5,141 matches
-
A. Camariano-Cioran, București, Editura Academiei, 1965, p. 51. • Cf. C.I. Karadja, Ziarul lui Weismantel, în „Revista Istorică“, nr. 4-6, 1920, p. 150; vezi și N. Iorga, O nouă descriere a Moldovei în secolul al XVIII-lea de un suedez, în loc. cit., nr. 1-3, 1930, p. 1-3. fiind rusofil, reușind să obțină depunerea lui17. Nicolae Mavrocordat se mai făcea, totodată, vinovat, în concepția lui Carol al XII-lea, pentru faptul că a refuzat să trădeze legăturile pe care le avea domnul Țării
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
realități culturale, în „Xenopoliana“, IV, 1996, nr. 1-4, p. 25. • Al. Zub, O nouă temă în istoriografia română: elitele (Pe marginea unui proiect), în „Xenopoliana“, IV, 1996, nr. 1-4, p. 54. • Mihai Sorin Rădulescu, op. cit., p. 614. • Gheorghe Teodorescu, op. cit, p. 23. • A. Răduțiu, Concepte și terminologie. Unele considerații privind raportul majoritate, minoritate - elite și marginali de-a lungul istoriei, în „Anuarul Institutului de Istorie Națională - Cluj“, XXXII, 1993, p. 16. onoreze condiția, animate de obiective înalte, și atente la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Villios, Petre Efesiul), greci (Baronul Christofor Sachellarios, Vasile Vizantios, • Darvaris, frații Schina etc.), dar și numeroși români (Ghica, Filipescu, Ioan Câmpineanu, Constantin și Ștefan Bălăceanu, A. Florescu, G. Mihăilescu, D. Topolniceanu, Alexandru Samurcaș, George Slătineanu etc.). Cf. Cornelia Papacostea-Danielopolu, op. cit, p. 82. • Paul Cornea, op. cit., p. 76. • Jalbele adresate lui Grigore Ghica ne arată un cărturar interesat de eliberarea mănăstirilor de greci și de limitarea accesului grecilor în mănăstirile patriei. Vezi C. Erbiceanu, Viața și activitatea literară a protosinghelului Naum
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Beauvais. • R. Rosetti, Arhiva Senatorilor din Chișinău, I, în AAR, mem. secț. ist., t. XXXI, 1909, p. 14-15. • A se vedea articolul lui Radu Păun, Istorie și ortodoxie. Panegirice românești la curtea lui Scarlat-Vodă Callimachi al Moldovei (1812-1818), în vol. cit. Corneliae Papacostea Danielopolu in memoriam, p. 131-144. Cu toate acestea, în jurul lui 1700, viața culturală nu mai e total anacronică sau, cel puțin, inspirația e căutată mai aproape. Nicolae Costin tălmăcește Ceasornicul Domnilor, cu intenția de a introduce regulile unei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
scrisorile de acreditare pentru baronul Fava la București, îl va numi pe contele Tornielli două luni mai târziu, iar Franța va declina invitația lui Haymerle și a ambasadorului austriac la Paris de a recunoaște independența României, în Gh. Căzan, op. cit, p. 42. • Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința națională românească, București, Humanitas, 1996, p. 181. • K. Hitchins, op. cit., p. 148. • Apostol Stan, Mircea Iosa, Liberalismul politic în România, București, Editura Enciclopedică, 1996, p. 236. • Gh. Căzan, op. cit., p. 46
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ion Bălăceanu notează în jurnalul său o afirmație pusă pe seama monarhului potrivit căreia apropierea de Austro-Ungaria se datora alianței acesteia cu Germania și că, „în ziua când aceasta va înceta, voi fi în fruntea avangardei rusești“, în Ion Bălăceanu, op. cit, p. 233. • Titu Maiorescu, Istoria politică a României sub Carol I, București, Humanitas, 1998, p. 117. • „Românul“, 9, 10 februarie 1880, p. 125; idem, 12 februarie 1880, p. 133. Vizita lui Carol era apreciată în aceeași presă conservatoare ca una
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
