2,460 matches
-
majoritatea cazurilor, formele „ceptive” se intersectează, nici una nu e regăsibilă în stare pură, nu e monodrom epic, unicale auctorială. Dar în „oglindirea” lumii se pot identifica preferințe, aplecări, dominante. Unele dintre ele - simple impresii de lectură, oricând amendabile. Însă și cititul e „oglindă purtată de-a lungul unei cărți”. Așadar, iată, deocamdată, o schiță: Conceptivii își lucrează ficțiunea în colaborare și alături de lumea reală. Lumea concepută face concurență stării civile printr-o gesticulație ațintit cathoptrică. E Creație. Reproducere. Atoateștiutor și ubicuu
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
Mihăileanu, nr. 42, București, unde se va desfășura cea de-a treia ediție a proiectului „Jos Textila, întoarce fila”, un proiect Rotaract Triumph București ce promovează lectura printr-un mod neconvențional. "Jos textila, întoarce fila" urmărește încurajarea valorilor culturale prin intermediul cititului, dar și ajutorarea comunității prin colectarea de haine pentru persoanele defavorizate, care de această dată vor fi donate fundațiilor „Deschide Inima” și „Policy Center for Roma and Minorities” cu scopul de a ajuta familii (copii, tineri și adulți) vulnerabile. Evenimentul
Participă și tu la "Jos textila, întoarce fila" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/58466_a_59791]
-
tineri și adulți) vulnerabile. Evenimentul se va desfășura și de această dată sub forma unui târg unde se vor dona haine în schimbul unei cărți. Conceptul este acela de a schimba un lucru superficial pe unul cu valoare culturală astfel încât valoarea cititului să crească în rândul comunității noastre. Vizitatorii vor putea răsfoi cărțile expuse și vor primi recomandări din partea organizatorilor pentru ca, în final, să își aleaga cartea preferată. În cadrul evenimentului, Cvartetul Capriccio ne va încânta cu un concert de colinde, în timp ce copilașii
Participă și tu la "Jos textila, întoarce fila" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/58466_a_59791]
-
cu un concert de colinde, în timp ce copilașii vizitatorilor noștri vor putea asculta și construi cele mai frumoase povești în cadrul Story Corner-ului special organizat pentru ei. De asemenea, Asociația „Arta nu mușcă” s-a alăturat inițiativei noastre de promovare a cititului, lansând un concurs creativ cu premii în cărți.
Participă și tu la "Jos textila, întoarce fila" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/58466_a_59791]
-
care funcționa într-un mezanin din apropiere: pe băncile ei, concepute pentru doi, stăteam câte patru copii, certându- ne și înghiontindu-ne ca să spunem pe de rost și cât ne țineau bojocii Cântecul piratului și tabla înmulțirii. Acolo am învățat cititul și scrisul, cele patru operații și numele râurilor ce brăzdau harta gălbuie de pe perete. La doisprezece ani, mi-am încheiat educația și am intrat ucenică în atelierul unde lucra mama. O soartă foarte obișnuită. Din salonul doñei Manuela Godina, patroana
María Dueñas - Iubirile croitoresei () [Corola-journal/Journalistic/5689_a_7014]
-
