1,246 matches
-
și cu legenda propriu-zisă, când motivele dobândesc o finalitate explicativă sau se referă la un anume personaj istoric. Două categorii ale s. sunt gluma și anecdota. Mai redusă ca proporții (se limitează la relatarea unui singur moment) și de proveniență citadină, gluma pune accent pe replica finală, așa-zisa poantă care evidențiază anumite calități ale personajului (istețimea, perspicacitatea, inteligența). Dacă replica finală disimulează anumite defecte ale protagonistului (prostia, viclenia), vizând aspectul satiric în primul rând și apoi comicul, e vorba tot
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
S. Prisăcaru, Ilie Pușcașu, M. Tufan, Ivan Turbincă. În opera de început a lui S. se întrevede orientarea sămănătoristo-poporanistă, în ambianța căreia a luat naștere. Proze ca Petrea străinul, Ion Ursu (ilustrând „stricarea” sufletului rural „curat” în contact cu corupția citadină) ori Comoara dorobanțului... (atribuind alcoolismului sărăcia populației sătești) sunt produse tipice ale acestei literaturi. Culegerile Crâșma lui Moș Precu..., Amintirile căprarului Gheorghiță, La noi, în Viișoara (1907) îi reflectă optica. Sub aspecte mai puțin izbitoare, ea nu lipsește nici din
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
impresia cuceririi timpului, a unui timp raportat la un spațiu nelimitat. În felul acesta este anulată angoasa existențială, sentimentul morții, prin identificarea cu spațiul cosmic nelimitat. Astfel privită problema, nomadismul este „primitivism” numai din punctul de vedere al unei mentalități citadine. Omul cetății nu-l poate Înțelege pe nomad, la fel după cum, În egală măsură, nomadul Îl refuză pe cetățeanul sedentar care preferă „claustrarea” Între zidurile cetății. Ne aflăm În fața unor atitudini morale și sufletești diferite. Mai mult decât atât, ele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
indian) devine sau poate deveni arbitrar. Proximitatea lui silențioasă dar imposibil de negat, ca și acumularea lui insesizabilă până la inundarea vieții naratorului, conduc - mai ales În cazul lui Zerlendi - la postularea unei legături artificiale Între experiența yoghinică și realul casnic citadin, așa cum pare el la Început, abia punctat de austeritatea unei case vechi, foarte puțin vizitată, din care până la urmă cineva dispare, iar cel care descoperă resorturile dispariției se Îndepărtează, la marginile hipnozei, pentru a se apropia, fără martori, de propriul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
toți acești călători și cu mentalitatea pe care o probează În Asia. Când intră În Turcia, climatul medical local se afla tocmai În faza unei tendințe de modernizare, adică de occidentalizare, iar necesarul de medici, pentru armată sau pentru populația citadină, era considerabil 1. Anatolia, Siria, Liban, Palestina - cu un ocol african, perioada șederii la Cairo și a călătoriei pe Nil (1820-1821), de care se desparte din pricina ciumei - sunt teritorii traversate, cu Împuternicirea guvernatorului de Tohat 2, În 1816-1817. Întors din
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mut? Asachi făcuse o Înștiințare, Înainte de a Începe revista, că dimpotrivă: avea să scrie În foaia sa despre acele „politicești și interesante novitale șnoutățiț din toate țările lumei, buletine de la teatrul războiului, culegeri istorice, literale, morale, filologice”, ceea ce Însemna cultură citadină, dar și „povățuiri despre economia câmpului (...) despre mai buna lucrare a câmpului, a pometelor, a viilor, a stupilor, a viermilor de mătasă, a velnițelor, a pădurilor, cât și povățuiri pentru ferirea și vindecarea boalei”. Întreaga colecție, care merge până la jumătatea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ceea ce conferă interpretărilor credibilitatea judecăților echilibrate. Calmul exegetic este vizibil în conștientizarea „pașilor pe nisip”-urile mișcătoare ale literaturii. Este Eminescu un poet „dificil” sau „hermetic”, cum îl crede Vladimir Streinu? Sau este G. Coșbuc, conform aserțiunii aceluiași, un poet citadin? Felul în care comentatorul se îndoiește rămâne fertil, invitând la redeschiderea problemei, nu la clasarea sau eludarea ei. Concluziile definitive nu sunt totuși ocolite atunci când există suficiente probe la dosarul chestiunii. Un exemplu: „achitarea” lui Duiliu Zamfirescu, catalogat, până la demonstrația
