511 matches
-
unor specii lemnoase proprii regiunilor inferioare: prunul, lemnul, alunul, frasinul. În lumea pâraielor și în cheile acestora se afla o vegetație foarte bogată. Dintre numeroasele specii, majoritatea de statură înaltă menționăm: lăptucul oii, lopațeana, șolandul, magul, piciorul cocoșului, iarba ciutei, ciulinul. Vegetația lichenologică saxicolă din etajul montan superior este foarte variată în raport cu lumina, poziția și gradul de umiditate. Pe lângă cele mai răspandite specii, cum ar fi: ochii șoarecelui, odoleanul, păiușul, feriga de piatră, trăsnicul, există unele endemisme carpatice: micșandra de munte
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
Ki, Brien, Prassinos, Lardera, Music și alții. Ca mod de exprimare se remarcă în mai multe genuri ale creației. Fiind apreciat de critici drept un remarcabil desenator, Vasile Pintea abordează figurativul realizând o suită de ilustrații, atât la ediții bibliofile ("Ciulinii Bărăganului" de Panait Istrati, colecția "Luceafărul" de Mihai Eminescu, seria de povești de Ion Creangă), precum și numeroase alte ilustrații pentru scriitori contemporani (Constantă Marcu, Anghel Dumbrăveanu, Adrian Nastase, etc.). Gravura, ca gen de creație, este abordată cu success, în special
Vasile Pintea () [Corola-website/Science/306784_a_308113]
-
precum și la bienale internaționale. Actualmente Vasile Pintea trăiește și creează în Timișoara, fiind cetățean de onoare al municipiului Timișoara. Una dintre cele mai cunoscute opere din cariera lui Vasile Pintea este seria de gravuri pentru ilustrarea ediției bibliofile a românului "Ciulinii Bărăganului" de Panait Istrati ("Leș Chardons du Bărăgan"), editata în 180 de exemplare de Societatea Medicilor și Farmaciștilor Bibliofili din Paris. Suită de 16 gravuri originale au fost relizate la Paris în anul 1981, folosind tehnologie acvaforte și acvatinta color
Vasile Pintea () [Corola-website/Science/306784_a_308113]
-
tulpină scurtă și "Iris sintenisii", mai zvelt și care populează stepele din Moldova și partea estică a Câmpiei Române. Deși pârjolită de razele fierbinți ale soarelui, în luna iunie stepa își desfășoară imensa ei trenă de flori. Numeroase neamuri de ciulini ("Cirsium" , "Carduus") și viguroasele candelabre de lumânărică ("Verbascum") sunt însoțite de florile alburii ale jaleșului de stepă ("Salvia acthiopsis"), de tulpinițele zvelte ale linariței ("Linaria vulgaris" și "Linaria dalmatica") și de insulele cenușiu-argintii de pelin de stepă ("Artemisia pontica" și
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
trăia și se antrena numai într-o tunică scurtă. Dormea pe un pat de stuf, recoltat de el de pe malurile râului Eurotas, ce curgea pe lângă Sparta, iar iarna, pentru a se feri de frig, se acoperea cu o învelitoare din ciulini presați. Greșelile erau aspru pedepsite prin bătaie, sau prin privare de hrană. După lungi și chinuitoare antrenamente, obișnuit cu brutalitatea chiar în jocurile sportive, la șaisprezece ani tânărul devenea elev-soldat, iar la optsprezece ani era numit "solicitant" și era vărsat
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
zi să-și găsească propria ei fericire, Midori îi povestește soțului ei cum în februarie 1934 l-a văzut pe plaja din Atami plimbându-se cu Saiko, care era îmbrăcată într-un chimono de mătase albastră-cenușie cu flori violete de ciulini. De atunci Midori s-a decis să-și înșele bărbatul. Cu toate că a fost deseori bântuită de dorința de sinucidere, Midori salvează aparențele și continuă să se prefacă că nu știe nimic. În această scrisoare ne este explicat și titlul romanului
Pușca de vânătoare () [Corola-website/Science/302474_a_303803]
-