decât o carte de poezie mediocră!) În termeni generali, problema poate fi discutată la nesfârșit. Dar, dacă avem în vedere termenii particulari, adică excepțiile, eu unul sunt mai optimist decât Ion Manolescu. Apărută nu chiar demult, Care-i faza cu cititul? reprezintă clar o asemenea excepție. Volumul este, aflăm, primul dintr-o colecție inaugurată de Editura ART, intitulată Cărțile mele și adresată copiilor cu vârste între 10 și 14 ani. La originea colecției, arată coordonatoarea acesteia, Florentina Sâmihăian, a stat fascinația
O carte cu secret by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5595_a_6920]
-
imposibil. În condițiile actualei legislații, numai drepturile de autor ar presupune costuri uriașe. Devine, deci, tot mai importantă întrebarea: cum se vor forma cititorii de mâine? Spuneam că un răspuns activ încearcă să ofere cartea aceasta. Care-i faza cu cititul? Să începem cu începutul. Sub coordonarea lui Liviu Papadima, douăzeci și cinci de autori scriu douăzeci și cinci de proze scurte în jurul propriei experiențe de lectură. Trebuie remarcat că numele sunt foarte bine alese. Nu numai din punct de vedere valoric, dar și în ce privește
O carte cu secret by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5595_a_6920]
-
antrenează tineri traducători. Alții sunt și antropologi. Alții sunt și jurnaliști. Alții sunt și părinți. Pentru toți, această întreprindere editorială pare să fi fost o joacă, pur și simplu, cuceritoare. Dar în nici un caz numai atât. Care-i faza cu cititul e o carte cu mai multe dimensiuni. E, întâi, o colecție de eșantioane literare destinate micilor cititori. (Precizare: toate textele de aici sunt inedite.) O dificultate pe care ar putea-o întâmpina totuși e aceea a intereselor de lectură extrem de
O carte cu secret by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5595_a_6920]
-
remarcă, pe bună dreptate, că diversitatea perspectivelor pe care le abordează autorii e în măsură să contracareze o asemenea problemă. Următoarea dimensiune la care mă refer e indusă de însăși tema volumului. Fiindcă, în mod manifest, Care-i faza cu cititul este o carte despre cărți. Despre relația delicată și unică pe care o putem stabili în copilărie cu literatura. Nu despre balauri, nu despre prințese. Nu despre pui de prepeliță care sfârșesc prost. Nici despre rigori etice deprinse sub amenințare
O carte cu secret by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5595_a_6920]
-
mătase, de această primă poveste citită în anii copilăriei.” (pp. 96-97) Câteva observații, în încheiere. (Evident, sărind peste multe lucruri interesante.) Paginile publicate aici de Ioan Groșan (pp. 23-27) sunt de o impresionantă banalitate. Groșan din Care-i faza cu cititul nu mai seamănă deloc cu cel de altădată! În schimb George Ardeleanu surprinde printr-o proză livrescă de cea mai bună factură (pp. 139-145). Regina balului rămâne însă ireproșabila povestire a Ioanei Pârvulescu, Prima carte cu secret. Faza cu cititul
O carte cu secret by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5595_a_6920]
-
cititul nu mai seamănă deloc cu cel de altădată! În schimb George Ardeleanu surprinde printr-o proză livrescă de cea mai bună factură (pp. 139-145). Regina balului rămâne însă ireproșabila povestire a Ioanei Pârvulescu, Prima carte cu secret. Faza cu cititul e că-ți face poftă să citești!