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
scrie. După succesul cu Moromeții încearcă să evadeze din universul țărănesc. Vrea să devină un scriitor profesionist, ca Balzac, un scriitor care poate ataca orice subiect, nu numai ceea ce a trăit nemijlocit. Vrea să devină, pe scurt, și un prozator citadin. Începe Risipitorii, unde schimbă nu numai tipologia, dar și tehnica epică, aducând în prim-plan individul care se luptă cu cruzimile istoriei. Din numeroasele variante, nici una nu îl satisface. Romanul apare în 1962 și este primit cu rezerve de critica
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
parțial Delirul și, tot parțial, romanul autobiografic Viața ca o pradă) și ciclul care ar fi nimerit să fie numit, după o definiție memorabilă dată de prozator, ciclul omului care este o divinitate încolțită de circumstanțe, unde cadrul este lumea citadină, iar temele se referă la relația dintre individ și istorie (Risipitorii, Intrusul, Delirul, bună parte din Viața ca o pradă, Cel mai iubit dintre pământeni). Ar trebui, poate, să fie distinsă și a treia categorie, aceea a romanelor ce fac
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
filiații, potențate de irezistibila atracție a filonului folcloric românesc. Critica a remarcat conotația aparte a titlului, acesta vrând să releve salvarea sufletului genuin din hazardul și pericolele vieții, prin refugiul în imperiul poeziei, al candorii și al incantației magice. Solitarul citadin (1972) abordează problematica existenței trepidante din metropolele tentaculare, în perspectiva unui modernism ostentativ atât sub aspectul conținutului, cât și stilistic, stimulat de impresiile furnizate de câteva călătorii de interes gazetăresc în țări vest-europene. Această experiență odată consumată, S. se întoarce
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
de poezia ușor disimulată a lucrurilor și faptelor prezentate, în vreme ce Stele de mare sau Fals tratat de poezie (2000) se dorește a fi un util îndreptar pentru cei ce bat la porțile poeziei. SCRIERI: Fuga din hazard, București, 1970; Solitarul citadin, București, 1972; Embleme, București, 1976; Lungul drum către casă, București, 1976; Tărâmul magic, București, 1980; Veghe și dor, București, 1984; Oameni, stele, flori, București, 1986; Poemograme și alte poezii, București, 1986; Sub flamuri purpurii de mai, București, 1989; Tărâm al
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
o lacrimă, București, 1999; Stele de mare sau Fals tratat de poezie, București, 2000; Mit și poezie, București, 2001; Curcubeu de vis și dor, București, 2001. Traduceri: Fascinația lirei (tălmăciri din lirica universală), București, 1993. Repere bibliografice: Aureliu Goci, „Solitarul citadin”, RL, 1972, 34; Mircea Iorgulescu, „Solitarul citadin”, LCF, 1972, 43; Dan Mutașcu, „Solitarul citadin”, TMS, 1972, 19; Constantin, A doua carte, 237-239; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1977, 222-225; M. N. Rusu, Poezia pământului natal, AFT, 1980, 3; Fănuș Băileșteanu
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
sau Fals tratat de poezie, București, 2000; Mit și poezie, București, 2001; Curcubeu de vis și dor, București, 2001. Traduceri: Fascinația lirei (tălmăciri din lirica universală), București, 1993. Repere bibliografice: Aureliu Goci, „Solitarul citadin”, RL, 1972, 34; Mircea Iorgulescu, „Solitarul citadin”, LCF, 1972, 43; Dan Mutașcu, „Solitarul citadin”, TMS, 1972, 19; Constantin, A doua carte, 237-239; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1977, 222-225; M. N. Rusu, Poezia pământului natal, AFT, 1980, 3; Fănuș Băileșteanu, „Tărâmul magic”, CNT, 1980, 19; Dumitru Micu