influențare a opiniei publice venea din partea ambasadorului Hoyos care încerca să subvenționeze ziarul de limbă germană „Bukarester Zeitung“, din motive lesne de înțeles, după care inițiază un demers similar pe lângă directorul ziarului „România Liberă“, D.A. Laurian, în Teodor Pavel, op. cit, p. 64. • Faptul că unii miniștri rostesc discursuri oficiale în care termenul de rege al românilor apare de mai multe ori supăra la fel de mult autoritățile de la Viena ca și difuzarea în țară a unor hărți daco-romane ce apăreau chiar cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
und System, Berlin, Dunker & Humblot, 1986, p. 116. • Reichs-Gesetz-Blatt, Wien, 1896, nr. 196, din 14 iunie 1896. • Pentru criza maghiară vezi Gábor Veres, István Tisza. The Liberal Vision and Conservative Statecraft of a Magyar Nationalist, New York, 1985. • Erich Zöllner, op. cit, p. 536. • Helmut Rumpler, op. cit., p. 875. • Allgemeines VerwaltungsArchiv, Wien, Ministerium des Innern, Präsidiale, 34/2, K. 2236, 1906, 1-1200. Inițiatorul legii acuza faptul că „Parlamentul austriac este singurul în toată Europa care, pe durata unei generații, a lăsat neschimbată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sens 14 circumscripții electorale 18. La baza alcătuirii acestor circumscripții • Semnificativă în acest sens este telegrama trimisă din Cernăuți, de Birnbaum, în numele proletariatului evreiesc, la închiderea adunării populare ce a avut loc în acest oraș la 20 ianuarie 1906, în loc. cit. • Helmut Rumpler, op. cit., p. 879. 14 Lothar Höbelt, op. cit., p. 972-973. 15 Helmut Rumpler, op. cit., p. 881. • Allgemeines VerwaltungsArchiv, Wien, Ministerium des Innern, Präsidiale, 34/2, K. 2240/1907, (1-1500), nr. 1271, 1349. • Wilhelm Brauneder, Die Entstehung des Parlamentarismus, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
București, l-a individualizat în ansamblul rezistenței anticomuniste. Membrii săi erau mai ales studenți și muncitori, oameni tineri. Însă faptul că nu erau din zonă este un indiciu că nu • Eugen Șahan, op. cit., p. 136, 146, 152; idem, Aspecte..., în loc. cit., p. 238; Aristide Ionescu, op. cit., p. 218. • O.S., Noi doar dublam Securitatea..., p. 8. aveau o bună cunoaștere a terenului și nici rețele ample de susținere. Poate tocmai de aceea întrețineau bune relații în special cu mănăstirile din zonă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
tale. Acest capitol Îți prezintă concepte și metode de bază din fiecare arie. Sexualitatea Eu fac parte din tribul (Cherokee). Bunicile Cherokee le Învață pe nepoatele lor cum să se satisfacă fără bărbat. Aceasta nu este o practică de autosatisfacere, cit o abilitate vitală pentru a-și menține independența și Încrederea În sine pînă cînd sînt pregătite să fie cu un partener. La origini, cuvîntul “virgină” Însemna “o femeie care se cunoaște”. Sexualitatea sănătoasă Începe la o femeie de timpuriu prin
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
colectivă Bible de tous les temps, Et. Augustiniennes, Paris 1986; A. Pollastri - F. Cocchini, Biblia e storia nel cristianesimo latino, Borla, Roma 1988 (secțiunea dedicată lui Augustin este scrisă de A. Pollastri). Despre credință și intelect: A. Mandouze, L’aventure..., cit.; E. Gilson, Introduzione allo studio din Sant’Agostino, cit. 5. Operele din perioada sacerdoțiului Activitatea literară a lui Augustin, concentrată acum asupra funcției sale sacerdotale, se orientează din nou către polemica împotriva vechilor tovarăși de credință maniheistă, de-acum demascați
