți și pedagogi de renume: Paul Weigarten și Alfred Cortot. A obținut Diplome d’éxecution la Schola Cantorum, unde a lucrat cu renumitul pedagog și pianist Lazăr Levy. La 30 decembrie 1924 s-a căsătorit cu dirijorul și profesorul Antonin Ciolan, ce a însemnat nu numai un nou drum în viață, ci și începutul unei colaborări rodnice a două personalități înzestrate cu daruri muzicale excepționale, casa lor devenind un sanctuar al Muzicii. În activitatea didactică, Eliza Ciolan a fost profesor, disciplina
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
dirijorul și profesorul Antonin Ciolan, ce a însemnat nu numai un nou drum în viață, ci și începutul unei colaborări rodnice a două personalități înzestrate cu daruri muzicale excepționale, casa lor devenind un sanctuar al Muzicii. În activitatea didactică, Eliza Ciolan a fost profesor, disciplina Pian, la Academia de Muzică și Artă Dramatică „George Enescu“ din Iași (1932-1949) și la Academia de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj (1949-1960), unde a format pianiști valoroși. În personalitatea Elizei Ciolan s-au îmbinat armonios
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
În activitatea didactică, Eliza Ciolan a fost profesor, disciplina Pian, la Academia de Muzică și Artă Dramatică „George Enescu“ din Iași (1932-1949) și la Academia de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj (1949-1960), unde a format pianiști valoroși. În personalitatea Elizei Ciolan s-au îmbinat armonios muzicianul interpret cu pedagogul. Pe lângă cariera concertistică a practicat pedagogia cu o dăruire neasemuită, ca pe un apostolat, iar cei care au avut fericirea de a fi discipolii ei, se pot considera privilegiați de soartă. A
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
muzical: melodica, ritmul, structura piesei, stilul lucrării, al compozitorului, al epocii. Explicațiile clare erau însoțite de demonstrații, adevărate modele de măiestrie interpretativă. Comparațiile cu imagini din natură, din alte arte, erau folosite cu pricepere și fantezie. În activitatea artistică, Eliza Ciolan a colaborat cu orchestra simfonică ieșeană, a susținut programe de recital, a participat în formații de muzică de cameră și s-a manifestat ca pianistă acompaniatoare parcurgând un bogat și variat repertoriu. Pentru rezultatele remarcabile obținute în activitatea didactică și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în activitatea didactică și artistică i s-a conferit titlul de „Profesor Emerit“ și Ordinul „Meritul Cultural“, cl.I (1966). După o viață dedicată artei pianistice pe care a dăruito cu pasiune publicului, a împărtășit-o cu generozitate discipolilor, Eliza Ciolan a trecut la cele veșnice în ziua de 24 iunie 1980, la Cluj-Napoca. Talentatul publicist ieșean, Aurel Leon, relata: „Antonin Ciolan, alături de soția sa, Eliza Ciolan, strălucită profesoară și pianistă a Iașilor, au dorit în clipele din urmă să se
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
o viață dedicată artei pianistice pe care a dăruito cu pasiune publicului, a împărtășit-o cu generozitate discipolilor, Eliza Ciolan a trecut la cele veșnice în ziua de 24 iunie 1980, la Cluj-Napoca. Talentatul publicist ieșean, Aurel Leon, relata: „Antonin Ciolan, alături de soția sa, Eliza Ciolan, strălucită profesoară și pianistă a Iașilor, au dorit în clipele din urmă să se odihnească pe veci pe pământul Eternității, cimitirul din apropierea casei din strada Călărașilor în care au petrecut atâția ani de viață“. Dorința
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
pe care a dăruito cu pasiune publicului, a împărtășit-o cu generozitate discipolilor, Eliza Ciolan a trecut la cele veșnice în ziua de 24 iunie 1980, la Cluj-Napoca. Talentatul publicist ieșean, Aurel Leon, relata: „Antonin Ciolan, alături de soția sa, Eliza Ciolan, strălucită profesoară și pianistă a Iașilor, au dorit în clipele din urmă să se odihnească pe veci pe pământul Eternității, cimitirul din apropierea casei din strada Călărașilor în care au petrecut atâția ani de viață“. Dorința lor a fost îndeplinită. Pentru