O carte cu secret by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5595_a_6920]
-
echipă. Din numărul recent, 11-12 / 2011, am remarcat grupajul de texte dedicate lui Mihai Șora, la 95 de ani, avându-i ca autori pe Nicolae Prelipceanu, Dumitru Radu Popa, Călin-Andrei Mihăilescu, Nicoleta Dabija și Marian Drăghici. De asemenea, este de citit Ștefan Bănulescu - inedit. Sunt pagini admirabile dintr-un mare prozator: un fragment din Cuvântul autorului, în care Bănulescu vorbește despre intențiile sale auctoriale și un fragment din Cartea Milionarului, partea a IV-a, intitulată Epilog în orașul Mavrocordat. Amurg sau
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5068_a_6393]
-
azimut, ca punct de întâlnire al „intelectualilor cu pretenții” — un reper obligatoriu, un examen pe care, dacă nu l-ai trecut, te descalifici instantaneu. E, firește, un mare păcat că Ulysses e atât de des invocat și atât de puțin citit. Intrată pe mâna „specialiștilor”, cartea a ajuns un pretext pentru cele mai elucubrante exhibiții intelectuale imaginabile. Răsfoiesc periodic teancul de numere din „James Joyce Quarterly”, deja o publicație venerabilă, editată trimestrial, începând cu 1963, la Universitatea din Tulsa, Ocklahoma, și
Lecturi-fantomă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3289_a_4614]
-
a lungul secolelor”. În cazul celui mai popular roman al lui Jane Austen, presupun că televiziunile și filmele au jucat rolul de inhibitor al lecturii. Adaptat și filmat de nenumărate ori, Mândrie și prejudecată dă impresia că nu mai trebuie citit, de vreme ce domnul Darcy și domnișoara Elizabeth Bennett fac deja parte din universul cotidian. În cazul lor, există scuza cunoașterii în amănunt a acțiunii, chiar dacă ecranizările au sacrificat elementele de analiză psihologică — adică tocmai acele amănunte care o transformă pe scriitoarea
Lecturi-fantomă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3289_a_4614]
-
și vizite desfășurate după același tipic; autoironie la adresa cititorului și scriitorului: „Un nobil... n-are nevoie de cărți. Cărțile sunt bune pentru neputincioși și muribunzi. Dar ce-i mai rău abia urma să vină. Pentru că din momentul în care boala cititului pune stăpânire pe un organism, îl slăbește până când cade pradă unei alte belele care-și are rădăcinile în călimară și rodește prin pană. Nefericitul se apucă de scris (...) Și-ar da până și ultimul bănuț (până-ntr-atât de malign
Anglia, Persia, Italia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3304_a_4629]
-
înfășată, nu știu cum vine. Dar eu, în locul ei, m-aș simți jicnit. Și așa de bine mi-au făcut rândurile tale: parc-o văd cum se uită cu ochii mari și scânteind de nedumerire la ciaslovul bunicului. Fiindcă veni vorba de citit, ce zici tu că citești? Ceva rusește? Rutenește? Bine și așa. Dar poate ceva românește n-ar fi mai rău. Și acum să venim la surpriza cealaltă. Săracă fetiță, ce copilă ești! Ai vrut să-mi arăți numaidecât o grozăvenie
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
În ciuda evidenței că în epoca internetului lectura de cărți tipărite scade, anticarii din Germania constată o creștere a interesului publicului pentru ediții bibliofile. Paradoxul e că pe măsură ce numărul de cititori obișnuiți (pentru care cititul e tabiet superficial sau mijloc de umplere a timpului) scade, numărul bibliomanilor crește, cartea căpătînd tot mai mult statutul de obiect de artă. Trei firme nemțești specializate în comerțul de tomuri vechi (Hartung & Hartung, Zisska & Schauer, Reiss &Sohn) au confirmat
Bibliomanii contemporani () [Corola-journal/Journalistic/3679_a_5004]
-
merita prea multă atenție din partea cititorilor - ceea ce nu se poate spune și despre... partea celor care publică atari pozne! - însăilările, bizareriile, trișările date drept traduceri din marii poeți ruși - Ahmatova, Fet, Bunin, Țvetaeva, Pasternak. Osteneala e bună pentru altceva, pentru cititul poeziei adevărate, nu... mutilate. De traducători amatori. De nechemați. Care, de altfel, nu sunt privați de posibilitatea de a demonstra contrariul. Că pot ajunge... chemați, profesioniști, dotați cu harul necesar pentru a româniza texte celebre. Având mână liberă s-o