fost drumul [procedeul] german de a nu accepta ca accesul la actele [Securității] să fie lăsat în voia unei privatizări de acest fel.” Lirică: A realizat traduceri în germană din mulți autori români, între care Panait Istrati ("Kyra Kyralina" și Ciulinii Bărăganului = "Die Disteln des Bărăgan"), Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Marin Sorescu, Urmuz, Gellu Naum și operele de tinerețe ale lui Tristan Tzara, dar și din rusă, opera lui Velimir Clebnikov. În anul 2006 a fost distins cu cel
Oskar Pastior () [Corola-website/Science/304124_a_305453]
-
detectarea drogurilor și în acțiunile de căutare și salvare. Golden Retriever-ii care vânează pe uscat și cărora li se permite să înoate necesită o atenție specială. Alergarea prin pădure poate cauza pătrunderea corpurilor străine de dimensiuni mici cum ar fi ciulinii sau alte plante sub pleoape sau în urechi. Suprafața ochiului sau urechea câinelui poate deveni iritată și inflamată. Golden Retriever-ii trebuie, de asemenea, să beneficieze de un periat regulat cu o perie din păr de porc, o dată pe zi dacă
Golden Retriever () [Corola-website/Science/312198_a_313527]
-
stema localității unde s-a născut, în Hetton-le-Hole și stema lui Liverpool FC. Shankly Gates, tribut adus lui Bill Shankly, predecesorul lui Paisley între 1959 și 1974, se află la tribuna Anfield Road. Design-ul include un steag scoțian, un ciulin scoțian, insigna Liverpool și cuvintele "You'll Never Walk Alone". Stadionl Anfield este un stadion de categoria 4 în sistemul UEFA. Anfield a găzduit numeroase meciuri internaționale și a fost unul dintre stadioanele utilizate în timpul Euro 1996; stadionul a găzduit
Anfield () [Corola-website/Science/310159_a_311488]
-
1929, Mangalia - d. 25 noiembrie 1994, Atena, Grecia) a fost un regizor și scenarist român. Absolvent în 1953 al Institutului Național de Artă Teatrală și Cinematografică, se lansează în anul 1958 (asistent de regie alături de realizatorul francez Louis Daquin) cu „"Ciulinii Bărăganului"” („"Leș chardons du Bărăgan"”), film selecționat și nominalizat la Palme D'Or în cadrul Festivalului de la Cannes din acealși an. Alte două filme ale sale („"Răutăciosul adolescent"”, 1968 și „"Clipă"”, 1979) au participat la Festivalul de film internațional de la Moscova
Gheorghe Vitanidis () [Corola-website/Science/306161_a_307490]
-
de stejar. Dormitorul de aur este decorat după planurile și desenele reginei cu mobilă sculptată în lemn de tei aurit. Tot după planurile reginei a fost decorat și biroul ei, iar pereții Camerei de aur sunt decorate cu frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema Scoției, locul natal al ei. Aici au crescut și copiii lor: Carol (viitorul rege Carol al II-lea), Mărioara (regina Iugoslaviei), Elisabeta (regina Greciei) și Nicolae. Principalele săli sunt: Holul de onoare, rafinat prin
Castelul Pelișor () [Corola-website/Science/305950_a_307279]
-
interioarelor românești, cuprinde un mobilier conceput de regină. Scaunele și masa pentru corespondență sunt decorate cu simbolurile Mariei, crinul și crucea gamată. Camera de aur, încăperea pivot a palatului, este insolită ca decorație. Pereții din stuc aurit poartă frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema orașului Nancy, capitala Art-Nouveau-lui, dar și legat de Scoția, locul natal al Mariei. Mobilierul decorat cu elemente celtice și bizantine este pus în valoare și de luminatorul cu forma unei cruci celtice de pe plafon
Castelul Pelișor () [Corola-website/Science/305950_a_307279]
-
Ciulinii Bărăganului este un film românesc din 1957 regizat de Louis Daquin și Gheorghe Vitanidis. Scenariul este scris de Alexandru Struțeanu, Antoine Tudal și Louis Daquin, pelicula fiind o ecranizare a romanului cu același nume al lui Panait Istrati. Filmul a
Ciulinii Bărăganului (film) () [Corola-website/Science/314083_a_315412]
-