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
Mit și poezie, București, 2001; Curcubeu de vis și dor, București, 2001. Traduceri: Fascinația lirei (tălmăciri din lirica universală), București, 1993. Repere bibliografice: Aureliu Goci, „Solitarul citadin”, RL, 1972, 34; Mircea Iorgulescu, „Solitarul citadin”, LCF, 1972, 43; Dan Mutașcu, „Solitarul citadin”, TMS, 1972, 19; Constantin, A doua carte, 237-239; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1977, 222-225; M. N. Rusu, Poezia pământului natal, AFT, 1980, 3; Fănuș Băileșteanu, „Tărâmul magic”, CNT, 1980, 19; Dumitru Micu, Moduri poetice, RL, 1981, 3; Artur Silvestri
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
I s-au atribuit Premiul Societății Scriitorilor Tineri pentru Infirmii (1936) și pentru Nunta de argint (1937), Premiul „Al. I. Brătescu-Voinești” al Ministerului Artelor pentru Casa amintirilor (1942). Semnează și V. Crângu, Mihail Șerban-Crângu. Literatura lui Ș., voită modernă și citadină, rămâne „destul de bogată în reziduuri sămănătoriste” (E. Lovinescu), afișând un realism tendențios, cu accente naturaliste și cu ambiția complicației „psihologice”, neservită de mijlocele de expresie, vizibil precare. Sunt recognoscibile, în romanele și nuvelele lui, procedări, rezolvări „tehnice”, particularități de viziune
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
alchimist în / textul vieții/ unde plaga materiei/ e indescifrabilă/ prin porii culorilor/ am zărit/ forma nocturnă a cuvântului”. Pentru S. „toate drumurile au prins rădăcini/ în păienjenișul peniței” (Fila de aer), în timp ce versul ia naștere pe „câmpia regală a cuvântului”. Citadin bântuit de nostalgii ce îi stimulează fantezia, poetul cultivă imaginea unui eros cu „trup de cerneală și schije de adjective”, iar „Cum să te-apropii/ de centrul comprimat în ochiul / unicornului” (Fila de aer) este una din întrebările care surprind
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
sunt dominate de vocea auctorială, care mută romanul într-un exercițiu stilistic, concomitent joc de idei: se va transforma Herbert într-o carte? Confesiv și ironic, între a percepe și a transfigura decăderea unui tânăr „născut bătrân”, dependent de universul citadin și de familie, S. trece, după Nicolae Breban, prin câteva teme esențiale: amurgul zeilor, mitul morții și al prieteniei, erosul feminin sacru (Doamna Theresa, „bunica”, este un astfel de personaj). „Visam să scriu un roman ca o suită de senzații
SICOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
în 1948 la revista „Studentul român”, iar în volum cu o „povestire cinematografică”, Boieri și țărani (1955), pentru a trece apoi la roman, cu Cezar Dragoman (I-II, 1957). Ambiția narațiunilor sale romanești este de a evoca nu numai mediul citadin interbelic, ca în Uciderea pruncilor (1966), ci și problemele intelectualului aflat în conflict cu mediul său social, cum se întâmplă în Cercul (1968). Fragmente din piesele sale de teatru, articole îi sunt publicate în „Gazeta literară”, „Iașul literar”, „Viața românească
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
situațiile, mult mai numeroase, ce dau scrierii caracterul individualizant, liric, rămâne covârșitoare. Raportabil - și raportat de comentatori - la Alain-Fournier (Le Grand Meaulnes), romanul creează starea de poezie pe două căi: prin proiectarea schimbărilor sufletești ale adolescenței pe fundalul unei ambianțe citadine și naturale bine conturate și prin comunicarea acestor tulburări în autenticitatea lor. Anxietăți de sorginte erotică, primele înfiorări în prezența celuilalt sex, întâile îndrăgostiri, primele suspiciuni, așteptări frustrate, orgolii rănite, gelozii, certuri, împăcări, despărțiri se desfășoară nespectaculos, nepatetic, fără efuziuni