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
unde fără contenire i se aduc laude lui M. Arman și unde se face scut în jurul acestui personaj care l-a umilit chiar pe profesorul Ion Pop. Parcă puțină distanță ar fi fost o reacție mai înțeleaptă! Un Dosar de citit Și ca să se convingă cititorii că, în- tr-adevăr, situația de la Tribuna a revoltat lumea literară, recomandăm dosarul realizat de revista OBSERVATOR CULTURAL (nr 419, 13-19 iunie) sub titlul Instituții culturale în derivă. Azi: revista „Tribuna” . Dosarul conține un dialog al
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3524_a_4849]
-
prin Europa, îl văzu prima oară pe Enescu, într-un concert, la Lausanne. Curând acesta deveni și pentru ea unul din familie. Momente de ceremonial din existența la Curtea Mare, (treburile gospodărești, primirea și găzduirea multor oaspeți, corespondența, audițiile muzicale, cititul, sărbătorile creștinești, ieșirile-n țară și călătoriile-n străinătate i se potriveau așa de bine, că le va prelungi, la proporții restrânse, în viața ei particulară. Dedicându-se altora, nu se mai căsători. Își aduse la Tescani mama și pe
George Enescu în secvențe biografice by Constantin Th. Ciobanu () [Corola-journal/Memoirs/8759_a_10084]
-
aceea traducerea doamnei Dominique Ilea m-a copleșit: fiindcă, după ce am citit câteva zeci de pagini, prins, cum se spune, de niște eseuri publicate cu decenii în urmă și uitate în cea mai mare parte, motiv pentru care am spus citit și nu recitit, mi-am dat seama că par scrise direct în franceză. Mă simțeam, citindu-le, ca în limba mea maternă. Evident că n-aș fi fost în stare să le scriu în franceză la fel de bine. Dar nu asta
Regăsit în traducere by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3571_a_4896]
-
ale lui T.S. Eliot), care, în cazul literaților români, defulează în criteriu estetic; și slabul succes al „utopiei cărții”: fideli încă principiilor medievale (conform cărora lectura smintește), puțini dintre noi chiar facem din lectură un act cotidian și natural. Îndeobște, cititul înseamnă informație, înseamnă relaxare (dar numai în orele în „viața care se viețuiește” e pusă în paranteze), înseamnă, știu eu, obligație academică, înseamnă, poate, snobism. Oameni de bibliotecă sunt din ce în ce mai puțini astăzi. Șiatunci, în aceste condiții, e explicabil că formidabilul
Afinități efective by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3648_a_4973]
-
cu toporul prin curtea bunicului, pentru că îl torturase luni bune, nedorind să-i arate și lui caietul ei de școală, care „conținea litere scrise cu cerneală albastră” de o atracție irezistibilă. Următorul eveniment marcant și care anunța viitorul pasionat al cititului și al scrisului se va petrece la Manchester, unde familia se mută la dorința celor doi tineri părinți, disperați să scape de tirania bunicului Canetti: „La câteva luni după ce intrasem la școală s-a petrecut ceva solemn și emoționant, care
Tinerețea lui Canetti by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3381_a_4706]
-
încredere o am în Bel (soțul meu), pentru că nu poate să mintă. Iar dacă lui nu-i place ce-am scris, înseamnă că n-o să placă aproape nimănui.” Este norocoasă Doina Ruști, dacă are un tester atât de sigur. De citit, în 22 Am reținut din numărul 41 al revistei 22 articolul Anticomunismul meu, în care Daniel Cristea-Enache propune „un anticomunism cu față umană”, considerațiile lui Valentin Naumescu despre „criza unui sistem nereformat și finalul unei generații politice”, sub titlul Italia
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3130_a_4455]
-
de mare efervescență și înnoire a vieții plastice, și apoi va fi poposit la Fontenay-aux-Roses, cu sprijinul lui Nicolae Iorga. Nu știm care îi va fi fost universul artistic și livresc, nu știam care îi vor fi fost maeștrii. De citit, citea enorm, ne asigură Profira Sadoveanu, într-o casă în care copiii "devorau biblioteca uriașă a părintelui". Care vor fi fost acele cărți? De bună seamă, numeroasele volume din biblioteca lui Conu Mihai - în primul rând Neculce, Creangă, Eminescu, Tolstoi
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]