Antoine Tudal și Louis Daquin, pelicula fiind o ecranizare a romanului cu același nume al lui Panait Istrati. Filmul a fost inclus în cinemateca cinematografiei românești. A fost nominalizat la premiile Festivalului de la Cannes, secțiunea "scenariu și dialog" în 1958. Ciulinii Bărăganului se concentrează pe motive și obiceiuri ale satului românesc, în perioada răscoalelor de la începutul secolului. Povestea lui Matache începe odată cu venirea toamnei, când în câmpia Bărăganului ciulinii smulși de vânt se lasă purtați pe drumuri și copiii pornesc în
Ciulinii Bărăganului (film) () [Corola-website/Science/314083_a_315412]
-
nominalizat la premiile Festivalului de la Cannes, secțiunea "scenariu și dialog" în 1958. Ciulinii Bărăganului se concentrează pe motive și obiceiuri ale satului românesc, în perioada răscoalelor de la începutul secolului. Povestea lui Matache începe odată cu venirea toamnei, când în câmpia Bărăganului ciulinii smulși de vânt se lasă purtați pe drumuri și copiii pornesc în cursa ciulinilor. După obicei, copiii satului pleacă în lume sa își înfrunte destinul. Matache va pleca, după aflarea veștii morții tatălui sau; în drumul sau asistă la o
Ciulinii Bărăganului (film) () [Corola-website/Science/314083_a_315412]
-
se concentrează pe motive și obiceiuri ale satului românesc, în perioada răscoalelor de la începutul secolului. Povestea lui Matache începe odată cu venirea toamnei, când în câmpia Bărăganului ciulinii smulși de vânt se lasă purtați pe drumuri și copiii pornesc în cursa ciulinilor. După obicei, copiii satului pleacă în lume sa își înfrunte destinul. Matache va pleca, după aflarea veștii morții tatălui sau; în drumul sau asistă la o scenă din răscoala țăranilor de la 1907. Filmul se remarcă prin atmosfera exotică pe care
Ciulinii Bărăganului (film) () [Corola-website/Science/314083_a_315412]
-
scrisoare netrimisa, adresată lui Romain Rolland. Acesta este avertizat și îi răspunde imediat încurajându-l să urmeze carieră să de scriitor. Povestirea "Chira Chiralina" a fost publicată în 1923 cu o prefață semnată chiar de Romain Rolland. A publicat românele: Ciulinii Bărăganului, "Leș Récits d'Adrien Zograffi" („Poveștile lui Adrian Zograffi”). Nicolae Iorga nu l-a apreciat deloc pe Panait Istrati. Într-un interviu luat de Ioan Massoff și apărut în ziarul "Rampă" din 12 noiembrie 1924, Iorga declară: În 1927
Panait Istrati () [Corola-website/Science/297617_a_298946]
-
(n. 17 octombrie 1921, Oradea - d. 4 martie 1977, București) a fost un arhitect, grafician și scenograf de teatru și film. A realizat decorurile pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "Ciulinii Bărăganului" (1957), "Pasărea furtunii" (1957), "D-ale carnavalului" (1958), "Telegrame" (1959), "Setea" (1960), "Dacii" (1967), "Columna" (1968), "Tinerețe fără bătrânețe" (1969), "Zestrea domniței Ralu" (1971), "Săptămîna nebunilor" (1971), "Felix și Otilia" (1972) și "Mușchetarul român" (1975). S-a născut la
Liviu Popa () [Corola-website/Science/320273_a_321602]
-
și Otilia" (1972) și "Mușchetarul român" (1975). S-a născut la 17 octombrie 1921, în orașul Oradea. A absolvit Facultatea de Arhitectură, obținând diploma de arhitect. a lucrat ca scenograf de teatru și film, debutând în cinematografie cu decorurile filmului "Ciulinii Bărăganului" (1957). El citea textul înainte de începerea filmărilor și desena cadrele de filmare, realizând decorurile potrivit personalității sale. Avea talent și inventivitate spontană. Realiza schițe de atmosferă care se vindeau ca picturi. Pentru realizarea decorurilor din filmul "Felix și Otilia
Liviu Popa () [Corola-website/Science/320273_a_321602]
-