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
urmă să se odihnească pe veci pe pământul Eternității, cimitirul din apropierea casei din strada Călărașilor în care au petrecut atâția ani de viață“. Dorința lor a fost îndeplinită. Pentru activitatea artistică și contribuția adusă la îmbogățirea tradiției școlii pianistice, Eliza Ciolan se înscrie între personalitățile de seamă ale vieții culturale ieșene ale secolului XX. CIOPRAGA, CONSTANTIN (1916-2009) ISTORIC și CRITIC LITERAR, POET, PROZATOR, PROFESOR Personalitate marcantă a comunității literare românești, venerabil scriitor, prestigios istoric și critic literar, eseist de înaltă clasă
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
O rotulă udemeristă riscă să crape sub povara unui copan sindicalist de orientare peremistă. O pană minoritară găsește cu greu posibilitatea de a pluti - balastul majoritar îi amintește regulile nemiloase ale gravitației politice. A venit iarna. Argoul în care comunică ciolanele cu oscioarele struțo-cămilelor politice este un esperanto în care primele au grijă ca substantivele să fie defective de toate celelalte cazuri în afara genitivului - ce-i al tău e și-al meu, ce-i al meu e doar al meu - iar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
care vin (ori nu vin, care-i diferența?) nu sunt altceva decât alte... întârziate. Să fim serioși - între cine și cine, între ce și ce a avut de ales electoratul românesc de 15 ani încoace? Stând cu fața permanent la ciolan, clasa politică a întors România de prea multe ori cu spatele spre viitor. Aceasta este adevarată soluție imorală. Și de ea, simpatizatul Traian Băsescu nu este mai puțin vinovat decât antipatizatul Dan Voiculescu. (Jurnalul Național, 29 iulie 2005) Vraiște Vodă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
dar netă, a viitoarei Înfățișări a revistei, schițată repede apoi pe o foaie de hârtie Întinsă pe peretele vagonului În mers. (Cât este de recomandabil, când și când, s-o iei razna de la treburile tale cotidiene, În care mintea și ciolanele ți s-au Închircit În rutina sclerozantă care te Împiedică să gândești mai altfel și să inovezi!) O Înfățișare, prin urmare, care avea să se realizeze la Întoarcere și să se desăvârșească apoi treptat, Într-un chip nou, vioi, surâzător
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
stăpâni odată: și lui Dumnezeu și lui Mamona!" a orăcăit el. Iată-mă și "slugă"! se vaicăre Ștefan, de parcă l-ar fi apucat măseaua. S-a iscat o dihonie între Slăviții Palatini, se hărtănesc ca dulăii care au apucat același ciolan: "Care dintre ei e mai mare peste Ștefan și Moldova lui?" Ce-i de colea, să ai "slugă", un "atlet al lui Hristos"? îl zădărește și Vlaicu. M-am închinat amândurora, să nu fie vreo pricină de gâlceavă. "Divide et
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe bolta limpede a cerului, între viile și livezile de la Doi Peri răsunau acorduri de pian, acompaniind glas feciorelnic sau cadența versurilor în primă lectură. Iată câteva din personalitățile care au călcat în această casă: frații Bobescu, Constantin Stroescu, Antonin Ciolan, Achim Stoia, George Pascu, George Vintilă, Ion Voicu, Ion Baciu, Ion Pavalache, Nicolae Labiș, Nicolae Tăutu, Radu Boureanu, Ion Istrati și câți alții... Într-o zi de toamnă aurie, am avut norocul, dragă prietene, să ating și eu clapele pianului