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1986; A. Pollastri - F. Cocchini, Biblia e storia nel cristianesimo latino, Borla, Roma 1988 (secțiunea dedicată lui Augustin este scrisă de A. Pollastri). Despre credință și intelect: A. Mandouze, L’aventure..., cit.; E. Gilson, Introduzione allo studio din Sant’Agostino, cit. 5. Operele din perioada sacerdoțiului Activitatea literară a lui Augustin, concentrată acum asupra funcției sale sacerdotale, se orientează din nou către polemica împotriva vechilor tovarăși de credință maniheistă, de-acum demascați: Cât este de util să crezi (De utilitate credendi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
indicând cititorului să consulte repertoriile adecvate. Bibliografie: P. Courcelle, Histoire littéraire des grandes invasions germaniques, Et. Augustiniennes, Paris, 1964; E.A. Thompson, Il cristianesimo e i barbari del Nord, în vol. colectiv, Il conflitto tra paganesimo e cristianesimo nel secolo IV, cit., pp. 65-88. I. DISCIPOLII LUI AUGUSTIN Am reunit sub acest titlu generic pe toți scriitorii care, pornind de la învățătura lui Augustin, cum au făcut Quodvultdeus și Orosius, sau, mai precis, de la polemica sa antipelagiană, ca Prosperus și alții, au inițiat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
I, introd., text și traducere sub îngrijirea lui S. Costanza, Messina 1973; CTP 29, 1981 (S. Costanza). Studii: A. Pastorino, Osservazioni sulla’Historia Persecutionis Africanae provinciae di Vittore di Vita, în vol. col. La storiografia ecclesiastica nella tarda antichità, op. cit, pp. 45-112; S. Costanza, Vittore di Vita e la Historia persecutionis Africanae provinciae, VetChr 17 (1980) 229-268. 3. Vigiliu din Thaps În cadrul creștinismului african din această epocă este personalitatea cea mai însemnată. Apare și el, ca și Victor din Vita
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
L. Obertello, Severino Boezio, Accad. Ligure di Scienze e Lettere, Genova 1974; de același autor, articolul Boezio (Boethius) din Dizionario degli Scrittori Greci e Romani, I. Marzorati, Milano 1987; dintre numeroasele studii elaborate anterior, cf. P. Courcelle, Les lettres grecques..., cit.; idem, La consolation de la philosophiae dans tradition littéraire: antécédents et posterité de Boèce, Et. Augustiniennes, Paris 1967; vol. col., Atti del Convegno internazionale di Studi Boeziani, Herder, Roma 1981; H. Chadwick, Boezio, trad. it. Il Mulino, Bologna 1986; C. Micaelli
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
orice caz, educația sa retorică foarte îngrijită se poate observa în numeroasele imitații ale poeților clasici. Arator a fost un poet foarte cunoscut și în Evul Mediu. BIBLIOGRAFIE Ediția: CSEL 72, 1951 (Mc Kinlay). Studii: J. Fontaine, Naissance de la poésie..., cit. 5. Elpidius Rusticus Poate și poetul Elpidius Rusticus a trăit la curtea de la Ravenna și aparține acelei culturi stimulate de renașterea teodoriciană. Nu știm aproape nimic despre viața lui și e greu să-l identificăm din punct de vedere istoric
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Duval, J. Fontaine și L. Holtz); N. Scivoletto, I limiti dell’ars grammatica in Gregorio Magno, Giornale Ital. di filologia, 17 (1964), 210-238; L. Holtz, Le contexte grammatical du défi à la grammaire: Grégoire et Cassiodore, în Grégoire le Grand, cit., pp. 531-540; V. Recchia articolul Gregorio Magno în Dizionario degli Scrittori Greci e Latini II, Marzorati, Milano 1987; V. Paronetto, Gregorio Magno. Un maestro alle origini cristiane d’Europa, Studium, Roma 1985; vol. col., Atti del Convegno su Gregorio Magno
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
mult. BIBLIOGRAFIE Ediții: MGH, Auctores Antiquissimi 6,2 (R. Peiper). Studii: A. Roncoroni, L’epica biblica di Avito di Vienne, VetChr (1972), 303-329; Note al De virginitate di Avito di Vienna, Athenaeum 51 (1973), 122-134; J. Fontaine, Naissance de la poésie..., cit.; S. Isetta, Rassegna di studi avitiani, Bolettini di Studi Latini 13 (1983), 59-73; G. Simonetti Abbolito, Avito e Virgilio, Orpheus nr. sp. 3 (1982), 49-72; D.J. Nodes, The Fall of Man..., Toronto Med. Latin Texts, Brill, Leiden 1986; P.-A