Alexander McQueen. Rochia a fost realizată din satin cu dantelă aplicată pe corset și pe fustă. Corsetul din dantelă a fost realizat manual folosind o tehnică care provine din Irlanda din anii 1820 și care implică decuparea detaliilor de trandafiri, ciulini, narcise și trifoi și aplicarea acestora pe un tul. Aceste aplicații de dantelă realizate manual au fost realizate de către Școala Regală de lucru manual, cu baza la Hampton Court Palace. Aplicațiile de pe corsetul de dantelă au detaliat un: trandafir (simbolizând
Căsătoria Prințului William, Duce de Cambridge, cu Kate Middleton () [Corola-website/Science/321232_a_322561]
-
și trifoi și aplicarea acestora pe un tul. Aceste aplicații de dantelă realizate manual au fost realizate de către Școala Regală de lucru manual, cu baza la Hampton Court Palace. Aplicațiile de pe corsetul de dantelă au detaliat un: trandafir (simbolizând Anglia), ciulin (Scoția), narcisă (Țara Galilor) și trifoi (Irlanda). Trena rochiei a măsurat 2,70 m și împreună cu dantela și toate celelalte țesături utilizate în crearea rochiei au fost achiziționate de la companii britanice. Nasturii din spatele rochiei au fost acoperiți cu organza. Lucrătorii care
Căsătoria Prințului William, Duce de Cambridge, cu Kate Middleton () [Corola-website/Science/321232_a_322561]
-
floristice : piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), brebenei ("Dentaria glandulosa"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), ochiul-boului ("Leucanthemum waldsteinii"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), omag mov ("Aconitum moldavicum"), vulturică ("Hieracium rotundatum"), spata dracului ("Matteuccia struthiopteris"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), asmățui sălbatic ("Chaerophyllum hirsutum ssp. glabrum"), ciulin ("Carduus nutans"), colțul-lupului ("Cirsium erisithales"), ruțișor ("Thalictrum aquilegiifolium"), angelică ("Angelica palustris"), arnică ("Arnica montana"), coada-smeului ("Calla palustris"), cucută de apă ("Cicuta virosa"), garoafă ("Dianthus barbatus"), măselariță ("Hyoscyamus niger"), milițea roșie ("Silene armeria"), oușor ("Streptopus amplexifolius"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: albăstrică ("Aster tripolium"), năfturică ("Artemisia annua"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), lobodă sălbatică ("Atriplex tatarica"), nalbă mare ("Althaea officinalis"), dentiță ("Bidens tripartita"), ciulin ("Carduus nutans"), urda-vacii ("Cardaria draba"), volbură ("Convolvulus arvensis"), nemțișor de câmp ("Consolida regalis"), căprișor ("Cyperus flavescens"), pir-gros ("Cynodon dactylon"), crin de baltă ("Butomus umbellatus"), pufuliță ("Epilobium tetragonum"), pipiriguț ("Eleocharis palustris"), sânziană (Galium humifusum), ciumăreauă ("Galega officinalis"), stânjenel-de-baltă ("Iris pseudacorus"), sică
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
Ca rob făr’ de minte, A trădat Iuda Pe-Adâncu-nțelepciunii. 11. Rob ajunge-acuma Vicleanul de Iuda, Cel ce-a vândut pe Domnul. 12. Zis-a înțeleptul: „Groap’-adâncă este Gâtlejul jidovilor.” 13. La viclenii jidovi, Căile lor strâmbe Curse și ciulini sunt. 14. Iosif și Nicodim Pe Domnul îngroapă, Cu toată cuviința. 15. Slavă Ție, Doamne, Cel ce dai viață Și-n iad, puternic, cobori. 16. Maica Preacurata Se jelea, Cuvinte, Pe tine mort văzându-Te. 17. „Primăvara dulce, Fiul meu
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
ungă, De mir purtătoare, Pe Hristos, Mirul ceresc. 20. Cu moartea pe moarte O omori Tu, Doamne, Cu sfânta Ta putere. 21. Piere-amăgitorul, Scapă amăgitul Cu-nțelepciunea-Ți, Doamne. 22. Cade vânzătorul În fundul gheenei, În groapa stricăciunii. 23.Curse de ciulini sunt Căile lui Iuda, Celui nebun și viclean. 24. Pier răstignitorii, Împărate-a toate, Dumnezeiescule Fiu. 25. Toți pier, împreună, În groapa pierzării, Bărbații sângiurilor. 26. „Fiule din Tatăl, Împărat a toate, Cum ai primit patima ?” 27. Maica, mielușeaua, Mielul
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]