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Eduard Caudella, muzicologia ale cărei baze au fost puse de Teodor Burada, cu Gh. Asachi, fondatorul Conservatorului filarmonic-dramatic (1836), în cadrul căruia s-a cântat pentru prima dată în limba română opera "Norma" de Bellini, cu arta dirijorală a lui Antonin Ciolan, Ion Baciu ș. a. Așadar, de la muzica religioasă, imnică, civică, utilitară, distractivă la muzica cultă cu toate genurile ei. Descifrăm spiritualitatea Iașului și prin istoria muzicii sale. Descoperim firul de aur nevăzut ce se transmite de la o epocă la alta, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de a duce pe mai departe aceste tradiții glorioase de cuceriri (metehne, în opinia noastră) și totuși triste și condamnabile, din punctul de vedere al omenirii, din vremea când Marile Puteri își împărțeau, fără jenă, globul pământesc ca pe un ciolan. Luând lucrurile, însă, mai în serios, ne întrebăm dacă acceptarea unor asemenea situații anacronice un gest special de dominație umilitoare în timpurile noastre, de genul capitulațiilor într-o formă adaptată, practicată împotriva intereselor vitale naționale (să conferi ori să accepți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
acolo, te va spânzura... Aceasta-ți scriu și însumi am zis Domnia mea. Scris Octomvrie 24, leat 7125. *1 Unui adevăr crud, adesea preferăm o mângâiere. *1 Celui care se plânge de femeia rea și urâtă: "Ți-a căzut un ciolan la împărțeală. N-ai ce face: roade-l." Accent pe ultima silabă: Basma para saca baclava oca tara maca pușlama baccea canapea imanea sofa cafea daira pașa aba hazna canara chisea halva beltea boccea baccea farfara mangafa iofca zalhana zahara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
oameni stănci de șindilă. * Înainte de 64 suprefectul se chema privighetor, primarele vornic, judecata se făcea la curtea boerească; jandarmii se numeau cazaci. Pe cei căzuți în marea ură a boerului îi trimeteau la Iași "în pinteni" adică cu căruța fără ciolane la roți, ș-acolo erau buzdugăniți de li se trăgea moartea. * Când un om nu se purta bine și făcea ceva care pricinuia supărarea boerească, apoi trimetea boerul pe vătăjel cu țiganii de la curte, care-l legau burduf și-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
anunțate proporțiile tragediei de la Timișoara și vizita lui Nicolae Ceaușescu la mormîntul ayatolahului Khomeiny. *După ce aseară, îndată ce s-a întors de la Teheran, „Tova rășul” a justificat, într-un „discurs către țară”, aplicarea soluției Tienanmen, astăzi a apelat la „cutia cu ciolane”, promițînd iarăși măriri de salarii și de pensii. Mulțimea l-a huiduit copios, încît a fost nevoie să fie întreruptă emisiunea radio-tv. Cei care au urmărit-o spun că „s-a pierdut” și că a părăsit locul mitingului „pur și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
odrasla, s-a trezit cu mine la "vorbitor", adus de la arest de un soldat cu arma la spate. "Băiețelul mamei" era galben ca turta de ceară, după cele 2 săptămâni de dizenterie și cu echipamentul abia ținându-i-se pe ciolane, întrucât conform regulamentului, ca să nu-și facă "seama" în arest, deținuților li se luau centurile de la veston și pantaloni. 1962 Vivat academia, vivat profesores Deci cu facultatea terminată, cu armata făcută în formula "all inclusive" (respectiv pântecaraia și arestul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
funcționau, târâș-grăpiș, În epocă. Astfel, În „Raportul de activitate pentru perioada 23 februarie - 1 aprilie 1947” am găsit o referire importantă la capitolul „realizări” a secțiunii „organizatoric”, ce atestă faptul că Încet, Încet vânduții Moscovei Începuseră să se Înghesuie la ciolanul Puterii după ce, bine-nțeles, se Înfruptaseră din ciolanul de porc cu fasole de la cantina specială a partidului oamenilor muncii (asupra acestui aspect, neînvățat pe la școlile de cadre, vom reveni În curând). „În ziua de 19 martie 1947 a fost ședința
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
activitate pentru perioada 23 februarie - 1 aprilie 1947” am găsit o referire importantă la capitolul „realizări” a secțiunii „organizatoric”, ce atestă faptul că Încet, Încet vânduții Moscovei Începuseră să se Înghesuie la ciolanul Puterii după ce, bine-nțeles, se Înfruptaseră din ciolanul de porc cu fasole de la cantina specială a partidului oamenilor muncii (asupra acestui aspect, neînvățat pe la școlile de cadre, vom reveni În curând). „În ziua de 19 martie 1947 a fost ședința de reorganizare a CDE unde au intrat: 9
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]