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
se cer și se impun a fi respectate și urmate cu strictețe de către toți membrii societății. Ele au rolul de a oferi modele de comportament și de a proteja individul în cadrul organizat al unui mod de viață civilizată specifică „spațiului citadin” respectiv. Morala Cetății, prin legile ei, înlocuiește Viața în Natură. Se observă, în felul acesta, cum istoria umanității exprimă desprinderea treptată de „modelele naturale” și înlocuirea lor cu „modelele civilizației citadine”, făcându-se astfel trecerea de la „sălbăticie” la „civilizație”. Toată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
organizat al unui mod de viață civilizată specifică „spațiului citadin” respectiv. Morala Cetății, prin legile ei, înlocuiește Viața în Natură. Se observă, în felul acesta, cum istoria umanității exprimă desprinderea treptată de „modelele naturale” și înlocuirea lor cu „modelele civilizației citadine”, făcându-se astfel trecerea de la „sălbăticie” la „civilizație”. Toată gama de interdicții morale, religioase, socio-culturale, juridice are ca unic obiectiv, formarea, protecția și progresul cetățenilor, adaptarea la viața socială și evoluția, a lor și a Cetății căreia îi aparțin. În
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acestei prefaceri dinamice a istoriei, un rol important îi revine igienei mintale. Dincolo de funcțiile sale medico-psihosociale, ea va avea un rol esențial în orientarea progresului moral-spiritual, dar și a celui psihosocial, fiind prin aceasta un veritabil „sistem reglator” al civilizației citadine. Orice civilizație începe prin a oferi „modalitățile-cadru” ale unui tip de viață protejată. Dar acestea presupun acceptarea unor reguli noi de viață socială, cu caracter, cum spuneam, de interdicții: „ce trebuie” și „ce nu trebuie” sau „ce este permis” și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
societății și nu societatea este cea care depinde de individ. Viața cotidiană obligă în mod absolut individul să se conformeze rigorilor ei absolute. Acestea sunt determinate de factorii sociali, politici și economici. La oraș, individul depinde în totalitate de viața citadină, care i se impune. Modul de supraviețuire este legat obligatoriu de integrarea în structurile sociale instituționalizate, de conformarea la relațiile sociale, de găsirea celor mai potrivite strategii de activitate socială. Lupta pentru existență, competiția profesională, lupta pentru obținerea unui statut
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comunitatea socială urbană este neomogenă și datorită faptului că viața de confort și plenitudine atrage ca un miraj o categorie de indivizi din alte zone sociale. Aceștia vin fie în căutare de lucru, fie ca să se piardă în anonimatul vieții citadine: delincvenți, aventurieri, psihopați sau sociopați, emigranți, muncitori sezonieri etc. Acest „val de populație” cu caracter migrator face ca viața și comunitatea umană citadină să nu fie omogene și, în plus, prezintă pericolul unui amestec dăunător funcțiilor sociale, instituțiilor și relațiilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
alte zone sociale. Aceștia vin fie în căutare de lucru, fie ca să se piardă în anonimatul vieții citadine: delincvenți, aventurieri, psihopați sau sociopați, emigranți, muncitori sezonieri etc. Acest „val de populație” cu caracter migrator face ca viața și comunitatea umană citadină să nu fie omogene și, în plus, prezintă pericolul unui amestec dăunător funcțiilor sociale, instituțiilor și relațiilor umane. Se pun probleme de adaptare a noilor indivizi, cum în egală măsură se pune problema receptării acestora în comunitatea existentă. Studiile de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]