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
di Tours e i „Libri historiarum”. Letture e fonti, metodi e ragioni, Studi Medievali nr.13, 2 (1972), 563-701; M. Simonetti, Qualche osservazione sul rapporto tra politica e religione in Gregorio di Tours, în La storiografia ecclesiastica nella tarda antichità, cit., pp. 27-43; vol. col., Gregorio di Tours e il suo tempo, Atti del XII Convegno sulla spritualità Medievale, Todi 1971; B. Vetere, Strutture e modelli culturali nella società merovingia. Gegorio di Tours: una testimonianza, Congedo, Galatina 1979. IV. SCRIITORI DIN
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
V. Ugenti (Collana di testi patr. 95), Città Nuova, Roma 1991. Despre exegeza lui Chiril: A. Kerrigan, St. Cyril of Alexandria, Interpreter of the Old Testament (Analecta Biblica 2), Pont. Universitas Gregoriana, Roma 1952; M. Simonetti, Lettera e/o allegoria, cit., pp. 216-226. c) Opere dogmatice Înainte de controversa nestoriană Deși Alexandria fusese leagănul arianismului, Atanasie îi redusese mult influența și, la începutul episcopatului lui Chiril, importanța arienilor la Alexandria trebuie să fi fost foarte scăzută (spre deosebire de Constantinopol unde aceștia au reacționat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pp. 33-65. Apologia contra lui Teodoret (Epistola către Evoptsios): ACO I, 1, 6, pp. 110-146. Explicarea celor douăsprezece capitole: ACO I, 1, 5, pp. 15-25. Contra lui Diodor și Teodor: P.E. Pusey, S.P.N. Cyrilli arhiepiscopi Alexandrini in D. Joannis evangelium, cit., III, 492-537 (și cf. CPG III, n. 5229). Studii: L. Abramowski, Der Streit um Diodor und Theodor zwischen den beiden ephesinischen Konzilien: ZKG 67 (1955/1956), 252-287. Cristo è uno: G.M. de Durand, SChr 97, cit., 302-514; trad. it.: Perché
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
in D. Joannis evangelium, cit., III, 492-537 (și cf. CPG III, n. 5229). Studii: L. Abramowski, Der Streit um Diodor und Theodor zwischen den beiden ephesinischen Konzilien: ZKG 67 (1955/1956), 252-287. Cristo è uno: G.M. de Durand, SChr 97, cit., 302-514; trad. it.: Perché Cristo è uno, a c. di L. Leone (Coll. di testi patristici 37), Città Nuova, Roma 1983. Scolii sull’incarnazione dell’unigenito: ACO I, 5, 1, pp. 219-231 (fragmentele grecești); ACO I, 5, 1, pp. 184-215
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
du Muséon 37), Louvain 1955, 138-150; trad. lat. a fragmentelor siriene PG 76, 1427-1435; framm. latino ACO IV, 1. p. 109. Contra celor care afirmă că nu trebuie aduse ofrande...: P.E. Pusey, S.P.N. Cyrilli arhiepiscopi Alexandrini in D. Joannis evangelium, cit., III, 541-544. Contra celor care nu vor s-o recunoască pe Sf. Fecioară ca Theotokos: ACO I, 1, 7, pp. 19-32; ed. text și trad. ital.: Trattato „Contro quelli che non voglioni riconoscere la Santa Vergine Madre di Dio”, a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
text și trad. ital.: Trattato „Contro quelli che non voglioni riconoscere la Santa Vergine Madre di Dio”, a c. di C. Scanzillo (I luminari delle Chiese), Ed. Benedettine, Sorrento 1975; argumentele contra autenticității ac. text în G.M. Durand, Schr 97, cit., 522-524. d) Contra lui Iulian În 362-363, iarna, în timp ce pregătea la Antiohia expediția contra parților care avea să-i fie fatală, împăratul Iulian Apostatul scrisese o carte în care îi combătea pe creștini. Din aceasta, ca din toate scrierile polemice
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]